Gazeta de Duminică, iunie-decembrie 1995 (Anul 2, nr. 25-51)

1995-06-29 / nr. 25

Pag. 2 A NUFERI ALBI PLUTIND PE PURITATEA COPILĂRIEI Am în această lume plină de neajunsuri materiale și sufletești puțină bunătate. Am obosit tot căutând, începusem să cred că ea nu există decât în cărțile cu povești, până azi, când am asistat la formarea unei legături sufletești între un copilaș de doi ani căruia aparent nu-i lipsește nimic și un copil de opt ani simplu, modest care, cu cei 70 de lei primiți de la părinți cumpără o bomboană pe băț pe care i-o oferă posibilului său prieten mai mic. O fracțiune de secundă am avut impresia că Pământul e acoperit de nuferi albi plutind pe puritatea coplăriei dar... m-am trezit la această realitate crudă, în care cei mari ar avea atâtea de învățat de la cei mici și m-am întrebat cum poate oare să cuprindă un trup atât de mic... atâta suflet ? RELI NICU INFORMATU MURPHY: ORICE DEFICIENȚĂ A UNUI PRODUS POATE FI CEL MAI BINE PUSĂ ÎN EVIDENȚĂ NUMAI DUPĂ CE A TRECUT DE CONTROLUL CALITĂȚII ! UMOR Donald. Am visat azi noapte că te ceream de soție.Ce semn să fie ăsta ? DorotHy­ înseamnă că atunci când dormi ești mai deștept decât când ești treaz.­­ Vă amintiți, doctore, anul trecut am fost la dv. pentru reumatismul meu și mi-ați ?recomandat să evit umezeala - Da, îmi amintesc. - Ei bine, am venit din nou să vă întreb dacă se putea face o baie... *** în stația de troleibuz se înâlnesc doi prieteni care nu s-au văzut de mult. ?- Ce mai faci ? Te-ai căsătorit - Nu. - Și ce aștepți ? - Troleibuzul. nVflNPR € MI € An­ DEMON KNIGHT TALES FROM THE CRYPT Producție:U.I.P., SUA, 1995 RegiaErnest Dickerson cu: Billy Zone, William Sadler, Jada Pinkett JUDCTCÍ1NA Vfl RCCOMANDA Volumul "Mareșalului Ion Antonescu. Epistolarul Infernului" apărută de curând la editura "Viitorul Românesc". Cartea cuprinde corespondența mareșalului Ion Antonescu cu fruntașii politici ai timpului dintre care amintim Comedie Horror Așa cum li se sugerează chiar din titlu, iubitorii genului vor avea în "Demon Knight" posibilitatea să trăiască din plin senzațiile tari ale filmului de groază. Efectele speciale de mare clasă, ,aști și machiaje adecvate terifiantelor încarnări ale întunericului, recuzita și decorul sugestive contribuie cu toatele la declanșarea unei sarabande cu adevărat drăcești, pline de suspens, asezonată cu un umor macabru amintind de cel al povestirilor despre inconfundabila familie Adams, Iuliu Maniu și Dinu Brătianu. Corespondența inedită publicată în acest volum se întinde pe o perioadă cuprinsă între anii 1940-1944 și are menirea să arunce o lumină din alt unghi decât cel din care a fost văzută istoria României până acum. Mihai Pelin, cel care a coordonat lucrarea, lasă cititorului deplina libertate de a deduce concluziile proprii, abordând lucrarea cu prudență, fără a afirma aptitudini pripite și fără a declara preferințe intempestive. CONIKIU ...Și au fost ultimele întâlniri din vara anului 1995. Au citit: Cristian Contraș (proză) și Delia Oros (poezie). Scrisă sub forma unui raport prezentat misteriosului "tov. maior", povestea lui Cristian Contraș, intitulată Ispitirea sau Marele scrâșnet al roatelor astupă voroava cărăușilor, poartă un moto semnificativ."Considerați că există pe plan extern o conspirație care dorește desmembrarea României? Ca - 65 la sută. Nu - 21 la sută. Nu știu - 24 la sută' (dintr-un sondaj IRSOP realizat în ziua de 1Mai muncitoresc a.c.). Continuând 'ereziile politice­­ din Răsărit de moarte, Ispitirea... e o satiră îndretată împotriva celor care 'au ieșit cu ceva din Revoluție'. Adunată lângă statuia unui străin, mulțimea de 'români inimoși' , în frunte cu domnul Iuga, fredonează