Gazeta Basarabiei, aprilie-iunie 1937 (Anul 3, nr. 414-486)
1937-04-01 / nr. 414
Aiui.No 4M \~tzriï.m în - ■ A mamImi _^T Iah idi i Apri« in ® "■". .J"? J baprDtV> G-Vj\T^X Nr. 27573611936 j § *g jjgSillBIB ■ ICH - --------------------— 41_J -^« v 11 ^ m, —M1 —SH BAk HEH MARK 1 ■ in n nmPll VzT eW2S. .“s"» s| jW Tmm m III |l§l 1 Igtbasarabiei-i lAfäÄA^r«sK f_JL M|p, m -Um^ Mm-MJzJm«M#MLI : cupon : ü ........J|U -n,,, , ■- ■ ■ imnII IIJI I Ji» ■ |||mijlljiiljli II Ils H t llbpfc^I Bucureșțîj—4 62.81. WJ§-lgjgia;HgHigihJMglsEggaaMMa»iBi»M^^M I -, ts% Vll UL y nanuscrisele nepublicate | n" r*"A “ „ . . ««—„»morT r*t?i on m N- i nA J »© TIO vu i j. V"— . A nu se restitue. II , CHIȘINĂU, STRADA ALEXANDRU CEL BUN NR.104 Ac^i^s=^=n *—i «V"-.......■». —II Director, I. T. COSSIN BIROURILE: BUCUREȘTI, C~ALEA VICTORIEI NR. 33-35 iii unum hi niu EUGEN CARADA Ciiranfuil d-lni primar ion Crisian la desvelirea monumentalei Ocaimi&in Craiova, 29. — Aci a avut loc eri desvelirea statuii lui Eugeniu Carada, la care a participat și d. dr C. Anghelescu, ministrul educației naționale. Au vorbit: episdin partea Basarabiei, d. Ion Costin, deputat și primar al Municipiului Chișinău, a spus următoarele: Provincia dintre Prut și Nistru, m'a trimis aci pentru a aduce omagiile Basarabiei, marelui patriot Eugen Carada, cu ocazia ridicării acestui monument. Intr'adevăr Eugen Carada, a fost unul din putinii, cari cu toate împrejurările proiivnice grație perspicacității sale, grație simțului său patriotic, prin intuiție, întrezărea Unirea și a acestei provincii cu Patria Mamă Și nici nu se putea să fie altfel. Pentru că acel care a luptat, prin toate mijloacele, in 1877, contra răpitei Basarabiei, nu putea uita nedreptatea istorică comisă de ruși. Rușii perfizi ca întotdeauna, pentru care nici un angajament nu valorează nimic, uitând telegrama disperată a țarului Nicolae. „Turcii adunând mari forțe de trupe la Plevna, ne sdrobesc", ne-au răpit Basarabica românească, după ce armma română i-a salvat la Plevna de la o înfrângere sigură. Incă de atunci, Eugen Caradă știa că această siluire nu vă putea rămâne definitivă, că dreptatea va triumfa mai târziu, sau meri devreme Nici timpul, nici prietenia aparentă a rușilor n'au șters amintirea gestului criminal. Carada și provincia noastră Basarabia n'a fost uitată niciodată de Carada. In mod discret, fără să știe nimeni, de multe ori chiar și cei direct puși în cauză, Carada ajuta mișcarea naională în Basarabia. Astfel in 1906, când a pornit scopul Vartolomeu, dr. Anghelescu, profesor Lupaș, lon Costin, Văldescu, Trancu-lași, Haralamb ionescu și primarul Const. Negrescu. mișcare națională moldovenească în Basarabia, cercul nostru primește, pe neașteptate, o tipografie bine înzestrată, fără să se știe cine a trimis-o. Numai după 30 de ani s-a aflat că această tipografie a fost trimisă de neuitatul Eugen Carada. El știa că Basarabia, a fost și va fi o provincie românească și numai temporal se găsește sub jugul rusesc. Din nefericire nu i-a fost dat lui, care întrezărea așa de clar ziua cea mare a Unirii tuturor românilor, să-și vadă visul realizat Recunoștința moldovenească jertfe mari a cerut dela țară realizarea lui. Dar așa a fost soarta neamului nostru. Am îndurat umilințe, am suferit de la turci, am suferit de la ruși, am răbdat de la unguri. Am fost lăsați în cursul veacurilor, să ne apărăm singuri drepturile noastre la existența națională și numai prin forțele noastre am învins. Și Carada știa că puterea noastră este numai în noi înșine. La organizarea acestei puteri el a lucrat toată viața modest, fugind de distincții și onoruri și evitând să fie văzut. Moldovenii dintre Prut și Nistru, prin glasul meu aduc azi prinosul lor de recunoștință acelui care a fost Eugen Carada. Cuvântul Basarabiei D. I. COSTIN însemnări PRIETENII OHMULUI.i Am anunțat deunăzi că un grup de personalități culturale au luat inițiativa să creeze o societate cu numele de „Prietenii Chișinăului“. Caracterul acestei noui societăți e apolitic și își propune să activeze nu numai într'o direcție culturală, dar într'un sens generalizat, social. Un exemplu și un punct de reper pentru acești viitori prieteni ai orașului nostru (care această prietenie e atât de recentă) este o societate similară