Gazeta Basarabiei, ianuarie-martie 1937 (Anul 3, nr. 344-413)

1937-01-08 / nr. 344

»m­ihi.no.344.—L­.S* j^i.i­^.n­ °^^„rtstdasr^^Æ­ ly 4 pasfnl — 1 leu vl"®., 8 ‘■"“"'rt0 ,W * * y *^"M"****M**­^~*^y ^ " ————am­B IHBBHHBHBBBBBHHBBBHBBBHHHHBHBBBMBSSWS fflMMwHKSB ^ ___ t*________ ________­­“ TM^ æ ■ m #fvmi­ipi tsTimisi1 IA . rife If if % AffmlJlI^y 1 CUPOM It i­sä I fi Ml U ylfla ® & IL­I S­ministrația 254. Tipografia 1h2U HE# H OPlI NI TM iff HH H TM HHF H HH­B I i ® 15 1 și Serviciul de noapte 256.| ft &&«■ in ja__ nu se restitue. ‹g .« . j f Él CTflU | n1D­,„n„ r , CHIȘINĂU, STRADA ALEXANDRU CEL BUN Nr 104 ^FÎ~rTI,FP^^E P ii Cliff fl, I. L iu­s 1115 I BîRüUriLE: BUCU­REȘTI, CALEA VICTORIEI NR. 33-35 panfliirl Jc iile mari BOTEZUL DOMNULUI Lumea creș­tină prăznu­­ește astăzi, măreața sărbă­toare a Botezului Domnului. In legătură cu acest însem­nat eveniment din viața Mân­tuitorului, Sf. Evanghelie ne povestește că înainte de a se fi săvârșit Botezul Domnului a venit în părțile Iordanului, sf. loan Inaintemergătorul. A­­cesta propovăduia botezul pocăinții și apropiata împără­ție a lui Dumnezeu. Când Mântuitorul a cerut lui Ioan să-L boteze, Ioan a răspuns mirat că el trebue să fie bo­tezat de Domnul și nu L-a botezat decât atunci când Mântuitorul l-a asigurat că așa cere dreptatea și voia lui Dumnezeu. După eșirea Mân­tuitorului Iisus din apa Ior­danului, ale cărei stihii le-a sfințit, cerurile s’au deschis și Duhul Sfânt s'a pogorît în chip de porumbel asupra Celui botezat, auzindu-se în acel moment glas din cer: „Aces­ta este Fiul Meu Cel iubit întru Carele binele am voit; pre Acesta să-L ascultați". S'au scurs dupa acest eveni­ment atât de însemnat — mai ales din punct de vedere dogmatic —în viața Bisericii creștine, 19 secole și cuvin­tele spuse de Dumnezeu Ta­tăl: „Pre Acesta să-L ascul­tați" par mai actuale ca ori­când. Aceste cuvinte trebue să fie considerate ca un mesagiu divin, rostit omenirei, la înce­perea unei noui creștină—de către ere — era Acela ce ține în mâinile Sale destinul acestei lumi. d° Sorgi» C.ftoșca “J, dper “r”e‘! sat omenirea sub toate ra­porturile — nu numai sub cel teh­nic — dacă ar fi ascultat și ar fi realizat în viață, preceptele Aceluia, la care se referă cuvintele lui Dumne­zeu Tatăl: „pre Acesta L să-L ascultați". Dacă această ascultare s’ar fi realizat, atunci asupra Eu­ropei și Extremului Orient, n’ar mai ploua astăzi norii negri, plini de ură și groză­vie, care întunecă aureola păcii, cântată și prezisă de puterile îngerești la nașterea Acelui al cărui botez în a­­pele Iordanului se comemo­rează azi de lumea creștină. In aceste clipe de neliniște cumplită, prin care trece pla­neta noastră,m­i-se pare că din nou ar trebui să vie un Inaintemergător, care să pro­povăduiască pocăința și îm­părăția lui Dumnezeu, in lo­cul urâciunii pustiirii, care se propovăduește actualmente de acei ce nu se gândesc de­cât la lărgirea hotarelor, la revanșă, sau la răzbunare. Din nou ar trebui astăzi să se deschidă bolta cerească și să se audă glas din cer: „pre Acesta să-L ascultați", căci poate numai în cazul a­­cesta, distrugătorii civiliza­ției creștine, milenare, își vor da seama că lupta lor contra Aceluia ce-a luat asupra Lui păcatele omenirei pentru a le spăla în apele