Fulgerul, 1916-1917 (Anul 9, nr. 1-48)
1917-07-31 / nr. 37
nicului Teodor Burada, care, in anul 1852, s’a suit pe scena Teatrului Naţi- jonal din Iaşi, cu acupca’n mână, can- tâne concertul de Beriot, interesant, mişcător * istoricul acastui teatru, care*a fost admirat şi de străinii ce traceau pe la noi. Era remarcat ca templul a fost încurajat—la înfiinţarea lui—de cătră mitropolitul Veniaivan Kostache. Artiştii şi artistele cari s’au perindat — pana astă zi—pe scena teatrului, cei *m ai distinşi au fost: Matei Mille, G.Bălinescu, M. Galino, N. Luchian, C. Caragiali, Gr. Manolescu, Sarah Bernhardt, Salvini, Rosi, Suzane Deprès, Notara, Aristiţa Romanescu, Aglaea Pruteahu, Liciu, Marioara Voiculescu, Ventura, Dragomir, Mumuleanu, etc. etc. Prograsul făcut de teatrul nostru eroare, împrejurările nu ni’ngădue acuma a vorbi mai mult de această instituţie aşa de scumpă nouă. Vom face aceasta mai târziu şi *iar pe larg. Ch. emird wartw^j»w--^swn: fw».p(nw - *ar^s f n 9 E R 8 t In preajma îo • • • In preajma focului de brad Se strâng voinicii roată — Şi uni', plâng pe e*i ce cad, îar alţii nu mai cată, Că’ i vor muri odată... rână pe tătici încep şi #e Să’nşire pe de toate ■— Iţi amintesc de prunci, femei, i)e ca:ele are In fund de văi, departe. Şi lacrimi mari din ochii lor încep a se prelinge... De-odat’un glas tânguitor Ce sufletul atinge, Ca para ce se stânge, Incepe-a z ice-a$a de Un Şi măestui din strune : Parc’ar voi întregi chin Hămas din vremi străbune In cântul lui a’l spune..' Se’nalţă glas clocotitor, In tot mai ca o pară... E blăstirnul străbunilor. In el vorbeşte-o ţară morţii ce’nviaru Şi’n preajma focului ch hr«td Măwas doar un tăciune, YohiicH strânşi : « A rarduri cad La cele vremi străbun'' Şi moare cAntun strune. Emil,adi, stricăciunea a fost imediat reparată şi criza de apa înlăturată, dupa două zile de muncă stăruitoare. * In unite regimente ruseşti, Moldovenii au fost deosebiţi şi compănii (roţi) aparte. * Dela o vreme’ncoace furturile s’au lumii!lit In Iaşi In mod înspăimântător. Aceeaşi siguranţă o ai în capitala tarei, ca şi’n codrul Herţei. Deşi aproape jumătate din poliţia ţarei e’în Iaşi, pungaşii nu devenit de-o îndrăzneală fără de margini. Zilnic se comit zeci de furturi de buzunare, după cum nu’i noapte’n care să nu se comită cele mai Îndrăzneţe furturi. Rugăm pe p. prefect de poliţie şi eie mă ştim. * La Chişinău s’a făcut o chetă, adunându-se suma de 1386 ruble, din care se vor cumpăra ziare şi cărţi pentru ostaşii moldoveni. * Cu“ părere de rău înregistrăm moartea d-nei Penelopa Olănescu, sora d-lui căpitan Al. Olănescu, veteran din războiul independenţei. Condolteanţele noastre nemângâiatei familii. __ * Sâmbătă s’a stins din viaţă d-n* Maria Groswald, soţia cunoscutului bancher şi filantrop d. S. O. Goswald. Răposata a fost o adevărată femeie de elită. A ajutat totdeauna pe sărăci, fără deosebit* de religie. Moartea sa’i regretată de toţi acei cari au cunoscut-o. * In curând vă apărea un dicționi ebraic-român de Carol Drimer. * La 1 august va începe Inscriere.