Gazeta Basarabiei, octombrie-decembrie 1937 (Anul 3, nr. 567-642)

1937-10-01 / nr. 567

2 Boldin­estera ÎNTÂLNIREA die­tei și Mussolini S 'a desfășurat în ulti­mele zile un eveniment care dacă s-ar fi produs într'o perioadă de normal,­­ am­ fi provocat bănueli, a prehensiuni și poate pa­nică. Dar in momentul contim­poran de confuzie și ex­cepțional, el nu mai emo­ționează, iar impresia pro­dusă e vagă. Ne referim bineînțeles la întâlnirea dintre dictatori ai Europei, cei doi Mus­solini și Hitlșțî. O întâlnire de interes, cu caracter de circumstanță. Nu o întâl­nire de prietenie și de afi­nități. Căci, așa cum re­marcă un ziar britanic, cei doi dictatori nu se iubesc. Ci în definitiv ce afini­­­­tăți ar putea să existe între Italia latină și catoli­că, leagănul armoniei și contemplației și Germania, care se inspiră în clipele de fată de la formele păgâ­ne ale zeului Wotan și persecută catolicismul? Fenomenul are alte ex­plicații: împrejurări de care nu putem spune că sunt vinovate numai mari­le puteri, au determinat o izolare a Italiei de concer­tul european. Au intervenit fatalități, condiții politice cum au fost după nefaste, invazia în Abisinia. Apoi nenorocita sancțiunile­ spaniolă, care a problemă despărțit în două un popor și după scurt timp, un continent. I­n modul acesta Italia a evoluat. A evoluat spre colaborarea cu Germania cu care împarte izolarea și disprețul față de Geneva. Asociația italo-germană e un produs politic împache­tat în antibolșevism. Dar e categoric că Italia nu e animată în momentul de față de visul unei cru­ciade anticomuniste, deci sub această ideie se ascun­de numai un pretext. Nu anticomunismul motivează întâlnirea d-lor Hitler și Mussolini. D­in întrevederea dicta­torilor, s'a conturat o realitate pe care noi o ac­ceptăm cu satisfacție. D. Mussolini a demons­trat confratelui său german că Italia nu se poate smul­ge complect din anturajul marilor puteri. Mai sunt interese și sentimente care o recheamă alături de An­glia și Franța. Conflictul care separă momentan Italia de cele­lalte puteri apusene, apa­re deci ca o neînțelegere recentă. Un eveniment poa­te s-o repare într-un viitor cât mai apropiat. Și concomitent cu vizita d-lui Mussolini în Germa­nia, Italia participă la o conferință navală alături de Anglia și Franța. C­hiar de Mussolini declarat: Axa Berlin- a Roma nu e linie de izola­re. Oricând această axă e dispusă să primească ade­renți noi, E o teză asupra căreia d. Hitler, campionul izolării europene, nu e poa­te de acord. In concluzie, întâlnirea Hitler—Mussolini s'a pro­dus sub auspiciile provizo­ratului și ale confuziei ac­tuale, este totuși centrul a­­tenției generale, date fiind consecințele ce pot decur­ge din hotărîrile celor doi dictatori, Nu-i așa? S'au ieftinit cuiele. Guvernul ne crede fachiri și își inchipae că ne hrănim cu tinte, cuie și piroane. ci­Mcr mmmi PRODUCTIA LITERARA BASA­RABEANA, în ciuda vitregie vremurilor și mai cu seamă a indiferentismului total pe care publicai 1l are față de eveni­mentele artistice locale, se pre­zintă, in pragul acestei toamne destul de îmbucurătoare.In deo­­sebi poezia, BOGDAN ISTRU, alt tânăr ca­nonit de dorul adevărului frumosului, și-a scos de sub ti­și par în Chișinău, cartea de debut „Blestem“,­­­ poezii saturate de sbucium sufletesc, căutare și în­­genunchiere. VALBURA POIANA NASTU­­RAȘ, cunoscutul poet care face cinste și corpului ofițeresc, ca ii, colonel, a publicat și domnia sa, o plachetă de versuri apărute în cursul verii în foiletonul lite­rar al „Gazetei Basarabiei“—cu titlul: „Basarabia". E o poezie tradițională, silindu-se a fi cel mai „basarabean“ colorată, GAZETA BASARABIE. Ele au sosit în localitate două personalități de seamă, figuri reprezentative ale bise­ricii anglicane, d. E­. Mas­­call ,prodecanul facultății de teologie din Lincoln—Anglia și d.Cristopher D. Wadoams superiorul bisericii sfânta Eca­­tarina a colegiului din Cam­bridge, Anglia. Amândoi au venit de la Bu­curești, unde au