Gazeta Basarabiei, ianuarie-martie 1937 (Anul 3, nr. 344-413)
1937-01-08 / nr. 344
»mihi.no.344.—L.S* j^i.i^.n °^^„rtstdasr^^Æ ly 4 pasfnl — 1 leu vl"®., 8 ‘■"“"'rt0 ,W * * y *^"M"****M**^~*^y ^ " ————amB IHBBHHBHBBBBBHHBBBHBBBHHHHBHBBBMBSSWS fflMMwHKSB ^ ___ t*________ ________“ TM^ æ ■ m #fvmiipi tsTimisi1 IA . rife If if % AffmlJlI^y 1 CUPOM It isä I fi Ml U ylfla ® & ILI Sministrația 254. Tipografia 1h2U HE# H OPlI NI TM iff HH H TM HHF H HHB I i ® 15 1 și Serviciul de noapte 256.| ft &&«■ in ja__ nu se restitue. ‹g .« . j f Él CTflU | n1D,„n„ r , CHIȘINĂU, STRADA ALEXANDRU CEL BUN Nr 104 ^FÎ~rTI,FP^^E P ii Cliff fl, I. L ius 1115 I BîRüUriLE: BUCUREȘTI, CALEA VICTORIEI NR. 33-35 panfliirl Jc iile mari BOTEZUL DOMNULUI Lumea creștină prăznuește astăzi, măreața sărbătoare a Botezului Domnului. In legătură cu acest însemnat eveniment din viața Mântuitorului, Sf. Evanghelie ne povestește că înainte de a se fi săvârșit Botezul Domnului a venit în părțile Iordanului, sf. loan Inaintemergătorul. Acesta propovăduia botezul pocăinții și apropiata împărăție a lui Dumnezeu. Când Mântuitorul a cerut lui Ioan să-L boteze, Ioan a răspuns mirat că el trebue să fie botezat de Domnul și nu L-a botezat decât atunci când Mântuitorul l-a asigurat că așa cere dreptatea și voia lui Dumnezeu. După eșirea Mântuitorului Iisus din apa Iordanului, ale cărei stihii le-a sfințit, cerurile s’au deschis și Duhul Sfânt s'a pogorît în chip de porumbel asupra Celui botezat, auzindu-se în acel moment glas din cer: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Carele binele am voit; pre Acesta să-L ascultați". S'au scurs dupa acest eveniment atât de însemnat — mai ales din punct de vedere dogmatic —în viața Bisericii creștine, 19 secole și cuvintele spuse de Dumnezeu Tatăl: „Pre Acesta să-L ascultați" par mai actuale ca oricând. Aceste cuvinte trebue să fie considerate ca un mesagiu divin, rostit omenirei, la începerea unei noui creștină—de către ere — era Acela ce ține în mâinile Sale destinul acestei lumi. d° Sorgi» C.ftoșca “J, dper “r”e‘! sat omenirea sub toate raporturile — nu numai sub cel tehnic — dacă ar fi ascultat și ar fi realizat în viață, preceptele Aceluia, la care se referă cuvintele lui Dumnezeu Tatăl: „pre Acesta L să-L ascultați". Dacă această ascultare s’ar fi realizat, atunci asupra Europei și Extremului Orient, n’ar mai ploua astăzi norii negri, plini de ură și grozăvie, care întunecă aureola păcii, cântată și prezisă de puterile îngerești la nașterea Acelui al cărui botez în apele Iordanului se comemorează azi de lumea creștină. In aceste clipe de neliniște cumplită, prin care trece planeta noastră,mi-se pare că din nou ar trebui să vie un Inaintemergător, care să propovăduiască pocăința și împărăția lui Dumnezeu, in locul urâciunii pustiirii, care se propovăduește actualmente de acei ce nu se gândesc decât la lărgirea hotarelor, la revanșă, sau la răzbunare. Din nou ar trebui astăzi să se deschidă bolta cerească și să se audă glas din cer: „pre Acesta să-L ascultați", căci poate numai în cazul acesta, distrugătorii civilizației creștine, milenare, își vor da seama că lupta lor contra Aceluia ce-a luat asupra Lui păcatele omenirei pentru a le spăla în apele Iordanului, nu contribue decât la sărbătorirea omenirei și la dărâmarea unui edificiu, pentru ridicarea căruia s'au jertfit mii de vieți. Ixisemxidri Oïlo are sore pel Prin pasajul primăriei circulă și se agită cu regularitate cotidiană, un individ mizer îmbrăcat. Figura lui rotundă e tăiată in diametru de o mustață obosită. Sub braț omul ține un dosar plin de pette, din care își scoate penița un toc de lemn. Omul cu dosarul parcurge nervos gangul primăriei, de la o poartă la alta, acostând pe trecători. In special pe cei care trădează în hainele și mersul lor, suburbia. — Proșenie? e singurul cuvânt pe care îl pronunță omul cu dosarul, întâmpinând femeile și bătrânii care s-ar părea că au vreo nevoe la primărie. Printre siluetele de nebunii de vagabonzi sau de personaje bizare pe care le-am întâlnit pe străzile Chișinăului, persoana omului cu dosarul mi s'a părut cea mai semnificativă. El e petiționarul de profesie. Din viciul birocrației autohtone el și-a făcut o ocupație, un destin. Dar care e procesul, gestația care Va călăuzit până la