Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-05-05 / nr. 33

- 131 - insul b în granit JAN limba s'u născut la Șauilon în 20 I­sai 1774, au răposat Veneția în 3 Martie 1852. - - y v. Déne arestuirile cele număroase ce s'au făcut în IA La ocazia romemntați prefaceri Prezidentul Re­­zanț obii cei au fost trimes­iți de îndurare, ca să cerceteze ne acii ce în­­ne s'v au fost ec­eportat, și ve­acii mai puținu com­­­ eli erte, Tes-trii au plinit à lor misie, Con- Espținas, din à lor l­arul Centen-Vomar șii Colonelul racetare s'au lămurit că numai în țănutul Pireneu ociația revoluționară să compunea din 60,000 inși, în­­ar Țolopelul din 4000 osăndiți n'au putut erta decăt 90, și la o 100 au mai schimbat gradul nedepsit. Gaze­­a semi-oficială, publicu, împărtășește în 28 A­­nil un feliu de man fest intitu­latu: Imperiul, Republi­­a au monarhia? Pănă acum să credea că urma a să n­­ege una din doă forme, dar acest organu Elizeu face eosebire sofisticită între Imperiul și Monarhia, Impe­­iul i să pare Guvernul a unuia în interesul tuturor, ap Monarhia de­și Guvernul unuea, însă în interesul nui număru mărginit adecă a aristocraților. Starea de zi zice acea foae, este un provizoriu din care Franția tebuie numai decăt să s­cape. Arderile de codri încă tot urmează în Franția su­­ică. De cătiva zile sau dat foc pădurilor de Grotoni­i Sen Vensan, arzind din­tăi o întindere de 30 ectare. Hotărărea încheetă de tribunalul Sennei în pricina confiscației moșiilor orleane, ocupă atenția publică. ă crede, că sfatul de stat va fi însărcinat, a curm a­ceastă pricină prin o hotărăre definitivă, după care­­ nu mai urmează alte trac­ații înaintea tribunalu­­ilor. La un reviu, ce au făcut în 25 April unei divizii din arnizonul de Paris, trupele ia răși au urat pe Prin­­ul-Prezident cu en­sciaca imperialistic. Monitorul înștiințează, că Prințul Lui Napoleon au pruncit a se așeza în sala tronului cetățuei din Fon­­geneblo masa cea mare, numită a giurămăntului, pe care regătorii cei api a statului au depus împăratului giu­­­­­.- 77777 V7 sub titlu: „Imperiu: Republică că Franțiea N­i faptă voește Imperiul, și pentru aceasta pretinde cu hotărăre, ca însfărșit po­­porul se fie întrebat, de voește împeriul, Monarhia seau Republica, și la guvernul să facă această între- 58 bare, aducănd sfărșit nesiguranției viitorului și guver­­„Noi în faptă avem imperiul” zice autorul articului de Tezena,, însă noi nu'l avem și după formă.”­­ BPITANEA­M APE. D. de Herwood au făcut în camera de jos propunere­­a ce înființa un comitet cu însărcinare, de a proeec­­ta mijloacele pentru păstrarea palatului de cristal, s­au cel puținu a părței case dentrale, care ce poată servi pentru scopuri publice, și andre, pentru pretec­­ții instructive și sărbări naționale. Cu ocazia eispoziției de vite urmată de curănd în Dublin, noul Lord-guvernator a Irlandei, de Eglinton, carele se interesează foarte mult pentru înbunătăți­­rea materială a insulei, au dat unei deputații a cetățe­­nilor din Dublin încredințarea, că guvernul de acum este hotărăt, de nesignit Vite-Rigatul tr­­i septase în duioasele lor inimi fieca reprezentată Fericirea vio­­ei casnice, a căria discriere ne­stenă și umpluse de plăcere, părea­u ce însi­mi a ce întemeea la dănșii: „ah, zise Contesa. ., Toate sănt bune, dacă numai ap rămăne ci­­neva tot tănăr! — Ți de aceasta ni te poți tăgădui. Unle ce a­­flă vre o damă care c'ap wi păstrat așa de bine, precum tu Eu nu aflu nici o deosebire la tine, astăzi și AN­agiunul numțe;, afa­­ră numai de căteva mici capricii, pe care trebue să le sufăr. Că­­sătoria noastră este una din cele mai fericite de pe fața pămăn­­t­ului, încăt, dacă NS aș fi căsătorit mi te aș vedea, îndată ț'aș întinde ție măna, mi nici de cum ab­ia „Foarte delicat! adaose Contesa cu o evepinore. Tu meu, găndeșc, Kb acum au trecut 20 ani! Ce sănt eu acum? m­i se am pocr­odineoape ?” Astăzi o femee frumoasă, și atunte o fetiță æosmoacs. Eu cu Bolonia 28 April Î D. AL.