Gazeta Basarabiei, octombrie-decembrie 1937 (Anul 3, nr. 567-642)

1937-10-27 / nr. 589

—^ ^­­^ ^ akf^ ^ r ^ ' tt?”11;11*­ ?** fe g ^T­rtrri») »3» 1 *^ 4 Haftlnl — 1 leu CM,2UR,T MieMurH7 Octombrie 1977 fc»jvf j*i wtm ai € M­K­ h ; I­­iri i~ a h; tiflili"IH DnJnKnfild­ TELEFOANE: Chișinău ^ME SL­ift***! ?~­** PB £. V| @ H Ul­M B M B MM f­ Rw. IHLn H ziarul cu In. Direcția 247; Redacția și ad* ^ T­ h­*? A ^rd i TM“ *■“ “■ C­* r-^“ târziere san și Seiv-în M4: Tip ° gra 25 ° 6 ""Yal L -■ [UNK]^jk|l|t ,j|,jr MM 1^ neregulat, bucurești: 4.62*81. KSP^SSIl^i* - IfiSS!^kSÆMBhiBiF^ -J fCClflillOll Manuscrisele nepublicate ! Director I T rOKKTI­., CHIȘINĂU STRADA ALEXANDRU CEL BU­N Nr. 104 U*­ I____^ restitue - mred­ng, I. T. CoSti^ BIROURILE: BUCWEș­T CALE­A VICTORIEI Nr.33-35 Sinaia, 25. — Azi diminea­ță s'a desfășurat pe platoul Piatra Arsă, de lângă Sinaia, solemnitatea în alțări, la gra­dul de sublocotenent, a Mă­riei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia. Solemnitățile «Sela Straæsla MAMELE VOEVOD GMBH » A îmbrăcat haina de ofițer al oastei române De la capăt la altul al țării toată suflarea românească a adus ein omagii Aceluia, al cărui destin este să ducă mai departe firul monarhic, făcând ca gloria dinastiei noastre s­ă se proecteze peste veacuri. In persoana tânărului vlăstar re­gal, noi vedem garanția și certitudinea trăiniciei neamului românesc de mâine; în ochii vulturului regal citim planuri­le marilor înfăptuiri istorice. După cum realizările fericite de astăzi au luat ființă sub egida M. S. Regelui Carol al II-lea, tuicile istorice de mâine tot așa înfăp­vor avea ca dinam pe marele Voevod Mihai, astăzi numai prinț, mâine însă Stăpân al des­tinelor naționale. Neamul românesc privește viitorul cu încredere și mulțumește Providenței că i-a dat o dinastie, care să vegheze la îndeplinirea integrală a destinului său de popor latin la granița de răsărit. Tot ce a înfăptuit în trecut și tot ce înfăptuește în prezent poartă pecetea monarhică. Dacă pășești pe malul Nis­trului, dacă te duci la granița de vest, da­că mergi în munți pretutindeni vei întâlni urme voevodale; dacă răscolești pagini­le istoriei de la 1866 încoace, îți veți da perfect de bine seamă că întregul prog­res realizat în toate domeniile: cultural, administrativ, economic, politic etc. s'a înfăptuit sub tutela regală. Înfăptuirile de mâine vor lua ființă și ele sub tutela Marelui Voevod Mihai de astăzi. După cum în timpul de față, Mi­rele Voevod Mihai e sufletul străjeris­­mului, la a cărui bună propășire ve­ghează zi noapte Regele — Pedagog, Carol al II-lea tot așa Voevodul de astăzi, cu ochii de azur, și cu părul blond, întocmai ca a lui Făt Frumos din legendă va fi la timp dinamul ma­rilor realizări, care vor face ca gloria României să eclipseze pe a altor țări.­­ Acum când Marele Voevod pă­șește peste al 16-lea an și când pune cea dintâi tresă ofițerească, Basarabia li­vreaza ani mulți și fecundi. GAZETA BASARABIEI La ora zece Suveranul In­­soțit de Marele Voevod Mi­hai, în uniformă de subloco­tenent de Infanterie, coboară din mașină. Suveranul împre­ună cu Marele Voevod, trece trupele în revistă, după care urmează serviciul religios. Decretul este cetit de d. general Ilasievici ministrul apărării naționale, Marele Voevod depunând jurământu pe steag Actul înălțător es­t anunțat prin 21 lovituri de tun. ft. S. REGELE