stat 4 zile, fiind primiți de Prea Fericitul Patriarh Miron al României. In localitate vor sta 3 zile, în care timp vor vizita așeză­­mintele bisericești mai de sea­mă ale provinciei noastre. Pentru a cunoaște părerile și impresiile lor asupra tării și Bisericii noastre, i-am înto­vărășit în prima zi de vizită in localitate. Bine dispuși și foarte ama­bili, mi-au răspuns la toate întrebările in legătură cu sco­pul vizitei și impresiile căpă­tate. Aspectul geografic însă e admirabil. Câmpiile întinse ne mărtu­risesc libertatea în care trăește poporul român, libertate de care nu se poate bucura po­porul englez. Am savurat vinurile româ­nești, care ne plac, însă pe care nu le prea putem bea, nefiind obicinuiți. Mâncările sunt extraordinar de multe și de gustoase, însă nu ne pu­tem împăca cu această aglo­merație de meniuri, englezu­lui neplăcându-i să schimbe mâncare după mâncare. Vizita In Basarabia Nu pe zi, ci pe ceas ce tre­ce descoperim in fara dumnea­voastră lucruri extrem de in­teresante și de noui. Acum am omit să vizităm Basarabia, despre care am auzit multe lucruri frumoase și despre care nu ne îndoim. Am fost ca vizita la P. S. Episcop Cozma, care primit foarte călduros și ne­ a că­ruia ii mulțumim. Acum vom vizita așezămintele bisericești și mănăstirești din Basarabia, Sâmbătă urmând a Chișinăul, plecând spre părăsi­năuți, iar de acolo, Luni Cer­vom părăsi România, care ne-a primit așa de cordial și ospi­talier,­ au încheiat oaspeții noștri"­ V. DASCALU VIATA LOCALA Două omifi ale MÊ­angla vizitează luni si Basarabia O convorbire despre religie, misticism, aspecte geografice și gastronomie Cea mai mare Biserica ortodoxa „Cum e privită România în Anglia și cu ce ocazie ne vizitați tara“ i-am întrebat: — „Pentru noi, englejii, mi-au răspuns, România e o descoperire recentă. Nu cu­noaștem România și poporul român atât de bine, ca să ne putem pronunța. Englejii in general și teologii noștri în special au Început tereseze de România să se ia­în ulti­mii ani, cu ocazia vizitei fă­cută de Patriarhul Românie în Anglia și de cea a repre­zentanților bisericii anglicane în România. Pentru noi, poporul român este cel mai mare popor orto­dox din lume și cum ortodo­xia este foarte mult studiată de biserica și deci de teologi anglicani, ne interesează in­­tr’un grad foarte mare. Repetăm însă că noi engle­jii suntem abia la începutul relațiilor noastre cu poporul român — „Ce impresii aveți despre România? i-am întrebat în con­tinuare. Dar am adăugat să fie sinceri și să nu-mi răs­pundă de complezență. Cu o seriozitate adevărat en­glezească, cei doi oaspeți mi-au răspuns printr'un dialog sus­ținut între ei, cerând reciproc aprobarea în afirmațiile ce mi la dădeau. >­ Mărturisim că am ră­mas foarte impresionați de ospitalitatea poporului dvs. Deasemeni ne-a impresio­nat pietatea și evlavia cu care acest popor se roagă și-și respectă locașurile sa­le de închinare. Am asistat Sâmbătă la li­turghie la Patriarhie și am fost mișcați de mistic­imul ce sălășluește la Biserica ortodoxă. Am vizitat mă­năstirea Cernica și semina­rul monahal de acolo și a­­bia acum am văzut cu o­­ch­i ce este o mănăstire or­todoxă. Luni am făcut cunoștin­ță cu majoritatea membri­lor Sinodului ortodox ro­mân și cu Mitropolitul Dio­­nisie al Poloniei. Am fost primiți mai mult chiar ca niște frați—caută să accentueze d. Christop­her D. Wadoams. Ortodocșia și spiritul ei îl poți înțelege numai văzându­l și constatându-l în reala lui atmosferă. Cu ocazia acestei vizite ne convingem cât e de va­loroasă ortodoxia. Despre climă și natură — Cum v’a plăcut clima și natura țării noastre?". Clima în special ne-a venit de hac. De la sosirea în România am trăit cele mai călduroase și înăbușitoare zile din viața noastră. Zilele de toamnă din Ro­mânia sunt mult mai căldu­roase decât zilele de vară din Anglia. Un popor mistic Si­liât un apartament separat 3 camere cu dependințe în strada Kogâlnîceanu colț str. Cuza Vodă No. 3 1393—1 Cel mai bogat asortiment de Blănărie gisisi turnat la fefiniriss ALASCA Str. Regele Carol I No, 42 lângă magazinul de­ manufactură „Cristal“ Proprietar d. GHEPȘENZ est fost conducător al blănăriei B. Speiner P. L.