Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-07-31 / nr. 58
gazeta de Molidpania vă publică A4 institetul Albinei Lunea minoene- abonamentului Bulegtinăul oficinal ne apun ù ‘ CSIM Eh Mar Aie Aix Juuutuum, pour L - - - - C jroi 31 IULIE. - --a 30 paralelei. MN 5, La Gazetté dé Motdatié parait à Lasur à l’Institut de l'Abeille, tous les Lundi et Lepdis. les Prix d'abonnement, 98 piasannonses, riastge la ligne, et dans le vaittin oșteiii, 50 ratas. G TS Anul HCHIG : „allAZ4 --- OVITAIE NOVITALE Bche. D Logofătul lucrărilor nublice Nicolai cantacuzino, au purces azi dimineață spre Ece. Ca au purces DIN carnițe însemnătoare construcții. --3ef-- N D. Hatmanul Nastasachi Bașotă AMNTM sinetru din An 20 la T-Ocna, unde se Năuntru, 1 face posizia pănuturilor de sus, - Ștezilu a Departamentului fac la a. =575: LS52 URCIA alcătuită Escadra otomană din vase 7 de resbeluri comenduită de Admiralul Ahmet Pașa, ce afla în 9 tulie la Rodoe, de unde avea a pluti la Siria. ROSIA. „Invalidul rosia p" publică următoarele înștiințării de la Caucaz: „Pe la începutul lunei Mai s'au priimit în Linia cordonului Cernomorsc vestea, Kb o trupă numeroasă de Șapsugi s'au concentrat și are scop astrăvate linii. Spre a întimpina planul dușimanului, subcolonelul Husaropv s'au pornit îndată cu o colonă de 500 soldați spre tabera acelei trupe în pădurea Șapșa. Dușmanul lovit fiind fără veste, n'au putut ace înprotil atacului bravilor Cazaci, mi au fost apucat fuga, lăsănd un număr larg precum și 600 ai nevoit a Gazeta Sileziei publică următoarele înștiințeri de la Caliș: „Cumplită este soarta nenorocitei poliții Caliș din Polonia. De mesă săptămăni urmează acolo holera cu mare furie, încăt se poate zice, că au decimat [omorit a zecea parte) împoporarea și încă tot nu continește a stirpi. Nu se vedealtă, decăt trăsuri cu morți, oameni cu strae de doliu și fețe palide., Mai nici o casă sau familie au rămase cruțată, și sute de văduvne orfani umblă Mulți, carii au fugit din politie, petrec AD păduri, prin care și politii mai mici. Frica cea mare sporește răul. Nimeni mie, 4e ce mănănce sau înpregiurare pricinuește obștească întristare și disnădăjduire. Spre sporirea neporocirei au isbucnit în noaptea de 18 spre 19 liul, un incendiu abia de mare, ca carele de 50 ani nu au urmat acolo, și au prefăcut în cenușe un cvartal întreg. Pentru stingerea focului nu s'au putut da agiutoriul cuvenit, fiindcă era de zor lipsă de apă, deși locoțiitoriul Prințului, carele cu jertvire de sine toată ziua casele bolnavilor de holeră și înpărțește însemnătoare hărăziri bănești, s'au ecspusu înpreună cu adjutantul seu și cu ț generalul Adlerberg toată noaptea celor mai mari primejdii. Flacările au rănut păn la cănd după dărmarea s'au putut oarece mărgini focul. oare dimineață, multor case abse Chiar din Sinagoga cea vestită pentru a fi vechime de cinci sute ani, au rămas numai zidurile. Deacă ar fi isbucnit focul cu căteva ceasuri mai tărziu, apoi ar fi urmat și multe de vieți omenești, pierderi A doua zi sara, cănd autorul acestui raport s'au depărtat din poliție, au văzut încă arzănd la mai multe locuri, și pe aliți poduri și peațe peserimanii neporociți zăcănd cu rămășițele averei lor scă rieur, est ragti ce matin pour faire la revision de plusieurs districts de la haute Moldavie. - 8. Exec. Mr le Hétman N. Vaenotte, ehef du Département des travaux publics, u 18 29 du ct. à Ocna où l'on eheaspte aux salines des travaux importants. s'est ghend lr-fe-ae - ppte din foc și plini de deznădăjduire. Eu adaoge, că s'ar fi descoperit din nou dare de foc de cătră oameni înrăutățiți. După poziții oficiale despre starea holerei în piratul Poloniei, cear în Varșovia s'au bolnăvit de la 26 Iunie păn' la 22 Iulie E 11 persoane, din care 124 s'au însănătoștet, 110 au murit, și 177 au rămas în cură doctorească. În toată gubernia Varșoviei s'au bolnăvit de la 24 păn la 19 iulie 2192 persoane, din care 755 s'au însănătoșit, 1079 au murit, și 358 au rămas în cură. furie exsistă epidemia în districtele Sierazi, Caliș și Racic. Le NE ee . Asupra petrecerei M. S. Împăratului la Sibiu, foile publice cuprind următoarele detaile: „Activitatea M. S. este estraordinară, a doua zi după a sa sosire în Sibiu, dimineață an 77 oare, au început prezentantațiile generalilor, a blerului, a dregătorilor, și a profesorilor, M. S. au vorbit cu fiecare în deosebi și în materia ramului respectiv, la 10 oare, în companie cu Arhiduca Albert, M. C. au purces la Turnul Roșu pe marginea Țerei Romăne, 4 mile depărtare, iar deși ploua nu conținea, astă cale cu înturnarea o făcu în 6 oare. Aicie au urmat întălpirea cu A. S. Prințul domnitoriu Șirbeiu, sara la 6 oare au fost prănzii la Sibiu la care au asierat fiul Prințului Șirbeiu și deputația din partea sa. Ziua a doua era menită pentru o serbare națională în onorul suveranului, toată politia, și mai ales calea numită Promenanda, era împodobită cu bandiere, covoare, festoane, ghirlande de flori și o maesă de popor s'au adunat pe piața unde M. S. Împăratul, conturat de Arhiduca Albert, Prințul Swartenberg și Înalții dregători, după datpă au pus peatra temeliei a epitafului central, cărua din a Ca casetă, au hărăzit 12,009 deăzeceri. După astă solenitate, M. S. au cercetat: casarmele, casele de binefacere, decasteriile și ecoal tară de înotare. La 3 după amiază-zi au început un festinu național, cu genie ideal în asia modura, tustrele naționalitățile care se compune împoporarea Transilvană, adecă: Sași Unguri și Romăni, prin producerea meșteriilor și ductelor lor, ce înfățoșeză perator. Drept acea tustrele nații păn' și Țiganii s'au reprezentat prin zece grupe (stolurii, în paradă trecănd în Ai À - naintea M. S. carile le videa din apartamentele sale și fără măngăere. se bee, și această vizitează 8. care NU Exe. MI NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR nr UN DE IIP. le Logothète Nicolas Santaspzupe, ministre de lIntéCu mai mare lor și tot oda că s'au învrednicit à o icoană vie à Ce bonlucreze cătră serbare și țara vizitată de Asamiliar din îndustriei a zilei în gustul Im