Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-07-24 / nr. 56

- 121 pe drumul ferecat la Nansi, spre a asista la înaugurarea drumului ferecat de Strasburg. În suita cu ce află Miniștrii resbelului, a lucrărilor publice, a trebilor de, În 18. Iulie au sosit Prezidentul Republicei la Straunde s'au primit cu mare entusiasmu. Meruliau rostit în numele poliției un cuvent de salutare, numindu-l Alesul Nației, Biruitoriul anarhiei Franției. Sfințirea drumului ferecat și a locomotivelor c'aë făcut cu mare pompă. Ludvic Napoleon de la întrarea în poliție și păn' la palatul Prefecturei, unde au descălecat, fu esportat de o măreață suită militar. El era vesel și mulțămit de priimirea ce i s'u au fost poliția strălucit înluminată. Făcut. Capa slobozinduse și focuri de artifiție foarte brilante. O depeșă telegrafică de la Chef în Paris din 26 Iulie înștiițează, că Prințul Prezident c'a pornit în acea zi cu Mare Ducesa Stefania na Baden. Altă depeșă de la Strasburg din 20 arată, că serbările din 19, dar mai ales balul au urmat cu mare strălucire, și că Lui s'au primit cu mare entusiasmu. Telegraful electric între Paris și Strasburg Toate înștiințările Napoleon pretutindine s'au trădat servițiului particulardespre călătoria Prezidentului Republicei se unesc în aceea, că el pretutindene sau primit cu mare entusiasmu. Ce însemnează, că el nu au rostit pănă acum nici un cuvănt. Semaforul de Marsilia publică o scrisoare de la Tripolis din 29 Iunie, care arată, că certele iscate între Consulul franțez și între Pașa nu sănt fără importență. Se mai adaoge, drumului ferecat din Strasburg n'au fost favorate de timp. Prezidentul au călătorit de la Nansi păn la Strasburg, pe o ploae foarte mare, din care pricină n'au pucă feluritele serbări la sfințirea lui face revistă trupelor concentrate la deosebite puncturi, cear și în Strasburg, au fost timpul nefavoritoriu. Prezidentul era așa de ostenit, încăt la Strasburg n'au putut asista la banchetul, ce ei au dat notabilităților poliției, la care serbare Ministrul de resbelu au fost locoțiitoriu. Jurnalul de Deba încredințează, că Prințul Prezident îndată după înturnarea sa de la Strasburg, ba face o modificație ministeriului. Paris 18 Isare, drumului ferecat din Strasburg, s'au decorat foarte frumos pentru priimirea Prezidentului. Curtea Adjutantul persoane însemnate însoțeau pe prezidentul Republicei. Maiștinele și trăsurile trenului hotărăte pentru Prezidentul, de asemene era decorate. Fii la 9 ceas, dimineață au sosit Prezidentul cu evita sa pe drumul ferecat. Administrației sale și condus la salonul Un „Ragtons El fu primit de Coonsilierii prezidența contelui Segur, pregătit, unde i s'au corpus de muzică au sunat melodia cunoscută, pour la Sighie, prezentat o gusta reblice, a trebilor streine și a resbelului. Miniștrii, din năuntru, a lucrărilor cu Generalul Marian, Vice-Prezidentul Consiliul de stat, Baroș, Presidentul corpului legislativ Bilol, Prezidentului colonelul Flori, prefectul Seriei și alteia 97, sau pornit trenul sub înmiite strigări de: „Vivat Lui Napoleon! vivat Prezidentul, la Bar-le-diuc au făcut Prezidentul cu sinta sa o gustare. Monitorul publică raporturi telegrafice lstoria de la Mola Ferte, Svato Tieri, Marn despre că Sualon cisp Bar-le-diuc ș. a. primirea cea mai strălucită, au fost pretutindene Constituționelul istorisește, că pe toată ziua se cercetează de cătră tribunaluri peste 100 cazuri pentru călcarea poroncilor atingătoare de căni. Straturile bănești s'au suit pănă acum la 6000 franci. În cure de o lună s'au stirpit peste 6000 căni. Gărnațurile din departamentul Var arată, că acolo iarăși au început agitația și soțietățile secrete sunt în mișcare. Cel 19 iulie la 11 ceasuri. Revista este pre frumoasă. Înaintea defilărei au Prezidentul ordine și modailestrigări de militară înpărțit Defilarea au urmat sub „vivat Napoleon!” Prințesa Cretania de Baden au asistat la această serbare. În linta Prezidentului se afla delegații de Prusia, Baden, Wittenberg, Hesa și Sințera. Înpoporarea, foarte numeroasă urmărea pretutindene pe Prezidentul, mari simpatii, vădindu'și cele mai Timpul este foarte favorabil În Paris apea ce face un apeduc măreț, care ce îndestuleze toată politica cu apă din canalul de Urc, capese și acum ăi dă apă însă nu de agiuns, din pricina lipsei de țevii. Pe viitorime va ave fiecare uliță cișmeaua ei, cheltuelele acestei întreprinderi ce vor sui aproape la 3 milioane fraovci. Despre serbările din Strasburg se mai adauge: Lăngă curtea drumului ferecat se înălța subt un baldachin strălucit, un altar mare înpodobit cu mulțime de făclii și cu angheli auriți, la dreapta altariului era făcut pavilionul Prezidentului înpodobit cu catife roșie și aur, iar deasupra lui un vultur mare de aur cu aripi întinse, și cu următoriul înscris: „Lăs Elzasul mulțămitoriu! Ludvig Napoleon Rinul și Dunărea înpreunate Toate popoarele ăși dau măna! Lățirea ideilor și a artelor! Nici o dizbinare de acum înainte! În 20 Iulie ea a înpărțit la Paris în Luvru, premiile hotărăte artiștilor de la ecspoziția acestui an. MArReE A-B RI TA NIA. are cuvănt a socoti acest rezultat mulțămitoriu opoziției, de vreme ce 25 Londra 19 Iulie, pănă acum s'a publicat 531 alegeri parlamentare, din care 260 sănt ministeriale. Guvernul Numai în Irlanda, precum ce și așteapta, au rămas biruința în partea alegeri sînt de partida ei în contra a 16, care ce vor socoti ministeriale. Înștiințerile din America (Bostoni agiung won la 7 Iulie, în toate părțile Staturilor Unite s'au serbat după vechiul de neastrenie, cispra finanțului 2000 soldați și mai mulți Generali. Ferte, i s'au făcut priimiri strălucite. Ce încredințează, că deja La Ma și 1. Ianuarie viitorii numai franțezi vor ține ocupația în Civitateși Măntuitoriul cu Oceanul și acesta s'au porpit va merge menit obiceiu a 76-a a ocupa postul ambasador Englez tinânde în locul la aniversară de Ministru Lordului a declarației tămare.După „Morning Advertizer” mătoarele schimbări: „Lordul Malerebur Paris în locul aua ce face urare a se denumi Lordului Covlei, în asemene însușire la Stratăaord, Duca și Duchesa de Monpansie în 15 Iulie cu toată spita lor aa Constantin Plimul, care se cere a trebilor streine, au părăsit Amaia.