Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-10-27 / nr. 83

Catera de Mondauia să publică la institutul Albinei lumea și Goea. Prețul abonamentului pe anu Cu lei, înștiințerii căte t­re răndul, An Băletinăal oficial à bo parale­­ .DDD lD sant LMNI. 27 La Gazette de Moldogie parait à Jassr à l'Institut de l'Aheille, tous les Lundi et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 pias­­tres par année. Prix d'insertion pour es annonces, 1 piastre la ligne, et dans le Bulletin officiel, 50 paras. ORTOMBPIE. 1853. de banberi. măne statornpic. Generalul ghel, e din Marcii, aë cocir S însă se cu proțentu în de Tpecia. „Imparțialul de Smirna” înștiințază de la­­, din 12 Oct. că înprumutul turcesc, ne­­gociat la burta din parte și acea din London, s'au ciințat, acte fone adaoge: „Condițiile alti bluite cest obiect în Franția, au fost pre apăsătoare, însă­ nu ce puteau accepta [uptimi] Numărările făcute de și cu dis dăuna­­sub scriitori se vor înnapoe­rea cheltuelilor armate. Făcănduse cunoscut publicului acest scop a guvernului, s'au priimit îndată cu bucurie de cătră dregătorii mai înnalți. Pentru împrumutul național, cu care și este a ce plăti acel contractat în țări străine, sau subscris pănă acum 110 milioane lei turcești, și AUSAFRT timp vor fi subscrise coar numai AN capitalie păn' la 200 mi­­lioane. Guvernul au luat toate măsurile cuvenite pen­­tru acest obiect. Prințul Calimah s'au rechemat din pos­­tul său de ambasador în Paris. Institutul Bancer, va ră­­reorganiza potrivit scopului­ de cavalerie de Vranghel în servițrea M. S. tantinopoli, după ce au fost față în urmarea invi­­tației făcute de M. S. Împăratul o masă mare, la care Rusiei ea trecută, Fuad Efendi, ministrul de la Vosnesensc intereselor străine, au dat în onorul Generalului Vran­­au asistat Mehmet-Pașa mi­­nistrul de resbelu, veli-Pașa ambasador lăngă curtea Franției, însărcinatul Prusiei, Șeah­et bei Mușteșanul marelui Vizir, Chiamil-Bei întroducătorul ambasadorilor, colonelul Falcenstain, șeful de escadron contele de adjutantul Generalului Vranghel,ofițerii pru­­mi Daud- Brandeburg­sieni în serviția Î. Porți, D. Ioan Aristarhi Oglu, secretari a correspondenției Franțeze de la minis­­terul sovere streine și D. Veazi dragomanul misiunei Prusăști. La sfărșitul mesei, Generalul Vran­­in toast în sănătatea Sultanului, și sănătatea Regelui Prusiei. ghel au închinat Fu d­ Efendi în După aceea Generalul au băut în elinătatea lui Fuad Efendi, cari­­le au făcut onorurile mesei cu cea mai mare curtenire. Macmul-Pașa ministru de marină, ini Nspedin Bei drago­­manul Divanului, ce au fost invitați la această masă, din pricina nesănătăței, n'au putut fH iee parte.. A doua­ zi, ministrul Prusiei, Generalul Vranghel, cu Tur­­ambu­­chi adjutanți, ofițerii Prusieni în servițrea iei, D. Bosorovici dragomanul misiunei Prusăști, au prăn­­zit aa D. Ozerof, illapæe d'afer a­l Rusiei carile au făcut onorul priimirei cu cea mai aleasă curtenire și afabili­tate. Generalul Vrenghel au închinat un toast pentru M. f. Rosiei, și D. de Ozerof pentru Regele pru­ei. Un a­l treile toast s'au rădicat în onorul ar­­miilor amănduror națiilor.­­ Manevrile militare ce s'au făcut mercurea trecută în curtea cea mare a Seracheriatului, în ființa genera­­lului Vranghel, s'au executat de către 3 batalioane de ina­nterie de linie, 1 batalion de vănăto­r, 1 espadron de lănceri, și de escadron de carabineri. După ce din apartamentele ministeriului de rezbelii au privit la a­­ceste manevre. D. General Vranghel, întovărășit de co­­lonelul Falkkenstain, de contele Brandeburg, și de ofi­­țerii suitei sale, au încălecat pe cai, și partea Seraschierului, au tre­­postirea ce­i ce făcuse din ca dănsul în reviu toate acele trupe, a a cărora înfățoșare militară, era desăvărșită, trul de resbelu, de aseminea au fost urmărit călare de cătră întregul său stat-major, tru­­pele au trecut în paradă pe dinaintea ministrului și a eregotu l” după care apoi, ele au reîntrat în cvar­­cu . 14 Obt. dis­­ în a­­cte cătră ulem ale Regelui de Prusiea, comandant general a corpurilor de la Odesa la la manevrile À cut împreună tire­­le lor. - A doua­ zi - aste potrivit După revistă, cu Minis­­m - EREG 3- -.­­­­ x | PRIM­ COPINEIOG D SFre-­­Mioleție violăeșbilă. A 4onsăva vițoa MOLDOVEFS (u­rmare) Dar și boerii Moldoveni fură în curănd pedepsițt, căci în locul bunului Petrice­ co le seni stăpănitor crudul cuzino. (1674), Domnul cel mai corupt ce lu aput preodineoară Moldova, găsit de alții rele, multe au ABCAT, linrspa pricină de tămire poporului și pricina căderii acestia e­­și Vornicul Miron Costin. Aces­­­­ta­ și isbutiră mazilia lui în 1678, după întoarcerea sa de la Ce­­frin­țenia căzăcesecă „Dus la constantinopol, l'au închis Tur­­cii și­­ lau căznit cu fel de fel joe; în ea fu trimie de doă ori în ac­e întăiu poară, spre sport­ tractatelor. Un anu după acele­a în 1676, Moldovenii ce măntuire de Dimitrameco cantacuzino, numindueă în locu­ i domn Antonie Ru­­­ și străin Ță­­­­­­tea marele ne gură, ci lau făcut de au dar o mie de pungi de bani, mi mai sine, mi dons ue­­ lau slobozit Turcii ce meargă la casă și, și apropiindusa numai ce au văzut că'i arde mi casa, mii puținele Și căt au mai trăit Antonie Vodă, cu milietenie ăși ținea pieața lui, odoare ce-i mai scăpase mistuite în casă, și au are și acele, supt acesta, ovieciu rău în ce,­cer, anul Miron „Acest domn, FORT Costin, ajunse 1675, urmănd între pară în zilele lui dar era mai a fi Po tonia Distierașcu Canta­­Vornic mare pămăntean, ci Torcia zile Neculce, măcar KB era grec bun domn decăt un n'au făcut, ci încă de peara de cercări lui iau fost feciorii, de Kir nici pa­­ni și căte au nemul­­țarii împărechinduse corind femeile tomi­­ns cu alți tineri și fetele oamenelor. Moldovenii se formă asupră­ i; în O cumplită opoziție pa Xarmansa Alecsandru Buhuș, 'i s'au ales de casa lui și ani 'lau bătug, tulpanuri BA făcea Dap desfrănați, cutriera Moldova, batjo­­de L. și fecerii Țarigrat mai ales de casele lor, și apoi era puțin capul de cazne, le trăgea înapoi de fecorii lui, care răbdă­­pănă și de'i sco­­liți la mare lipsă au ajune, se hrănea cu păscăria în încă nimică și boierii cei ce­­ lau părăt, nu e'au Aa Alecsandru Bucuș Flatmanul nimică ce vede mi pănă

Next