Fulgerul, 1916-1917 (Anul 9, nr. 1-48)

1917-07-31 / nr. 37

nicului Teodor Burada, care, in anul­­ 1852, s’a suit pe scena Teatrului Naţi- j­onal din Iaşi, cu acupca’n mână, can-­­ tâne concertul de Beriot, interesant, mişcător * istoricul acastui teatru, care*a fost admirat şi de străinii­­ ce trace­au pe la n­oi. E­ra remarcat ca templul a fost în­curajat—la înfiinţarea lui—de cătră mi­tropolitul Veniaivan Kostache. Artiştii şi artistele cari s’au perindat — pana astă zi—pe scena teatrului, cei *m ai distinşi au fost: Matei Mille, G.Bă­­linescu, M. Galino, N. Luchian, C. Ca­­ragiali, Gr. Manolescu, Sarah Bernhardt, Salvini, Rosi, Suzane Deprès, Notara, Aristiţa Romanescu, Aglaea Pruteahu­, Liciu, Marioara Voiculescu, Ventura, Dragomir, Mumuleanu, etc. etc. Prograsul făcut de teatrul nostru e­roare, împrejurările nu ni’ngădue acuma a vorbi mai mult de­ această instituţie aşa de scumpă nouă. Vom face­ aceasta mai târziu şi *iar pe larg. Ch. emird wartw^j»w--^swn: fw».p(nw - *ar^s f n 9 E R 8 t In preajma îo • • • In preajma focului de brad Se strâng voinicii roată — Şi uni', plâng pe e*i ce cad, îar alţii nu mai cată, Că’ i vor m­uri odată... rână pe tătici­ încep şi #e Să’nşire pe de toate ■— Iţi amintesc de prunci, femei, i)e ca:ele are In fund de văi, departe. Şi lacrimi mari din ochii lor încep a se prelinge... De-odat’un glas tânguitor Ce sufletul atinge, Ca para ce se stânge, Incepe-a z ice-a$a de Un Şi măestui din strune : Parc’ar voi întregi­­­ chin Hăm­as din vremi străbune In cântul lui a’l spune..' Se’nalţă glas clocotitor, In tot mai ca o pară... E blăstir­nul străbunilor. In el vorbeşte-o ţară morţii ce’nviaru Şi’n preajma focului ch hr«td Măwas doar un tăciune, YohiicH strânşi : « A rarduri cad La cele vremi străbun'' Şi moare cAntun strune. Emil,­adi, stricăciunea a fost imediat repa­rată şi criza de apa înlăturată, dupa două zile de muncă stăruitoare. * In unite regimente ruseşti, Moldo­venii au fost deosebiţi şi compănii (roţi) aparte. * Dela o vreme’ncoace furturile s’au lu­mii!­lit In Iaşi In mod înspăimântător. Aceeaşi siguranţă o ai în capitala tarei, ca şi’n codrul Herţei. Deşi aproape jumătate din poliţia ţa­rei e’în Iaşi, pungaşii nu devenit de-o îndrăzneală­ fără de margini. Zilnic se comit zeci de furturi de buzunare, după cum nu’i noapte’n care să nu se comită cele mai Îndrăzneţe furturi. Rugăm pe p. prefect de poliţie şi eie mă ştim­. * La Chişinău s’a­ făcut o chetă, adu­­nându-se suma de 1386 ruble, din care se vor cumpăra ziare şi cărţi pentru ostaşii moldoveni. * Cu“ părere­ de rău înregistrăm moar­tea d-nei Penelopa Olănescu, sora d-lui căpitan Al. Olănescu, veteran din răz­boiul independenţei. Condolteanţele noastre nemângâiatei familii. __ * Sâmbătă s’a stins din viaţă d-n* Maria Groswald, soţia cunoscutului bancher şi filantrop d. S. O. Goswald. Răposata a fost o adevărată femeie de elită. A ajutat totdeauna pe sărăci, fără deosebit­* de religie. Moartea sa’i regretată de toţi acei cari­ au cunoscut-o. * In curând vă apărea un dicționi­ ebraic-român de Carol Drimer. * La 1 august va începe Inscriere.