Sosesc oaspeții streini In fața tribunelor regale, se află delega­ții cu drapele a ce­lor 30 regimente. Imensul pla­tou este o mare de capete. La ora 9,30 persoanele ofi­ciale își fac apariția: membrii guvernului, foștii prezidenți de consiliu și majoritatea oame­nilor politici. Prima personalitate care so­ sește este mareșalul Rica Smigly, însoțit de doi aghiotanți. Urmează apoi membrii fami­liei regale, prințul Gustav al Suediei cu sofia, Prințul Paul al Iugoslaviei, princepele de Hohenzollern, princepele­ Char­les al Belgiei. Muzicile mili­tare intonează pe rând imnu­rile regale, impresionanta cuvântare regală M. S. REGELE INCREDIN­­Ț FAZA VOEVODULUI MI­HAI COMANDA PLAIONE­LUL ADRESÂNDU-SE CU URMĂTOARELE CUVINTE IUBITUL MEU MIHAI": Astăzi, prin încorpo­rarea Ta în acest viteaz batalion al vânătorilor de munte, îndeplinești un act care este strâns legat de tradiția Casei Noastre Dom­nitoare. Strămoșii noștri au cre­zut, și bine au crezut, că legând din adolescență pe fiii Lor cu oastea Lor, în­cheagă prima și poate cea mai trainică legătură între Ei și națiune. Oastea este în stat or­ganismul, care deși înseam­na o elită, constitua totuși cea mai desăvârșită școală de egalitate. Nu de unde ai pornit in­seamnă ceva, ci de unde prin meritele tale și râvna ta a ajuns. Chiar data cristelni­­ță ai fost sortit să fii al armatei, căci pe lângă na­șii de sânge regesc ai avut și pe acești falnici soldați ai trupelor de munte, care din leagăn te-au iubit și ți-au stat de pază Haina credinței si datoriei Imbricind In această cli­pi­­ putmai haina de ofițer du­pi ce cu silința si dra­goste ai început să-ți însu­­sesti Invitimintele ostă­șești, îmbraci nu o hlamidă sărbătorească, ci o haină a credinței și a datorial. Pini astăzi ai fost un co­­pil, de acum înainte pășești, cu pași repezi, In viata da bărbat. Cel A­tât puternic a veil să fii însemnat pentru o înaltă și frumoasă misiune, una care cuprinde mai mul­te îndatoriri decit drepturi, dar care cuprinde totuși acel drept suprem de atace tot ce stă In putință pentru binele și propășirea tării și poporului Tău­ o cinste și o demnitate Intri în oștirea României nu ca o cinste făcută ei, ci ca o cinste făcută Ție, cinste de care în fiecare clipă a vieții trebue să Te arăți demn. Oș­tirea este una din marele școli ale națiunii și acestei școli a tuturor fiilor țării Te încredințez azi, cu dragoste și încredere. Pentru unul a cărui menire va­­ de a cârmui oamenii nu există o școală mai înaltă și mai pilduitoare decât aceia în care intri. Din prima clipă iei cea mai strânsă legătură cu oamenii din toate straturile societății pe care trebue să-i înveți me­seria lor de ostași, pe ei tre­bue să-i conduci și trebue să știi să Ie câștigi ascultarea și încrederea. Cariera de ofițer este un apostolat, semănat de greutăți și de sacrificii pe care nu le poți învinge decât prin înalte virtuți sufletești. Suprema datorie a oricărui cetățean A fi ostaș înseamnă a sluji și a sluji este suprema datorie a oricărui cetățean, convins de datoria lui către Patrie și Stat. Tu, mai mult decât oricare altul dintre camarazii Tăi, tre­bue să înveți că a sluji este datoria Ta cea de frunte și să nu uiți niciodată lozinca care, de veacuri, este în fa­milia Noastră: „Să fii primul slujitor al țării". Ca Rege și ca Părinte, dra­gostea Mea și grija Mea, Te vor însoți întotdeauna. Arată-Te