Iordanului, nu contribue decât la sărbători­rea omenirei și la dărâmarea unui edificiu, pentru ridica­rea căruia s'au jertfit mii de vieți. Ixisemxidri Oïl­o are sore pel Prin pasajul primăriei cir­culă și se agită cu regulari­tate cotidiană, un individ mi­zer îmbrăcat. Figura lui ro­tundă e tăiată in diametru de o mustață obosită. Sub braț omul ține un dosar plin de pette, din care își scoate pe­nița un toc de lemn. Omul cu dosarul parcurge nervos gangul primăriei, de la o poartă la alta, acostând pe trecători. In special pe cei care trădează în hainele și mersul lor, suburbia. — Proșenie? e singurul cu­vânt pe care îl pronunță omul cu dosarul, întâmpinând fe­meile și bătrânii care s-ar pă­rea că au vre­o nevoe la pri­mărie. Printre siluetele de nebunii de vagabonzi sau de perso­naje bizare pe care le-am în­tâlnit pe străzile Chișinăului, persoana omului cu dosarul mi s'a părut cea mai semni­ficativă. El e petiționarul de profe­sie. Din viciul bi­rocrației au­tohtone el și-a făcut o ocupa­ție, un destin. Dar care e procesul, gesta­­ția care Va călăuzit până la acest destin? N'am vrut să culeg nici o informație asupra omului de profesie petiționar. N'am în­cercat nici să-i iau un inter­view. Să stau de vorbă cu o en­titate, cu un simbol? Presupun că omul ca do­sarul a fost la început un simplu solicitant. Și în cali­tatea aceasta, a fost const­râns să scrie zeci și sute de petiții pierdute în neantul bi­­­rocratic. Respirând o atmosferă de petiții, urmărit în coșmaruri și insomnii de spectrul violet și timbrat al petițiilor, solici­tantul, apăsat de blestemul greu al petițiilor, s'a consac­rat definitiv jalbelor, pe ca­re el le scrie pentru alții și în schimbul unui onorariu. Rutinat, cunoaște stilul pe­tiționar la perfecție și e sufi­cient ca să deschidă și mutănd focul într'o dosarul căli­mară ascunsă într'un nar, să înceapă să scrie buza­pe genunchi, cu expresii care i s'au imprimat adânc în cir­­convoluțiuni, eterna petiție. Omul cu dosarul nu e nici­odată absent, străbate preo­cupat pasajul primăriei, acos­tând trecătorii și aruncând a­­celaș unic cuvânt: — Proșenie ! Al. Robot Cine va prelua succesiunea ministerului aerului? BUCUREȘTI. 5. — In ce pri­vește succesorul d-lui Caranfil la ministerul aerului și marinei, cercurile autorizate dau două nume: sau d. Radu Irimescu­, fost subsecretar de stat la avia­ție sau general Sichitin, coman­dantul corpului I armată. Paris, 5. (Rador), " Ha­vas" transmite: Trimiterea în Spania a numeroase contin­gente italiene este oare com­patibilă cu acordul anglo-ita­lian? Aceasta este întrebarea pe care și-o pune azi dimineață presa franceză. „Echo de Paris“, scrie: Se putea crede că acordul italo­­britanic va fi interpretat la Roma potrivit spiritului său. Aceasta este caracteristica u­­nui „gentlemen's agrement". Știm acum că acordul nu de­pășește forma sa rigidă. In nici un fel acordul nu va ajuta la rezolvarea chestiunei voluntarilor. Italienii debarcați in Spania constitue un răs­puns. Acordul anglo-italian nu a schimbat nimic din desfă­șurarea lucrurilor. „L’Ami de Peuple“ înregis­trează știrea trimiterei de vo­luntari italieni în Spania și consideră aceasta în totală contrazicere cu acordul anglo­­italian. Faptul, scrie ziarul, tinde să demonstreze că Ro­ma și