* populaţiei evreieşti, din localitate, pen­tru talpă. înscrierea se va face’n localul co­­munităţei israelite din str.Gh. Virzescu . Cu inima strânsă de durere­ Ieşenii priveau, marţi, cum treceau prin strada Ştefan-cel-Mara do­i indivizi in plină ae iiforma, încătuşaţi la picioare, Intre sentinele. Cum cătuşele sânt o degradare pen­tru individ, credem că răufăcătorii ce 1* merită ar trei »ni G ziu acuţi de uni­forma militară, atunci cald sânt puşi în ele. Nu mai puţin degrădfttoare pentru uniforma de militar­e şi cor va elba ce unii gradaţi şi ofiţeri o impun solda­ţilor Li­­ îi A o formă de­­ tărâbăci, în spate, familiilor lor, gâşte, râie, câini şi «vitele, spectacol dezgustător ce zilnic se vede repet« t d*1 sule. ne ori fie stră­zile laşilor. Nu cred. com­ ,uluirea pieţei e’ar fi­­imput s«t’i puie capăt? * E.a Ec.utcrino.slav Va constituit un comitet «al ostaşilor moldoveni din arca localitate, Comitetul din Kcal ni.roSlav va fi in legtiturâ cu comitetul central dela Chi­­sinftn, in care v­a avea doi delegaţi. * Conducta iarfls ne-a dat de smin­­tealâ. Un tub a plesnit producând criza orî apâ pe c­ăiduriii a­le .li zt de iun­e. Gr«'iiie •nergicelor măsuri luate de d. inginer M. 1 elt, directorul serviciului apelor, secondat de d. inginer V. Nicu­­l^scu­ si «I ■ 1. rondin lor Gh­. Gh­iorghi­ta a«s«att»o saiă fj’au fost mobilizaţi sau n’au răs­puns ordinului de mobilizare. % III. Recruţii. 1) Toţi tinerii (lin con­tingentele 1910 şi 1980 ce nu posedă act de lăsare la vatră semnat rie către comandanţii regimentelor 38, 78 infan­terie şi al Cercului de recrutare „Nea­­goe Basarab“ (Brăila). 2) Toţi tinerii din contingentele 1919 şi 1920 ce au recrutat în diferite oraşe pe la Cercurile de recrutare ale acelor o­­raş* apoi au fost lăsaţi liberi de către acei unde au recrutat şi cari aparţin Cer­cului de recrutare „Neagoe Basar­ab“ (Brăila). 3) Toţi tinerii din contingentele 1919 şi 1920 ce n’au recrutat Încă deşi apar­ţin Cercului de recrutare „Neagoe Ba­­sarab* (Brăila). IV. Străinii. 1) Toţi străinii ce au invocat supuşenia străină şi cărora nu li s’au luat interogatoriul. Aceştia vor aduce şi actele de naţionalitate pentru a li se lua interogatoriul după care se vor lăsa la vatră.­­ Toţi acei ce nu se vor prezenta până la acea dată (fiind ultimul termen acor­dat) vor cunoaşte că vor fi urmăriţi in­dividual, după care au vor lua contra lor măsurile legale prevăzute de Codul de Justiţie Militară. Comandant Cercului de recrutare Brăila Maior, Al. Bfd­îy. I Director C­HEMARE I Toţi oamenii din categoriile notat mai jos, se vor prezenta Cercului d recrutare „Neagoe Basarab“ (Brăila)­­ cătunul Buda-Rafai la judeţul Vaslui până la ziua de 30 Iulie a. c­­. Miliţienii. 1. Acei aparţinând aces­tui cerc şi făcând parte din contingen­tele 1892, 1893,1894, 1895, 1896 şi 1897 care n’au poziţia militară clarificată. 2) Acei cari au fost dispensaţi de mo­bilizare, mobilizaţi pe loc, sau detaşaţi şi fiind din teritoriul evacuat nu mai ocupă funcţiunea pentru care au fost dispensaţi, mobilizaţi pe­ Ioc şi detaşaţi. 3) Acei cărora li s’au acordat conce­dii agricole ,şi cărora în urmă li s’au ri­dicat acest concediu. 4) Acei care au ordine de lăsare la vatră ori de cine ar fi semnate aceste­­ ordine. fc) Acei care au certificate medicale de reformă eliberate de comisiunea me­dicală din Brăila și nevizate de către actualul șef al biuroului de recrutare Maiorul Bally Alexandru. 6) Acei care au certificate medicale de reforma eliberate de vre-o comisie m­dico-militară nevizate de câtre ar­inului ş­f al biuroului de recrutare Ma­iorul Bally Alexandru. 7) Acri eşiţi de prin spitale, «acei des­concentraţi de câtre batalionul de miliţii 51 Galaţi şi cari aparţin cercului de re­crutare „N­eagoe Basarab“ Brăila, cu toate câ au adeverinţe de desconcentrare eliberate de către comandantul act lui Batalion. 