acest destin? N'am vrut să culeg nici o informație asupra omului de profesie petiționar. N'am încercat nici să-i iau un interview. Să stau de vorbă cu o entitate, cu un simbol? Presupun că omul ca dosarul a fost la început un simplu solicitant. Și în calitatea aceasta, a fost constrâns să scrie zeci și sute de petiții pierdute în neantul birocratic. Respirând o atmosferă de petiții, urmărit în coșmaruri și insomnii de spectrul violet și timbrat al petițiilor, solicitantul, apăsat de blestemul greu al petițiilor, s'a consacrat definitiv jalbelor, pe care el le scrie pentru alții și în schimbul unui onorariu. Rutinat, cunoaște stilul petiționar la perfecție și e suficient ca să deschidă și mutănd focul într'o dosarul călimară ascunsă într'un nar, să înceapă să scrie buzape genunchi, cu expresii care i s'au imprimat adânc în circonvoluțiuni, eterna petiție. Omul cu dosarul nu e niciodată absent, străbate preocupat pasajul primăriei, acostând trecătorii și aruncând acelaș unic cuvânt: — Proșenie ! Al. Robot Cine va prelua succesiunea ministerului aerului? BUCUREȘTI. 5. — In ce privește succesorul d-lui Caranfil la ministerul aerului și marinei, cercurile autorizate dau două nume: sau d. Radu Irimescu, fost subsecretar de stat la aviație sau general Sichitin, comandantul corpului I armată. Paris, 5. (Rador), " Havas" transmite: Trimiterea în Spania a numeroase contingente italiene este oare compatibilă cu acordul anglo-italian? Aceasta este întrebarea pe care și-o pune azi dimineață presa franceză. „Echo de Paris“, scrie: Se putea crede că acordul italobritanic va fi interpretat la Roma potrivit spiritului său. Aceasta este caracteristica unui „gentlemen's agrement". Știm acum că acordul nu depășește forma sa rigidă. In nici un fel acordul nu va ajuta la rezolvarea chestiunei voluntarilor. Italienii debarcați in Spania constitue un răspuns. Acordul anglo-italian nu a schimbat nimic din desfășurarea lucrurilor. „L’Ami de Peuple“ înregistrează știrea trimiterei de voluntari italieni în Spania și consideră aceasta în totală contrazicere cu acordul angloitalian. Faptul, scrie ziarul, tinde să demonstreze că Roma și Berlinul sunt hotărite să asigure prin toate mijloacele victoria naționaliștilor spanioli. de voluntari în Spania va fi remis azi. Cercurile bine informate asigură că răspunsul este redactat în termeni foarte amicali și va fi foarte explicit. Se subliniază că el a fost redactat in deplin acord cu Reichul. Se pare că nu este vorba de un răspuns negativ. l Totuși condițiunile pe care pune propunerei pentru acceptarea franco-britanice ar fi foarte importante, ca și obiecțiunile generale ridicate prin aceasta notă. 10.000 LONDRA. 5. (Rador)—„Reuter" anunți ciclupi informații provenite de la guvernul englez, ai 1.SCO [la voluntari Italieni au fost debarcați la Cadix, în jurul sirbitorilor Crăciunului. " Numărul total al voluntarilor Italieni soslil In Sr.[Luna in ultimele în zile trec] deci da 10.009 Liniștea Ist Mediterană. 10.000 italieni în Spania Cum interpretează Roma acordul Italo-britanic Manevrele Berlinului ,.Le Journal" publică o corespondență din Berlin afirmând că, căderea subită în disgrație lui Forster care a ambalutrimiterea de noui refuzate cerute de generalul întăriri Franco, dovedește că Reichul pare gata să încerce riscuri nejustificate nici de situația internă nici de situația economică și financiară germană. Germanii și italienii par oricând să mai hotărîți ca sprijine acțiunea generalului Franco. Amiralitatea engleză este singură în stare să îndemne Reichul la mai multă prudență. „L'Ordre" crede că Germania încearcă o manevră de intimidare pentru a-și întări revendicările coloniale Italia nu răspunde negativ Roma. 5. [Rador]. ~ „Havas" anunță că răspunsul italian la demersul franco-britanic, privitor la trimiterea D. Antonescu va pleca la Geneva București. 5.D. Antonescu pleacă la 15 Ianuarie la Geneva pentru a lua parte la ședința consiliului Ligii Națiunilor. La 8 Februarie d. Antonescu pleacă la Ankara. In ce privește vizita d-lui Beck este probabil că ea se va produce la sfârșitul acestei luni. D. Beck va însoți atunci pe d. Moscicki, președintele republicei polone, care va vizita Capitala României. Evenimentele din China Generalul Ciang-Sue-Liang (în stânga) fotografiat alături de Mareșalul Ciang-Kao -Sek pe când erau prieteni. Atmosfera încărcați în Mediterană Moscova, 5. (Rador). Presa sovietică critică cu violență intervenția Germaniei în Spania. „Pravda" scrie că atmosfera în Mediterana occidentală este supraîncărcată. Operațiunile active ale escadrei germane constitue o primejdie permanentă de răsboiu. Dn infim pin Ë pili «lel V Valencia Berlin, 5. (Rador). — „D. N. B.