* populaţiei evreieşti, din localitate, pentru talpă. înscrierea se va face’n localul comunităţei israelite din str.Gh. Virzescu . Cu inima strânsă de durere Ieşenii priveau, marţi, cum treceau prin strada Ştefan-cel-Mara doi indivizi in plină ae iiforma, încătuşaţi la picioare, Intre sentinele. Cum cătuşele sânt o degradare pentru individ, credem că răufăcătorii ce 1* merită ar trei »ni G ziu acuţi de uniforma militară, atunci cald sânt puşi în ele. Nu mai puţin degrădfttoare pentru uniforma de militare şi cor va elba ce unii gradaţi şi ofiţeri o impun soldaţilor Li îi A o formă de tărâbăci, în spate, familiilor lor, gâşte, râie, câini şi «vitele, spectacol dezgustător ce zilnic se vede repet« t d*1 sule. ne ori fie străzile laşilor. Nu cred. com ,uluirea pieţei e’ar fiimput s«t’i puie capăt? * E.a Ec.utcrino.slav Va constituit un comitet «al ostaşilor moldoveni din arca localitate, Comitetul din Kcal ni.roSlav va fi in legtiturâ cu comitetul central dela Chisinftn, in care va avea doi delegaţi. * Conducta iarfls ne-a dat de smintealâ. Un tub a plesnit producând criza orî apâ pe căiduriii ale .li zt de iune. Gr«'iiie •nergicelor măsuri luate de d. inginer M. 1 elt, directorul serviciului apelor, secondat de d. inginer V. Nicul^scu si «I ■ 1. rondin lor Gh. Ghiorghita a«s«att»o saiă fj’au fost mobilizaţi sau n’au răspuns ordinului de mobilizare. % III. Recruţii. 1) Toţi tinerii (lin contingentele 1910 şi 1980 ce nu posedă act de lăsare la vatră semnat rie către comandanţii regimentelor 38, 78 infanterie şi al Cercului de recrutare „Neagoe Basarab“ (Brăila). 2) Toţi tinerii din contingentele 1919 şi 1920 ce au recrutat în diferite oraşe pe la Cercurile de recrutare ale acelor oraş* apoi au fost lăsaţi liberi de către acei unde au recrutat şi cari aparţin Cercului de recrutare „Neagoe Basarab“ (Brăila). 3) Toţi tinerii din contingentele 1919 şi 1920 ce n’au recrutat Încă deşi aparţin Cercului de recrutare „Neagoe Basarab* (Brăila). IV. Străinii. 1) Toţi străinii ce au invocat supuşenia străină şi cărora nu li s’au luat interogatoriul. Aceştia vor aduce şi actele de naţionalitate pentru a li se lua interogatoriul după care se vor lăsa la vatră. Toţi acei ce nu se vor prezenta până la acea dată (fiind ultimul termen acordat) vor cunoaşte că vor fi urmăriţi individual, după care au vor lua contra lor măsurile legale prevăzute de Codul de Justiţie Militară. Comandant Cercului de recrutare Brăila Maior, Al. Bfdîy. I Director CHEMARE I Toţi oamenii din categoriile notat mai jos, se vor prezenta Cercului d recrutare „Neagoe Basarab“ (Brăila) cătunul Buda-Rafai la judeţul Vaslui până la ziua de 30 Iulie a. c. Miliţienii. 1. Acei aparţinând acestui cerc şi făcând parte din contingentele 1892, 1893,1894, 1895, 1896 şi 1897 care n’au poziţia militară clarificată. 2) Acei cari au fost dispensaţi de mobilizare, mobilizaţi pe loc, sau detaşaţi şi fiind din teritoriul evacuat nu mai ocupă funcţiunea pentru care au fost dispensaţi, mobilizaţi pe Ioc şi detaşaţi. 3) Acei cărora li s’au acordat concedii agricole ,şi cărora în urmă li s’au ridicat acest concediu. 4) Acei care au ordine de lăsare la vatră ori de cine ar fi semnate aceste ordine. fc) Acei care au certificate medicale de reformă eliberate de comisiunea medicală din Brăila și nevizate de către actualul șef al biuroului de recrutare Maiorul Bally Alexandru. 6) Acei care au certificate medicale de reforma eliberate de vre-o comisie mdico-militară nevizate de câtre arinului şf al biuroului de recrutare Maiorul Bally Alexandru. 7) Acri eşiţi de prin spitale, «acei desconcentraţi de câtre batalionul de miliţii 51 Galaţi şi cari aparţin cercului de recrutare „Neagoe Basarab“ Brăila, cu toate câ au adeverinţe de desconcentrare eliberate de către comandantul act lui Batalion. 