1 8) Acei cărora deşi aparţin Cercului d1 recrutare „N’eagoe Basarab“ (Brăila) li s’au acordat concedii agricole sau au fost ordonaţi la vre-un serviciu de către c­omandantul Batalionului de Miliţii 51. 9) Acei Insă care­­au fost mobilizaţi pe ioc şi se găsesc Ia institu­ţiun­i, for­­­m­aţiuni şi stabilim­ente refăcute In te­­r­ntoriul neevacuat, nu sw vor prezenta l­a Cerc insă au obligaţiunea de a stă­rui pe lângă Directorii sau Comandanţii acelor instituţiuni, formaţiuni şi stabi­lim­ile, I •. sâ comunice Cercului men­ţinerea mobilizării pe ioc. ii Al‘ieif complectaşi şi rezervişti. I) toţi di-p^usabi medicali din contin­gentele 1*09— L’ivS in­ciu­ iv, pentru aii t. î.11"*i « miainimi Medico-Militarâ .«j : •* ; bob.-A. î!) i ti acei ce fac parte a­ n conlin- i»r­­; ' î913 inclusiv si din gre* Mare iSc­ riiiâ oficial So. îso din 29 iulie 1917, ora 9 sara Frontul Român.— In sectorul frontu­lui dintre Nistru și râul Tr*tuș, trupele ruse «*u respins toate atscuril* pe csre inamicul le-a dat în diferite puncte. In sectorul din regiunea muntoasă din­tre valea Dofanei şi a Putnei inamicul a continuat sâ atace poziţiunile noastre între valea Obuzului şi Caşinului. Luptele se desfăşoară pe o linie care trece la 3 k­m. la vest de satul Doftana liziera est a satului Silnic, satul Gro­­zăşti şi Măgura Caşinului. Trupele ro­mane au rezistat cu bravură la presiunea forţelor inamice, iar printr’un contra-atac energic au reluat fabrici de sticlărie. Pe Putna In regiunea dela sud de Mă­­răşti, lupta începută în ziua de 14 Iulie a luat desvoltarea celei mai mari bătălii de pe frontul român dela Începutul cam­paniei. Zace divizii din care 9 germane s’au lovit d­e la început de rezistenţa tru­pelor ruso-rom­âne care deşi inferioare în număr au reuşit să-şi menţină poziţiile aproape peshe tot. Toate atacurile disperate pe care ina­micul ie dă de 4 zile şi de 4 nopţi în mase compacte susţinute de o numeroasă artilerie grea s’au spulberat de li- ■*'“ ripaxire apărate cu îndărătnicie de lo­vele trupe ruso-române, cari prin lup. Crâncene corp la corp şi contraatacul energice ce au dat, au produs inamic pierderi enorme. Pe Siret şi Dunăre bombardament pu­­­ternic din partea artileriei ruse. ^Frontul Occidental.—Pe frontul bel­­tin lupt­a de artilerie s’a menţinut vie. La Est de Vpres-Con­tints, germanii au încercat prin 6 atacuri consecutive sâ iştige poliţiile pierdute, însă au fost respinşi pretutindeni cu pierderi însem­nate. Englezii nu numai că şi menţin poziţiile dar au şi câştigat teren în a­­propierea şoselei Ypres-Aveniu capturând 124 prizonieri germani. Aviatorii englezi au doborit­­ aero­plane germane, iar alte­a au fost silite să ateriseze. La Nord de St. p­en­tru francezii au făcut progrese fu­­r­iunea Fayet; un contra atac încerca de inamic a fost respins iela început Ia Champagne act ni de ărtij*rie din ambele părţi. Alarm germane lingă k. Cornillet, M. Haut şi M. Blond au fost respins*. Pe restul fr*nlu*ui ai ţinut do ariiiCfie intermitente’. Aviatorii francezi r. ; d d orit t­rei o­­pline germane și au arum­at numero..*e bombe asupra terenului de aviație dein Schlostndt. și a­­supra cantonamentului din pădurea Houthuest. Frontul italian.—Nu s’a primit co­­municatul. ■ Frontul oriental.