Berlinul sunt hotărite să asigure prin toate mijloa­cele victoria naționaliștilor spa­nioli. de voluntari în Spania va fi remis azi. Cercurile bine informate asigură că răspunsul este re­dactat în termeni foarte ami­cali și va fi foarte explicit. Se subliniază că el a fost re­dactat in deplin acord cu Reichul. Se pare că nu este vorba de un răspuns negativ. l­ Totuși condițiunile pe care pune propunerei pentru acceptarea franco-britanice ar fi foarte importante, ca și obiecțiunile generale ridicate prin aceasta notă. 10.000­ LONDRA. 5. (Rador)—„Re­uter" anunți ci­clupi in­­formații provenite de la gu­vernul englez, ai­­ 1.SCO [la voluntari Italieni au fos­t debarcați la Cadix, în jur­ul sirbitorilor Crăciunului. " Numărul total al volun­tarilor Italieni soslil In Sr.[L­una in ultimele în zile trec] deci da 10.009 Liniștea Ist Mediterană. 10.000 italieni în Spania Cum interpretează Roma acordul Italo-britanic Manevrele Berlinului ,.Le Journal" publică o corespondență din Berlin afirmând că, căderea subi­tă în disgrație lui Forster care a amb­alu­trimiterea de noui refuzate cerute de generalul întăriri Fran­co, dovedește că Reichul pare gata să încerce riscuri nejustificate nici de situa­ția internă nici de situația economică și financiară germană. Germanii și ita­lienii par oricând să mai hotărîți ca sprijine acțiu­nea generalului Franco. Amiralitatea engleză es­te singură în stare să în­demne Reichul la mai mul­tă prudență. „L'Ordre" crede că Ger­mania încearcă o manevră de intimidare pentru a-și întări revendicările colo­niale Italia nu răspunde negativ Roma. 5. [Rador]. ~ „Ha­vas" anunță că răspunsul ita­lian la demersul franco-bri­­tanic, privitor la trimiterea D. Antonescu va pleca la Geneva București. 5.­D. Antones­­cu pleacă la 15 Ianuarie la Geneva pentru a lua parte la ședința consiliului Ligii Națiu­nilor. La 8 Februarie d. Antones­cu pleacă la Ankara. In ce privește vizita d-lui Beck este probabil că ea se va produce la sfârșitul acestei luni. D. Beck va însoți atunci pe d. Moscicki, președintele re­­publicei polone, care va vizita Capitala României. Evenimentele din China Generalul Ciang-Sue-Liang (în stânga) fotografiat alături de Mareșalul Ciang-Kao -Sek pe când erau prieteni. Atmosfera încărcați în Mediterană Moscova, 5. (Rador). Presa sovietică critică cu violență intervenția Ger­maniei în Spania. „Pravda" scrie că atmos­fera în Mediterana occi­dentală este supraîncărca­tă. Operațiunile active ale escadrei germane consti­tue o primejdie permanen­­­tă de răsboiu. Dn infim pin Ë pili «lel V Valencia Berlin, 5. (Rador). — „D. N. B.“ comunică: Amiralul Forster, coman­dant al forțelor navale ger­mane, cari se găsesc în prezent în apele spaniole, a adresat prin intermediul crucișătorului „Königsberg“ următoare notă către auto­ritățile republicane din Va­lencia­ ,.După sechestrarea de către forțele navale ger­mane a vaselor guverna­mentale spaniole „Aragon*" și Marta Jugnera încă odată eliberarea cereri călă­torului și a încărcăturii reținute de pe vasul „Pa­los", în schimbul eliberării vaselor spaniole reținute de noi. Dacă această eliberare nu se va produce în inter­valul de trei zile, adică până la 8 ianuarie, vasele sechestrate cu încărcătura lor vor fi vândute guver­nului spaniol recunoscut de guvernul german. In cazul când aceste acte de piraterie se vor mai repeta, guvernul german va fi nevoit să ia noi mă­suri", Incidentele dintre Baga $1 Berlin HaGA, 5. (Rador). — Inciden­tele intervențta între Haga Berlin nu au caracterul de gra­si­vitate, care li s'a dat de către presa streină. Ele au dat naște­re la demersuri diplomatice, dar de partea Olandei. Se speră că neînțelegerile vor putea fi ușor aplanate. Boala Papei Cetatea Vaticanului. 