1 8) Acei cărora deşi aparţin Cercului d1 recrutare „N’eagoe Basarab“ (Brăila) li s’au acordat concedii agricole sau au fost ordonaţi la vre-un serviciu de către comandantul Batalionului de Miliţii 51. 9) Acei Insă careau fost mobilizaţi pe ioc şi se găsesc Ia instituţiuni, formaţiuni şi stabilimente refăcute In terntoriul neevacuat, nu sw vor prezenta la Cerc insă au obligaţiunea de a stărui pe lângă Directorii sau Comandanţii acelor instituţiuni, formaţiuni şi stabilimile, I •. sâ comunice Cercului menţinerea mobilizării pe ioc. ii Al‘ieif complectaşi şi rezervişti. I) toţi di-p^usabi medicali din contingentele 1*09— L’ivS inciu iv, pentru aii t. î.11"*i « miainimi Medico-Militarâ .«j : •* ; bob.-A. î!) i ti acei ce fac parte a n conlin- i»r; ' î913 inclusiv si din gre* Mare iSc riiiâ oficial So. îso din 29 iulie 1917, ora 9 sara Frontul Român.— In sectorul frontului dintre Nistru și râul Tr*tuș, trupele ruse «*u respins toate atscuril* pe csre inamicul le-a dat în diferite puncte. In sectorul din regiunea muntoasă dintre valea Dofanei şi a Putnei inamicul a continuat sâ atace poziţiunile noastre între valea Obuzului şi Caşinului. Luptele se desfăşoară pe o linie care trece la 3 km. la vest de satul Doftana liziera est a satului Silnic, satul Grozăşti şi Măgura Caşinului. Trupele romane au rezistat cu bravură la presiunea forţelor inamice, iar printr’un contra-atac energic au reluat fabrici de sticlărie. Pe Putna In regiunea dela sud de Mărăşti, lupta începută în ziua de 14 Iulie a luat desvoltarea celei mai mari bătălii de pe frontul român dela Începutul campaniei. Zace divizii din care 9 germane s’au lovit de la început de rezistenţa trupelor ruso-române care deşi inferioare în număr au reuşit să-şi menţină poziţiile aproape peshe tot. Toate atacurile disperate pe care inamicul ie dă de 4 zile şi de 4 nopţi în mase compacte susţinute de o numeroasă artilerie grea s’au spulberat de li- ■*'“ ripaxire apărate cu îndărătnicie de lovele trupe ruso-române, cari prin lup. Crâncene corp la corp şi contraatacul energice ce au dat, au produs inamic pierderi enorme. Pe Siret şi Dunăre bombardament puternic din partea artileriei ruse. ^Frontul Occidental.—Pe frontul beltin lupta de artilerie s’a menţinut vie. La Est de Vpres-Contints, germanii au încercat prin 6 atacuri consecutive sâ iştige poliţiile pierdute, însă au fost respinşi pretutindeni cu pierderi însemnate. Englezii nu numai că şi menţin poziţiile dar au şi câştigat teren în apropierea şoselei Ypres-Aveniu capturând 124 prizonieri germani. Aviatorii englezi au doborit aeroplane germane, iar altea au fost silite să ateriseze. La Nord de St. pentru francezii au făcut progrese furiunea Fayet; un contra atac încerca de inamic a fost respins iela început Ia Champagne act ni de ărtij*rie din ambele părţi. Alarm germane lingă k. Cornillet, M. Haut şi M. Blond au fost respins*. Pe restul fr*nlu*ui ai ţinut do ariiiCfie intermitente’. Aviatorii francezi r. ; d d orit trei opline germane și au arumat numero..*e bombe asupra terenului de aviație dein Schlostndt. și asupra cantonamentului din pădurea Houthuest. Frontul italian.—Nu s’a primit comunicatul. ■ Frontul oriental.