din Iași, care printre altele, spune nota informativă, a examinat și problema apei. Cum apa va fi înscrisă și in programul societății de la Chișinău, e cazul să ne întrebăm dacă nu e vorba de o societate de temperanțâ. Ar fi moral, dar s-ar aduce o jignire podgoriilor risipite pe dealurile care hotărnicesc Chișinăul Societatea face apel la intelectuali. In primul rând am ruga pe inițiatorii tău să definească acestei socienoțiunea de intelectual. Mai departe, informația declară că se vor apăra interesele regionale. Ar fi fost indicat să se precizese că aceste interese sunt regionale și nu regionaliste Pentru că am observat că nu ambianța locală culturală, contaminată de filopușchinism, există principiul ca ridicarea culturală a Basarabiei să se facă exclusiv prin basarabiei. Mărturie a fst două articole din ultimul număr al revistei „Viața Basarabiei" unde cei descinși din Regat sunt considerați ca venetici, iar numele de Ionescu socotit exotic. Ca și cum orice altă contribuție românească și națională ar fi inoportună... Vom avea deci o serie de prieteni ai Chișinăului. Ceea ce eu înseamnă desigur că ceilalți care nu se vor înregimenta în această societate vor fi, doamne ferește, dușmanii lui. Avem insa in oarecare măsură încredere într'o inițiativă particulară când e pusă sub auspiciile unui prestigiu. Și „Prietenii Chișinăului" au o garanție în persoana academicianului Ștefan Ciobanu, un om de acțiune, care detestă echivocurlie și care pune oricărui alt considerent, înaintea bunul simț. Cronicar Schimbări la societatea de radio București, 29. — D. Sergiu Dimitriu a avut azi o consfătuire d. general Ștefănescu Aciza și cu d. Dimitriu, administratori delegați și societății radiodifuziune, la vederea unor schimbări radicale ce vor face pe această Instituție, O catastrofă de cale ferată provocata de furtuna La Chaillauneuf-sur-Chen în Franța, un copac doborît de furtună pe Hala ferată a provocat deraierea trenului. Au murit 30 de călători. Duminica politică în țară la făliși, sărbătoirea d-loi dr. Lupu București, 29.—Eri a avut loc la Huși sărbătorirea celor trei decenii de activitate publică a d-lui d. dr. Lupu. Au participat 20.000 de prieteni politici ai sărbătoritului. Au vorbit d-nil Mihai Popovici, aducând salutul lui Mihalache, Moldoveanu în numele Bucovinei, Th. Iacobescu, Aurel Dobrescu, Ion Hudița, Ghața Pop, Petre Andrei, Pan Halippa, etc. D. Lupu a răspuns emoționat despre luptele din trecut și accentuând că libertatea este pentru om ceea ce este ploaia pentru plantă. Dictatura pericletează libertatea. Să nu ni se dea lecții de felul cum trebuie să conducem țara. Tinerii să-și vadă de carte, iar când le va veni vremea, cei cari vor fi pregătiți, vor putea să ne ia locul. Dar numai atunci“ D. Madgaru anunți a surpriza Giurgiu, 29.—Ăci a avut La Giurgiu, de-II lltllul l II Uliii I fl BB in HŒ BSBHB cjarag de a-mi fladgearn loc Cri congresul organizației partidului național țărănesc din Vla șca, la care a participat și d. Madgearu, care a ■ făcut o aspră,critică, spunând că salvarea țării din silvația de acum o poate aduce numai partidul național țărănesc. In încheiere a spus: „Celor cari așteaptă surprize, le vom da o surpriză mare cu congresul general dela 4 Aprilie, care va însemna solidaritatea nesdruncinată a tuturor conducătorilor in jurul programului nostru și în jurul președintelui nostru Ion Mihalache". Critici severe BUCUREȘTI. 29.Eriad s'a ținut congresul organizației tineretului țărănesc din Capitală. Oratorii în frunte cu d. Horia Dobridar, președintele tineretului țărănist din Capital, au adus critice severe actualilor guvernanți, încheind d. Dobridat a spus că tineretul nu poate fi decât naționalist, condamnând comunismul și cerând loc țâran ailor și tineretului In timpul întrunirii, își făcuse apariția in sală și o delegație la Bucuresti, nemulțumirile tinereH dii național - fâranist social democrată, care a fost însă poftită să plece. Se știe că social democrații sunt cartelați cu național țărăniști ln alegerile comunale la București. Insigna parașutiștilor Clubul parașutilor din America a lansat această insignă internațională. Succesul României la Praga Un moment impresionant. D. Tătărescu In audiența pe care a avut-o fi președintele Benes. venimente