­­­ Pe lângă blănărie funcționează un atelier special pentru primirea comenzilor. Preturi convenabile Teatrul „COLOSEUT MARELE SUCCES al Teatrului Vasal din I FUSTELE im 1­908 Biletele la Librăria „CARTEA“ fostă „Eniga* Luni, 4 Octombrie Orele 9 lum. seara București MINISTER ------------------------------ FARSA IN 3 ACTE ______ Gr. Vaslllu-Blrilc tn rolul principal și tot ansamblu al Teatrului ..Veseli" 1399 « 3 Ha, 0686 m. p. teren sădit cu vie nobilă și In­digenii cu pomi fructifieri in Suburbia Sf. Vineri, Boiucani. Doritorii se vor adresa pen­tru lămuriri și condițiuni la Banca Românească. 1400-1 Domnii abonați în­ urmă cu plata abonamentului, sunt rugați ca până data de 15 Octom­b­­brie a. c. să achite sumele datorate, cu­noscând că în caz contrariu vom fi ne­voiți a întrerupe ex­pedierea ziarului LINGERIE bărbătească, de dame și de copii gata și de comandă. Mare asortiment de cravate și batiste la fabrica de lingerie I. Str.HIIISII Llexandru cei Bun 102 1395® Doctor N. Dîmitricv Boll interne Chișinău, str. Alexandru Cel Bun No. 40 colt str. Chiliei Consultații 4 — 7 p. m. afară de Duminică 1306—5 AL­ Cezar Stoika AVOCAT Membru in Delegația Perma­nentă a Municipiului Str. Regina Maria 41, Chișinău 1390 Tribunalul militar Procesal unor Molari coalise la cercul de recrutare Bălti In fața tribunalului militar a venit ori spre procesul plutonierului judecare major lhiopal Alexandru, dela cer­cul de recrutare Câmpulung— Bucovina, care a fost deferit justiției militare pentru fals in acte publice. Din ordonanța definitivă reese că Iliopol Alex, fiind la cercul de recrutare Bălți, a comis o serie de falsuri în acte publice. El în schimbul unei sume de bani aranja ca recruții cari erau repartizați­­la arma jandarmeriei sau grăniceri, să fie mutați la arma care pre­vede un stagiu mai mic, fal­sificând în acest scop actele respective. Deoarece codul justiției mi­litare califică falsul în acte publice comise de militari, crimă, apărarea în persoana d-lui avocat T. Stoica, a ri­dicat incidentul de incompe­­tență, pe motiv că actualul complect trebue să fie întrunit cu militari combatanți, sin­gurii competenți de a judeca crimele comise de militari. Tribunalul luând in consi­derare aceasta, a amânat procesul pentru 3 Noembrie. Cazul saloanei Fugi­ nd aceiași ședință tribuna­lul militar a reconfirmat man­datul emis în contra tinerei Șendrea Fucs din București, arestată în momentul când trecea Nistrul din U. R S. S. în România, precum manda­tele emise contra indivizilor Nemirovschi Iosif și Caușan­­schi Bereu din Tighina, de­feriți justiției pentru că anul trecut au înlesnit ca Ș. Fucs să treacă Nistrul In U.R.S.S, Palatul Justiției Banca Națională se judecă ca mănăstirea Hârjanca In fața Curții de Apel sec­ția II a venit spre judecare ■apelul Băncii Naționale în contra hotărîrii tribunalului secția III, care a condamnat B.N.R. să plătească 350.000 lei despăgubiri în folosul mă­năstirii Hârjanca. Acum câțiva ani adminis­trația mănăstirii Hârjauca a depus la B.N.R. hârtii de va­lori pentru suma de 1.500.000 lei fără a sconta B.N.R. a vândut însă aceste hârtii de valoare numai cu 1.150.000 lei păgubind mănăstirea Hâr­jauca cu 350.500 lei, pentru care fapt mănăstirea a acțio­nat în judecata B.N.R. pen­tru daune suferite Tribunalul secția III a con­damnat ca B.N.R. să plă­tească mănăstirii suma de 350.000 lei. B.N.R. a făcut apel, s'a judecat ori la curtea care de apel secția TL care a amânat însă pronunțarea pentru 12 Noembrie. Marne Tribunalul secția II a con­damnat la o lună soare pe M. Șapte boi, închi­pen­tru furt. După simularea atacul­ui aerian nocturn ori dizuinea 3 a avut loc atacul aerian ex­e­cutat asupra gării locale și centralul orașului. Și apri [UNK]ri »e dușmane La orele 10,37 orașul a pri­mit ordinul de