cântece patriotice. Huiduit și lovit cu pietre, bustul vechi strălucește totuși, 'ca un cuțit într-o vitează inimă de român'. Cuvintele lui Iuga sunt tot mai înflăcărate. El compară poporul român cu 'Isus Cristos răstignit între America și Rusia', apreciind că bustul de bronz e ' o jignire națională'. Mulțimea se revoltă. Statuia se clatină. Deodată, de sub soclu se deschide o criptă în care zac de-a valma arme. Pășind pe treptele de piatră, fuga coboară în Infern. Cu un zgomot sec, cripta se închide. Cei mulți dar 'inimoși' aleargă înspăimântați de sirenele poliției. Noaptea uitării se așterne peste toate. Sensurile textului depășesc granițele politicului. Titlul însuși e alegoric.' Marele scrâșnet al roatelor’ trimite la condiția de agartic a neamului românesc, în vreme ce cărăușii sunt 'marii străini'. Pe drumul tranziției (definitive?), fiindcă ne-au iubit prea mult­­ vorba poetului - ei ne-au scos ochii. Desigur, ambiguitatea (o condiție sine qua non a literaturii) deschide perspective și altor înterpretări. Ispitirea... mai poate fi socotită o parodie a stilului patriotard, gen 'România Mare', sau o tragedie a cărei protagoniști sunt nemuritori patri­oți și patrioți. Din intervențiile cenacliștilor, am reținut: 'Nu știu în ce măsură literatura angajată e un lucru viabil" (Valentin Meseșan). 'Prozatorul abordează într-un mod original mitul Străinului. Este un fel de cronică a avatarurilor generației noastre și un răspuns dat la o problemă extrem de actuală și destul de fierbinte" (Daniel Hoblea); "E o ironie la adresa naționalismului desuet și o șarjă împotriva unei părți a presei" (D. Săuca). Delia Oros a debutat în cenaclu cu grupajul de versuri Iluminate Trecemi peste stângăciile inerente oricărui început (rime facile, pastișe, manierism) și apreciem sensibilitatea ei poetică remarcabilă. Deseori 'iluminările' poeziei autentice ('soare-nzăpezit', 'porți de ape', 'hohot de frunze') sparg anumite contexte altfel prozaice. Micropoemele deliei sunt notații mai mult sau mai puțin intimiste. Toamna și vântul cântă pe clapele amintirii. E 'joc de furtună '. Valurile și vântul înlănțuie pescărușii de pe insula albă, într-o noapte argintată de razele lunii, chermările sunt 'fără de glas' și brațele se întind, zadarnic, spre 'zarea-nnourată'. Cele zece creații se constituie în schițe ale unui posibil portret liric și ele ne îndreptățesc să investim noi speranțe. Vremea le va confirma sau, poate, le va spulbera... Alături de noi au mai fost: Ioan-Maria Oros, Teodor Meleg, Szabó István și Ioan Gușet. Următoarea ședință de atelier literar va avea loc MIERCURI, 20 septembrie a.c. Va citi: Valentin Meseșan (poezie), Marcel Lucaciu GAZETA de DUMINICA FRUNZE Molatice nopți tomnatice ofilite Hohot de frunze Mereu pălind­e numai vântul. DE BUT ILUMINARE Clape cernite glasuri neauzite lăcașuri de stele * Sfinte adăposturi Iluminare Delia Oros MANAGER: EUGEN TEGLAȘ 00 REDACTOR - ȘEF: IOAN LUPA CRIȘAN COLEGIUL REDACȚIONAL: EUGEN CRIHAN secretar general de redacție IOAN MARIA OROS DANIEL SÄUCA MARCEL LUCACIU ADRESA: ZALĂU Piafa luliu Maniu Nr. 9 Telefon: 060/632080 Fax: 060/632080 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: FUNDAȚIA "ACADEMIA CIVICĂ" - FILIALA CLUJ P-ța Unirii NR. 11 TIPĂRIT LA: SC CASA DE EDITURĂ "GLORIA" Cluj-Napoca DIFUZARE. Ziarul se găsește la chioșcurile obișnuite de difuzare a presei. Abonamentele se fac la oficiile poștale din orașe și comune: - 1 lună: 600 lei - 3 luni: 1800 lei - 6 luni: 3600 lei - 12 luni: 7200 lei REȚINEȚI! Pentru abonați costul unui ziar - un exemplar­­ este de 150 lei; la vânzarea în chioșcuri un exemplar costă 200 lei Prețul: 200 lei 29 IUNIE - 5 IULIE 1995

Next