“ comunică: Amiralul Forster, comandant al forțelor navale germane, cari se găsesc în prezent în apele spaniole, a adresat prin intermediul crucișătorului „Königsberg“ următoare notă către autoritățile republicane din Valencia ,.După sechestrarea de către forțele navale germane a vaselor guvernamentale spaniole „Aragon*" și Marta Jugnera încă odată eliberarea cereri călătorului și a încărcăturii reținute de pe vasul „Palos", în schimbul eliberării vaselor spaniole reținute de noi. Dacă această eliberare nu se va produce în intervalul de trei zile, adică până la 8 ianuarie, vasele sechestrate cu încărcătura lor vor fi vândute guvernului spaniol recunoscut de guvernul german. In cazul când aceste acte de piraterie se vor mai repeta, guvernul german va fi nevoit să ia noi măsuri", Incidentele dintre Baga $1 Berlin HaGA, 5. (Rador). — Incidentele intervențta între Haga Berlin nu au caracterul de grasivitate, care li s'a dat de către presa streină. Ele au dat naștere la demersuri diplomatice, dar de partea Olandei. Se speră că neînțelegerile vor putea fi ușor aplanate. Boala Papei Cetatea Vaticanului. 5.Radori.—Cercurile medicale cred că evoluția stării sănătății Papei poate fi lentă că nu este exclusă însănătoși și cea complectă. Ele însă adaugă că starea de slăbiciune a inimii justifică precauțiuni cât mai mari. Guvernul și-a fixat programul pentru o lungă perioadă de timp București. 5. — „Lupta” publică într'un articol asupra situației politicei interne, următoarele: „In legătură cu situația politică ni s'a declarat azi din nou din cercurile guvernamentale, că svonurile care au circulat in ultimele zile și pe care le înregistrau cu privire la o iminentă criză de guvern, sunt cu desăvârșire lipsite de temei. Atât în consiliul de miniștri de ori cât șî cu ocazia consfătuirei ministeriala care s'a ținut ori la primul ministru, s’a fixat programul de lucru al guvernului pentru o lungă perioadă de timp, ceea ce dovedește că nu există vreo indicație pentru o plecare a guvernului" Editorul Marton Hertz a fost expulzat București. 5. Minister de interne a întocmit jurnalul prin care Marton Hertz, editor din București, supus ungur, urmează să fie expulzat pentru acțiunea dusă împotriva statului. Jurnalul consiliului de miniștri a fost semnat și va intra în vigoare din momentul în care va apare în Monitorul Oficial. In conformitate cu acest jurnal, i se dă un termen de 24 ore, în care va trebui să părăsească țara. Gititi in pagina lla Delictele împotriva familiei Politica economică Excedentul balanței noastre comerciale București. 5. — Aseară la locuința d-lui Tătărescu, a fost consfătuire restrânsă între primul ministru, d. Valer Pop și d. Cancicov, cu caracter economic și financiar, examinându-se situația economică din ultimul timp. S'a constatat că regimul de import și export a dat rezultate mulțumitoare. Un etch ideal România a întrunit un excedent în balanța comercială cum nu a avut de mult timp, fapt care a avut repercursii puternice, înviorând viața economică. Se va continua pe calea aceasta cu tenacitate, activându-se exportul și continuându-se cu valorificarea produselor economiei. Prosperitatea economică a avut repercursiuni binefăcătoare și asupra situației financiare bugetare a statului, încasările făcându-se în condiții mulțumitoare. Bugetul promite să fie echilibrat. Credite de miliarde Guvernul a putut face numeroase investiții: credite de mai multe miliarde pentru apărarea națională, alte credite pentru căile de comunicație și pentru sănătatea publică. Politica financiară bugetară va fi menținută, practicânduse și pe viitor aceiași politică de economie. Bugetele pe anul viitor au fost încheiate in cadrul acelorași sume cu care au fost încheiate pe exercițiul in curs. Comunicațiilor și sănătății li se vor da credite sporite, fie înscrise in buget, fie pe cele de credit extraordinar.