alarmă de la centrala de informații și a­­larma județeană In sensul că o escadrilă de bombardament și avioane de vânătoare dușmană se îndreaptă în di­recția Chișinăului cu scopuri agresive, venind din Ungheni, Bălți unde a direcția bom­bardat gara. Contra­atac Ordinul primit a fost ime­diat transmis prin centrala telefonică tuturor autorit­ăților civile și militare pentru a se lua măsuri de apărare și pro­tecție. In acelaș timp o escad­rilă de avioane de a noastră, s'a ridicat vânătoare în aer pentru a răspunde atacului avioanelor inamice. AM! La ora 10,37 s’a dat alar­ma. Imediat s‘a oprit ori­ce circulație în oraș iar in secto­rul unde urma să aibă loc­ bom­­bardamentul s-a făcut camu­flarea pentru protecție preven­tivă. Această măsură a fost executată prin furnizare rea­­lizăndu-se un nor de fum alb prin care dușmanul din aer să nu poată distinge străzile și clădirile. La orele 11 pe orizont a apărut escadrila inamică. Prin centrul orașului s'a îndreptat spre gară pentru a o bombarda. Imediat au intrat în acțiu­ne cuiburile de mitraliere și tunuri antiaeriane instalate pe acoperișul casei eparhiale, pe primărie și deasupra magazi­nului „Ruleta“. Escadrila dușmani, după ce a bombardat gara, s'a în­tors în centrul orașului, unde a avut loc bombardarea, a­­runcând b­ombe, brizante to­xice, sufocante și gaze per­­sistente. Atacul aerian s-a repetat de câteva ori asupra centru­lui orașului. Strada Alexandru cel Bun în porțiunea între străzile Ca­rol și Universității a avut un aspect impresionant Explozia de petarde ce au simulat lansarea bombelor s'au executat imediat. După lansarea bombelor și după o luptă aeriană cu avia­ția noastră, escadrila dușma­nă s'a retras, lăsând în urmă victimele. Imediat la fața locului au so­­sit cercetații de pază și echipe de pompieri speciale, care au marcat zonele infectate de gaze, bombele neexploadate și deli­mitează zona celui mai periculos gaz „spirită", procedând în ace­laș timp la salvarea răniților și asfixiaților. Echipele speciale dezinfectează locurile atinse de gaze prin ardere și prin clorura de var Simulacrul de atac aerian Cootril­­lipului i m au fost eri atari d­e o escadrilă de avioane 4M inamice Zonele gazificate Casa eparhialâ la flăcări O „bombă“ căzută pe acope­­rișul casei eparhiale o incen­diază. Imediat la fața locului sosesc toate echipele de pompieri care sub conducerea d-lui căpitan Vasiliu procedează la stingerea incendiului și la salvarea victi­melor. Clopotele, sirenile fabricator și funerăturile gardienilor sem­nalează încetarea alarmei, totul intrând in normal. Toate fazele atacului aerian, lucrările preliminare, bombar­damentul, lucrări de stingere, apropierea „dușmanului" au fost radiodi­uzate printr'un haut—par­tour special amenajat deasupra magazinului „Ruleta" Gara Chișinău sub bombe Bombardarea și apărarea gării au fost și mai impo­zante. Din depoul gării in special cu muniții, urmat tren de toate locomotivele gării s'au îndreptat in viteză spre gara Visterniceni. Apare aviația dușmană, ca­re este primită cu focuri de mitraliere instalate pe acope­rișurile gării. Bombele lansate au făcut victime omeDești. Imediat au intrat în funcțiune echipele de apărare pasivă ale gării locale care au procedat ca și echipele din centrul ora­șului Incendiul de la gară, aprin­să de o bombă incendiară a fost localizat de pompieri. Toate fazele au fost îndeaproa­pe urmărite de comitetul compus din d-nii vice-primar Apostolescu d. Bădăluță, Olaru, comandor Ba­­ramac, Carand­in, chestorul Bere­­zovschi, d. col. Negulescu, d. l­. Rădulescu, reprezentanții autorită­ților militare, comenduirei pieței, etc., etc. S'au remarcat d. căpitan A. Ni­­colaizei,­­lt. Haman organizatorii cuiburilor de mitraliere și de lan­sarea gazelor, d. căpitan Vasiliu, precum și ceferiștii gării locale. ELERU Lei 2-3000 lunar poate câștiga Domn sau Doamna fără a-și părăsi ocupația. A se adresa în zilele 29-39 Sep­tembrie Intre orele 3­­,­5 P­­m­­la Hotel „LONDRA“, camera IO.

Next