­­M. Marii Duci Nicolai și Constantin de Rosia au sosit arse, și au vizitat instituturile publice.­­ Tot în această zi s'au pornit A. S. Aa. Duce de Lachtenberg spre studiul Italiei. Din raportul corpului de artilerie cătră Ministrul de resbelu publicat în gazeta Piemonteză, culegem ur­­mătoare detailuri despre nenorocirea urmată la Turin prin aprinderea fabricei de pulbere de acolo. Elcs­­plozia au urmat la 112­­ oare dimineață dupe ce ce de­­părtase lucrătorii. Focul au isbucnit balercă în care se afla de la sine din o amestecătura pentru PULBERE­re UE: TU Se - N Vl s'au sculat vii sărutăndu'o au strinso la pieptul seu. „Noi am fi deplins ferice, încă numai un lucru nu lipseș­c, ca­­re încoronează fericirea altor căsătorii.­­ Te înțăleg: un copil, care să moșenească bunătatea și vir­­tutea ta. Însă­ Contele sărugănd măna soției sale,­­ adaose: Tu eși abie de 38 ani, și eu numai de cățiva peste patruzăci. Cine se ? poate ..... „Ai­ căt de fericită ași fi! Însă este pre adevărat, KB nu pr Cea mai mică întămplare poate Co­pil răpească. » singur copil nu pricinueșc Mai puțină îngrijire, și teamă, 2­ căt și bucurie. Însă doi copii.... - Ai dreptate. Ști ns doi, ce aici. Căci avănd doi, și murind unul, iarăș am rămăne în îngrijirea și teama de mai nainte. Eu sănt sigur, că cerul ne va asculta, mi tlți copilaș Ni vor încun­­giura. „Scumpul meu!” zise ea zimbind, mai că ap fi pre mult, și ace­­asta ne ar aduce iarăș în nedsmepi pe. De pildă dacă ap fi băeția,,­­ Bine, și cinci de mii Noi avem venituri de doăzăci pe anu, ui aceste sănt de agiune pentru pol și pentru dănțști, cel mai de mare ăl dac la oaste; ne al doile ăl voiu pregăti pentru cariera diplomatică. Pentru amăndoi se cer mari cheltuele­­ însă ni se vor înainti, mai ales pentru că noi avem rudenii, prieteni, rang și vrednicie. (Va urma).­­ Franceză și latină arată pămăntul credinței, cu catife roșie și politice,­­ prin toată țara unii comisari nu­ declarațiea,­re cuvine, ba cu iubirea toatesa au încuviințat li si unul nu întreba pe cel alang: în pa­­seau o ce li se ! „Însă iuvi­. 2 Această masă, ce este îmbrăcată înpodobită cu albinele aspire,­­ păstrat de la 181% în Garde meuble. landei, ne carele Lordul 2. Rusel, au voit al desființa. VA” JT À.­­ Foaea Publicul” cuprinde nurilor provizorii ce, schimb una cu alta,­­ a se păstra sau nu Manifest imperialistic s­au Monarhie” rostind precum este știtut, i armonie, iar dacă unul se supăra de vre­un cuvănt aceasta, și de atuncea se părea că s'au fă­­cut doă gospodării, ce vedeau unul cu altul numai la masă. De unde vii, seau unde mergi? cum eară, petrecea zile linișite, și trăea cu delicateță a­celuei langi, atunte după un singur compliment ce dispărțea. Într'o cape în al 20-le an, viind amăndoi da la teatr­u, au ci­­tat împreună, și apoi s'au așezat înaintea șeminelei, coverșind espre feliurite lucruri. Și era tot cuprinși de simțirile, nea crod să ne muncim Nb AA moarte. -

Next