demn de haina ce o porți și să fii pildă de cre­dință prin jurământul ce l-ai depus azi, în fața lui Dum­nezeu pe drapel simbol al Pa­triei“ Berlin, 25. (Rad­or). „Rote Erde“ publică un in­terview pe care reprezentan­tul său l-a luat d-lui Spaak ministru de externe al Bel­giei la Bruxelles. D. Spaak a spus între al­tele: „Guvernul belgian va face tot ce-i va sta în putin­ță pentru a grăbi realizarea unui pact occidental. Belgia socotește că soliditatea păcii europene depinde de reali­zarea unor relații cordiale între marile puteri, inclusiv Italia. Totuși șansele unui pact occidental nu sunt actual­mente prea favorabile. Va trebui mai întăi să se ajungă la o destindere generală în chestiunile Internaționale caii preocupă în prezent marile puteri“. In ce privește conferința celor nouă puteri, d. Spaak a declarat: „Această confe­rință nu-și va putea îndeplini misiunea dacă se va institui de la început un fel de tri­bunal, ce ar urma să judece actele unei anumite puteri Conferința va face față mi­­siunii sale, dacă ea va căuta de la început, cu toată since­ritatea și seriozitatea, să gă­sească o soluție pentru con­testațiile și rivalitățile reale, găsind adevărate temeiuri ale unei păci durabile“ Două discursuri «terne Belgia » să «t­ite la realizarea pactului occidental Franța și relațiile ei Paris, 25. (Rador). — D. Chantemps a ținut un dis­curs la Chateauroux, arătând că colaborarea partidelor gu­vernamentale trebuie să con­tinue, mai ales acum când situația guvernului este întă­rită, în urma alegerilor can­tonale. In materie de politică ex­ternă, primul ministru a re­petat dorința de pace a Fran­ței în acord cu Anglia, men­ținând alianțele­ și pactele Fran­­ța continuă și raporturile de simpatie cu Statele Unite. Maria Sa își comanda plutonul După discursul ținut M. S Regele, vădit emoționat, a îmbrățișat cu căldură pe Voe­vodul Mihai, noul sublocote­­nent­ al armatei române. Marele Voevod a prezentat onorul cu sabia, pe care sta gravat­: „Pentru apărarea pă­mântului strămoșesc". M. S. Regele se adresează apoi locotenent-colonelulu Focșăneanu, comandantul ba­talionului 1 vânători de mun­te, spunându-i: „Locotenent­­colonel, încredințez batalionu­lui 1 vânători de munte pe fiul Meu pe care Il vei re­partiza companiei l-a, ca co­mandant al plutonului 1“. Urale nesfârșite acoperă cuvintele Regelui. Suveranul s-a retras apoi in tribuna regală, iar Marele Voevod Mihai, împreună cu comandantul său, au trecut în fața batalionului. Aci comandantul companiei 1, căpitanul Predescu a pre­zentat onorul, iar locotenent­­colonel Focșăneanu adresân­­du-i-se, i-a spus: „Domnule căpitan, îți încredințez pe sublocotenentul Mihai, Mare Voevod de Alba-Iulia, căruia și vei încredința plutonul­­ din compania s­a". Căpitanul Predescu prezentând onoru­rile, se îndreaptă spre com­panie spunând: „Ofițeri, sub­ofițeri, soldați, vă prezint pe sublocotenentul Mihai, Mare Voevod de Alba-Iulia care va comanda plutonul 1, că­ruia II veți da toată asculta­rea în executarea regulamen­telor militare“. Marele Voevod prezentând onorul cu sabia, strigă: „Plu­ton, ascultă comanda la Mi­ne“. După comandă a luat loc în flancul drept al plu­tonului Său. Trupele a­ au încționat apoi pen­­ tru defilare sub comanda genera­lului Bălănescu. O goarnă dă semnalul și defila­rea începe. Trec în frunte drapelele și stin­dardele tuturor unităților din