—Dela Marea Bal­tică pin* îa Nistru situația neschimbata. Frontul macedonean. Nici un eve­m CU t den g* bit. PflIllîIPlfli)) Hi ir** uuiifiiiiiLo­­mm irfS iii vi uyj din 30 Iulie 1917, ora 9 seara ontul ionidn. — In sectorul frontu­lui bucovinean dintre Nistru și râul Mol­dova, atacurile inamicului au­ fost res­pinse pretutindeni. Numai într’un singur punct In sud de oraşul Vama inamicul a putut pune piciorul intr’o porţiune de tranşee. in regiunea muntoasa dintre Valea Dof­tanei şi a Put­nei, toate atacurile pe care inamicul ie a dat în Văile Slănicului şi Obuzului, fără a ţine seamă de perderi, a fost răspunse. Trupele noastre de in­fanterie şi cavalerie contra atacând în ur­mă pe inamic, i’au pus pe fugă în de­zordine şi au ocupat şi mai multe înăl­ţimi. S’au luat peste 600 de prizonieri şi 4 mitral­ere. La această acţiune a dat un preţios ajutor bravele trupe ruse de la nord, cari, după ce au răspuns mei multe atacuri violente inamice, au luat ofensiva dispingănd pe inamic alături de trupele române. Bătălia de la sud de Mărăşeşti conti­nuă cu înverşunare. Inamicul a atacat tot cursul zilei cu forţe proaspete. Lupte crân­cene corp la corp, atacuri şi contra-ata­­curi violente s’au succedat fără întreru­pere­­Un regime­nt rus contra-atacând a luat peste 400 de prizonieri. Luptele sunt în curs şi se desfăşoară cu o înverşunare fără seamă din ambele părţi. Pe Siret bombardament de artilerie de intensitate variabilă, o incursiune făcută de trupele ruse la sud de Crângeni a a­­dus prizonieri şi mitraliere. In acţiunea ofensivă întreprinsă de ruşi In ziua de 29 Iulie în direcţiunea Maxi­­neni, s’a luat ca pradă 4 tunuri, 8 mitra­liere, 13 ofiţeri şi 420 trupă. Pe Dunăre activitate de artilerie, Fr. Occid,—i’e frontul belgian timpul a continuat să fie umed și furtun*­. Înspre seară pipta a devenit din nou violentă mai ales în regiunea dela E. și N. de Y­pres. Un atac german la S. de Armentières a fost respins de trupele portugheza, in timpul noptei s’au dat lupte pentru cucerirea unui crater de mină la E. de Givenchy les La Basse*, pe care trupele engleze l-au ocupat o pane ; un contraatac german a fost răs­­puns. In operaţiunile da eri Englezii au capturat 454 soldaţi şi 9 ofiţeri germani şi 6 tunuri. La E. de Fayet Francezii au făcut noi progresa în timpul nopţei, răspingând atacurile germane şi captu­rând un număr de prizonieri. In cursul zilei de azi lupte de artilerie destul de violente la N. de Aisne, în sectorul Hur­­tedise și pe ambele maluri ale Meusei. Germanii au îndreptat din nou un foc artilerie violent asupra orașului Reims. Pe restul frontului ziua relativ calmă. In noaptea de 28 (29) iulie şi în ziua de 29 iulie a. c. avioanele franceze au bombardat cantonamentele germane de pe frontul belgian la N. de pădure Hull­­rust, Gările Collemark şi Lihterwelle, evocând incendii şi explozii, de­ase­­r­.U­nea au aruncat numeroase bombe pe terenul de aviaţie de la Kolmer Fr. Italian.—Acţiuni intermitente de artilerie, pe frontul Alpilor Iulieni. Itali­enii au bombardat cu efect gara S­ta Lucia di Tolmir­o. Escadrilele aeriene au bombardat lucrările militare din valea Cheanovano, aruncând peste 4 tone ex­plozibile. Fr. Orent. Dela Marea Baltică pănă la Nistru nici o schimbare. Frontul u*«c*uon*an.—Trup*!* *«gl*­­zt au Iftcat o inauisiune r*ușită în tran* s*«1* bul$nre din regiun*a Kraitali. In* c*rcuril* cu­ atac bulfar* lângă la*ul Doi* r*n, In cotul t­emei­ei’ntr* lacurile Tre»­­pa iji Ohrida au f st în tot locul riipiuM. M tc’ic Oftier Generil •*le *a­dle de lai ab) S i'AMVrSr stern n fința h p*rz­♦clcî elec­rimăria corn. lași n­c lași.

Next