Interne “ ii polii de stat i o eventuală remaniere București, 29. — Ziarele discută pe larg, eventualitatea remanierii guvernului „Lupta" sub titlul „O nouă politică de stat“ exprimă părerea că remanierea ar fi subordonată înființării unui minister al politiei sub conducerea d-lui Gabriel Marinescu. Acest minister nou ar rezulta dintr-o nouă politică de stat: păstrarea liniei de centru, apărarea legalității cu aceiași hotărîre atât contra elementelor de stânga cât și de dreapta, suprimarea cauzelor de desôrdire și agitație. Hotăririle luate până acum de constitui de miniștri, decurg din aceiași politică. Ziarul adaugă că în cazul creerii noului minister al poliției, interimatul d-lui Tătărescu la ministerul de interne n-ar mai fi necesar și atunci la acest minister ar fi numit un titular, poate diamandi. București, 29.— .Lupta" înregistrează svonuri, cari circulă despre o apropiată sesiune extraordinară a Parlamentului In lagătură cu rezultatele recentei călătorii a d-lui Tătărescu In Cehoslovacia. Conflictul dintre Vatican și Reich Hitler va fi excomunicat din biserica romano-catolică? București, 29, — „Lupta" publică o telegramă particulară spunând că după corespondentul din Viena al ziarului „News Chronicle" s-ar discuta în cercurile Vaticanului eventualitatea excomunicării cancelarului Hitler, care este romano-catolic. Aceasta ar fi consecința încordării intre Vatican și Reich provocată de atacurile presei oficiale germane împotriva enciclicei papale citită de curând in bisericile germane. Tensiunea sporești Berlin. 29. [Rador].—Tensiunea dintre autoritățile național socialiste și bisericele creștine, s'a manifestat ori în cursul diferitelor slujbe religioase ținute cu prilejul Paștelui. . » ’ j " La Catedrala din Berlin, monseniorul von Preysing ,a cerut credincioșilor să protesteze în scris la autoritățile naziste contra inchiderii școlilor catolice. Cardinalul Faulhaber a anunțat că biserica catolică va continua lupta pentru realizarea idealurilor creștine. Pastorul Niemoeller, a citit azi în biserică o listă a preoților și personalităților catolice internate in taberele de muncă și a cerut credincioșilor să nu-i uite in rugăciunile lor. Poliția a confiscat circulara bisericii protestante germane, ce urma să fie publicată cu prilejul sărbătorilor. D. Haida va organiza manifestații în capitalele provinciilor București. 29.—Se anunță că d Vaida va veni la București în Aprilie cu prilejul unei mari manifestațiuni politice a „Frontului Românesc". După Paști, d. Vaida va organiza mari Întruniri în centrele provinciilor, astfel la 16 Mai la Timișoara, apoi la Turnu Severin, Craiova, Iași, Cernăuț și Chișinău. ®. Hitler va face o călătorie In Renania Berlin, 29. [Rador]. — La cancelariatul Reichului se declară că nu se știe nimic despre o apropiată călătorie a cancelarului Hitler in Renania, înregistrând aceasta precizare „Havas“ adaugă: Trebuie să se țină seamă totuși că deplasările Fuehrerului sun de obiceiu ținute in secret, până in ultimul moment. Se poate prin urmare ca știrea despre călătoria d-lui Hitler în Renania să fie publicată abia după plecarea Fuehrerului. O mărturie de înțelegere Telegrama d-nul Stoiadinovici către d-iii lătârescu șinod la București, 29.— D. Stoiadinovici a răspuns la telegrama trimisă din Fraga de d. Tătărescu și Hodza, cu prilejul întrevederii lor recente, prin următoarea telegramă: „Foarte mișcat de mesagiul cordial pe care ați binevoit să mîi adresați din Praga, sunt fericit să pot exprima marea mea satisfacție pentru rezultatele obținute în cursul convorbirilor dv. care vor contribui cu siguranță la strângerea și mai mult a legăturilor dintre cele trei țări prietene și aliate. Mulțumindu-vă pentru mărituria de amiciție personală și pentru urările pe care ați binevoit să le faceți pentru Iugoslavia, vă rog d-le președinte și scump prieten să primiți salutările mele cordiale precum și urările mele sincere pentru fericirea și prosperitatea României" D. amaradhe la Dobresti București. 29. — D. Mihalche a plecat azi dimineatra Dobrești și se va Înapoia astăzi seară la Capitală. Mâine va avea o întrevedere cu d-rul Lupu. BUCUREȘTI. 29. Cursurile cari a'au Început azi la școalak politehnica din Capitali au 4*‘ care in cer aei parfeed eritae.