țară Toate capetele se descoperă. Ur­mează cavalerii ordinului Mihai Viteazul în pelerine albe. Defilează batalionul 3 grănice­resc,cjare poartă acum numele principelui Paul al Iugoslaviei ce sa află în fruntea batalionului. După defilare, prințul ia loc lângă Suveran In tribună începe defilarea batalionului 1 al Vânăto­rilor de Munte. Vine Marele Voevod Mihai în fruntea plutonului Său- Aplauze entuziaste îl primesc. Trece apoi batalionul 3 al vână­torilor de munte, al cărui coman­ Defilarea dant onorific e principele Fridrich de Hohenzollern. Defilarea se închee­e general Bălănescu da raportul Suveranu­lui și cu aceasta, parada s-a sfâr­șejii in sala Florentină La ora 1 a avut loc în sala Florentină a caste­lului Peleș un dejuo de gală. Înainte de aceasta, sublocotentul Mihai,Mare Voe­vod, a primit felicitările ma­reșalului Presan, a delegațiilor militare, a Patriarhului și alții. La dejun iau parte Suvera­nul, Marele Voevod, arhidu­cesa Ileana, principele Paul al Iugoslaviei, Gustav Adolf al Suediei, Carol al Belgiei și de Hohenzollern, mareșalul Rydz Smygli, generalul Geor­ges și celalți delegați la aceste solemnități, membrii guvernu­lui, membrii curții și ofițerii din batalionul vânătorilor de munte. Discursul d-lui Gh. Tătă­mm La șampanie primul ministru d. Tătărescu, a ținut un discurs: „Ziua aceasta rămâ­ne o dată in analele lui nostru și o dată în poporu­viața Măriei Voastre. O dată in anț­­­ele poporului nostru, care ve­de azi pe moștenitorul tronu­lui făcând primul pas pe dru­mul marilor îndatoriri ce i-au fost hărăzite de Dumnezeu să le îndeplinească. Sărbătoarea de azi se trans­formă în valuri de bucurie care se revarsă peste tot ru­pi visul țării, intr'un ceas în­ ­ care mai mult ca un oricare adus întreaga suflare româ­nească este conștientă că des­ti­nele neamului nostru sunt legate cu destinele Dinastiei noas­te. Sărbătoarea de azi e clipă care sporește nădejdiile p porului nostru și ii înseni­nează toate zările viitorului. Dar ziua aceasta rămâne o dată și in vin(a Măriei V­ostre, o data care înseam­nă și un sfârșit și un mare început. Actul solemn de azi încheie zilele se ine de duioasă in­­­­gri­jir­e și pregătire. Mari și­­ fără număr au fost zilele a­­cestea, trudele și silințele de fiecare ceas ale Augustului Vostru Părinte, pentru a Vă îmbogăți mintea, pentru a Vă oferi sufletul, întări brutu­l. Ro­ditoare au fost toate ostenelile Sale pentru a vă deschide căile de înțelegere a vieții de cunoaștere a țării și popo­și­tului pentru a Vă insufla cre­dința in Dumnezeu, dragostea de moșie, iubirea de aproape. Fericită a fost această regeas­că pedagogie care s'a silit și a reușit să desăvârșească în Măria Voastră, omul, cetă­țeanul și soldatul. Azi o viață nouă se deschide in fața Mă­riei Voastre, plină de răspun­derile pe ca­e se ridică împli­nirea datoriei. Răspunderile acestea a fi purtate in rândurile încep oști­­rei. Marte virturi ostășești, care au fost practicate, în fa­milia augustă a Voastră, vor îndruma pașii M. V. ușurân­­du-i executarea înaltei misiuni de pregătire a soldaților tării. Pe câmpul de Instructs va primi clipele de satisfacție pe care le drau sforțarea și munca și având prilejul să comande și să fie comandat, să supună și să se supună, va indeplini poruncile disciplinei cu toate severitățile, dar și cu toate înăl­țările ei. Măria Voastră pășește azi în slujba