—Dela Marea Baltică pin* îa Nistru situația neschimbata. Frontul macedonean. Nici un evem CU t den g* bit. PflIllîIPlfli)) Hi ir** uuiifiiiiiLomm irfS iii vi uyj din 30 Iulie 1917, ora 9 seara ontul ionidn. — In sectorul frontului bucovinean dintre Nistru și râul Moldova, atacurile inamicului au fost respinse pretutindeni. Numai într’un singur punct In sud de oraşul Vama inamicul a putut pune piciorul intr’o porţiune de tranşee. in regiunea muntoasa dintre Valea Doftanei şi a Putnei, toate atacurile pe care inamicul ie a dat în Văile Slănicului şi Obuzului, fără a ţine seamă de perderi, a fost răspunse. Trupele noastre de infanterie şi cavalerie contra atacând în urmă pe inamic, i’au pus pe fugă în dezordine şi au ocupat şi mai multe înălţimi. S’au luat peste 600 de prizonieri şi 4 mitralere. La această acţiune a dat un preţios ajutor bravele trupe ruse de la nord, cari, după ce au răspuns mei multe atacuri violente inamice, au luat ofensiva dispingănd pe inamic alături de trupele române. Bătălia de la sud de Mărăşeşti continuă cu înverşunare. Inamicul a atacat tot cursul zilei cu forţe proaspete. Lupte crâncene corp la corp, atacuri şi contra-atacuri violente s’au succedat fără întrerupereUn regiment rus contra-atacând a luat peste 400 de prizonieri. Luptele sunt în curs şi se desfăşoară cu o înverşunare fără seamă din ambele părţi. Pe Siret bombardament de artilerie de intensitate variabilă, o incursiune făcută de trupele ruse la sud de Crângeni a adus prizonieri şi mitraliere. In acţiunea ofensivă întreprinsă de ruşi In ziua de 29 Iulie în direcţiunea Maxineni, s’a luat ca pradă 4 tunuri, 8 mitraliere, 13 ofiţeri şi 420 trupă. Pe Dunăre activitate de artilerie, Fr. Occid,—i’e frontul belgian timpul a continuat să fie umed și furtun*. Înspre seară pipta a devenit din nou violentă mai ales în regiunea dela E. și N. de Ypres. Un atac german la S. de Armentières a fost respins de trupele portugheza, in timpul noptei s’au dat lupte pentru cucerirea unui crater de mină la E. de Givenchy les La Basse*, pe care trupele engleze l-au ocupat o pane ; un contraatac german a fost răspuns. In operaţiunile da eri Englezii au capturat 454 soldaţi şi 9 ofiţeri germani şi 6 tunuri. La E. de Fayet Francezii au făcut noi progresa în timpul nopţei, răspingând atacurile germane şi capturând un număr de prizonieri. In cursul zilei de azi lupte de artilerie destul de violente la N. de Aisne, în sectorul Hurtedise și pe ambele maluri ale Meusei. Germanii au îndreptat din nou un foc artilerie violent asupra orașului Reims. Pe restul frontului ziua relativ calmă. In noaptea de 28 (29) iulie şi în ziua de 29 iulie a. c. avioanele franceze au bombardat cantonamentele germane de pe frontul belgian la N. de pădure Hullrust, Gările Collemark şi Lihterwelle, evocând incendii şi explozii, deaser.Unea au aruncat numeroase bombe pe terenul de aviaţie de la Kolmer Fr. Italian.—Acţiuni intermitente de artilerie, pe frontul Alpilor Iulieni. Italienii au bombardat cu efect gara Sta Lucia di Tolmiro. Escadrilele aeriene au bombardat lucrările militare din valea Cheanovano, aruncând peste 4 tone explozibile. Fr. Orent. Dela Marea Baltică pănă la Nistru nici o schimbare. Frontul u*«c*uon*an.—Trup*!* *«gl*zt au Iftcat o inauisiune r*ușită în tran* s*«1* bul$nre din regiun*a Kraitali. In* c*rcuril* cu atac bulfar* lângă la*ul Doi* r*n, In cotul temeiei’ntr* lacurile Tre»pa iji Ohrida au f st în tot locul riipiuM. M tc’ic Oftier Generil •*le *adle de lai ab) S i'AMVrSr stern n fința h p*rz♦clcî elecrimăria corn. lași nc lași.