5.­­Radori.—Cercurile medicale cred că evoluția stării sănă­tății Papei poate fi lentă că nu este exclusă însănăto­și și cea complectă. Ele însă a­­daugă că starea de slăbiciu­ne a inimii justifică precau­­țiuni cât mai mari. Guvernul și-a fixat programul pentru o lungă perioadă de timp București. 5. — „Lupta” publică într'un articol asupra situației politicei interne, ur­mătoarele: „In legătură cu situația politică ni s'a declarat azi din nou din cercurile guver­namentale, că svonurile care au circulat in ultimele zile și pe care le înregistrau cu pri­vire la o iminentă criză de guvern, sunt cu desăvârșire lipsite de temei. Atât în consiliul de mi­niștri de ori cât șî cu ocazia consfătuirei ministeriala care s'a ținut ori la primul mi­nistru, s’a fixat programul de lucru al guvernului pentru o lungă perioadă de timp, ceea ce dovedește că nu există vre­o indicație pentru o plecare a guvernului" Editorul Marton Hertz a fost expulzat București. 5.­­ Minister de interne a întocmit jurna­lul prin care Ma­rton Hertz, editor din București, supus ungur, urmează să fie expul­zat pentru acțiunea dusă îm­potriva statului. Jurnalul consiliului de mi­niștri a fost semnat și va in­tra în vigoare din momentul în care va apare în Monito­rul Oficial. In conformitate cu acest jur­nal, i se dă un termen de 24 ore, în care va trebui să pă­răsească țara. Gititi in pagina ll­a Delictele împotriva familiei Politica econom­ică Excedentul balanței­­ noastre comerciale București. 5. — Aseară la locuința d-lui Tătărescu, a fost consfătuire restrânsă în­tre primul ministru, d. Valer Pop și d. Cancicov, cu ca­racter economic și financiar, examinându-se situația eco­nomică din ultimul timp. S'a constatat că regimul de import și export­­ a dat rezul­tate mulțumitoare. Un etch ideal România a întrunit un ex­cedent în balanța comercială cum nu a avut de mult timp, fapt care a avut repercursii puternice, înviorând viața e­conomică. Se va continua pe calea aceasta cu tenacitate, activân­­du-se exportul și continuân­­du-se cu valorificarea produ­selor economiei. Prosperitatea economică a avut repercursiuni binefăcă­toare și asupra situației fi­nanciare bugetare a statului, încasările făcându-se în con­diții mulțumitoare. Bugetul promite să fie echilibrat. Credite de miliarde Guvernul a putut face nu­meroase investiții: credite de mai multe miliarde pentru apărarea națională, alte cre­dite pentru căile de comuni­cație și pentru sănătatea pu­blică. Politica financiară bugetară va fi menținută, practicându­­se și pe viitor aceiași politică de economie. Bugetele pe anul viitor au fost încheiate in cadrul acelorași sume cu care au fost încheiate pe exercițiul in curs. Comunicațiilor și sănătății li se vor da credite sporite, fie înscrise in buget, fie pe cele de credit extraordinar.

Next