muncii și a disciplinei, sub semnul cărora se desfășoa­ră viața tuturor popoarelor bi­ruitoare. Plutonul I al celui dintâi ba­talion de vânători de munte va fi cea dintâi școală de aplicare a marilor învățăminte dobândi­­te și în acelaș timp popas de răspundere cel dintâi In viața închinată de azi ina­­nte numai neamului și Regelui. In această zi solemnă, țara întreagă veghează lângă Măria Voastră, rugând pe Cel Atotpu­ternic să-I ocrotească viața și să-I deschidă drumul tuturor bi« ruin­elor. Să trăiți. Măria Voas­tră- MARELE VOEVOD MIH-1 Răspunde sublocotenentul Mihail Mare Voevod de A­lba-lulia Răspunde apoi Marele Voevod de Alba-lulia: „Sire, rog pe M. V. Să-Mi îngăduie a mulțumi dom­nului președinte al consi­liului de miniștri pentru caldele urări ce Mi-a fă­cut. Domnule președinte al consiliului, ascultând cu­vintele ce mi­ le ați adresat am înțeles că jurământul ce l-am făcut azi Mă leagă pe vecie de Regele Meu și de țara Mea. Urmând tradiția casei Noastre, am intrat astăzi în rândurile ostașilor ță­rii și simțind marea cinste ce Mi se face, voiu sluji cu credință, muncă și jertfă. Iubire Tată, cu duioșie și căldură părintească Mi-ai îndrumat copilăria întru dobândirea cunoștințelor folositoare vieții. Pentru a­­ceasta Iți mulțumesc din toată căldura inimii Mele. Când astăzi M'ai învredni­cit să port haina de ofițer In această oaste, de care sunt legat pe toată viața simt și mai mult nevoia a­­cestei părintești călăuze. Mulțumind tuturora pen­tru urările ce Mi s’au fă­cut, Iți făgăduesc din nou ca Mă voiu sili să îndepli­nesc îndatoririle Mele cu vrednicie, credință și de­săvârșită ascultare. Să-ți dăruiască Dumnezeu, scum­pe Tată, ani mulți și feri­ciți pentru binele oștirii și al Patriei. Trăiască Rege­le Urale lungi și puternice au acoperit ultimele cuvin­te din cuvântarea Măriei Sale Marelui Voevod Mihai Concert de Gala La orele 21.30 are loc la castel un concert de gală la care in a­­fară de Înalții oaspeți și delegații guvernelor și misiunilor streine vor participa șefii de partide, o­­fițerii generali și șefii ierarhici ai Marelui Voevod. La ora 22.30 are loc o recepție la castelul Peleș, la care mai iau parte in afară de cei amintiți, so­ții demnitari ai curții, președintele curții de casație, primul procuror al casație, președintele curții de conturi, d. Donescu primarul Capi­talei, președintele consiliului legi­slativ, rectorii universităților, se­cretarii generali, președintele con­siliului de administrație c.f.ge­neralii inspectori, conducătorii ge­u­­nianei „Fundaților Culturale ”e”, atașații militari streini și regii­pro­fesorii Măriei Sale Marelui vod, președintele sindicatului Vpe­zia­riștilor, directorul presei și subdi­rectorul presei. Felicitări $1 tari Sinaia. 25. — La castelul din Sinaia, cu prilejul serbărilor de inalțare la gradul de sublocotenent a Marelui Voevod Mihai, au avuut călduroase telegrame de felicitare de la Regele Petru al Iugoslaviei, Lebrun, președintele Franței, Mos­­cioki, președintele Poloniei, Beneș, președintele Cehoslovaciei, Ducele și ducesa de Kent au trimis Voevodului o mașină Rots- Royce. Darul la încântat pe Voe­vod. Ankara, 25. [Rador],—Ge­neralul Sichitlu, șeful marelui stat major român, a sosit azi dimineață la Istambul. Astă seară generalul pleacă la An­kara. Reuniunea statelor ma­jore al­e înțelegerii Balcanice" începe la 28 octombrie.

Next