Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-10-27 / nr. 83
Catera de Mondauia să publică la institutul Albinei lumea și Goea. Prețul abonamentului pe anu Cu lei, înștiințerii căte tre răndul, An Băletinăal oficial à bo parale .DDD lD sant LMNI. 27 La Gazette de Moldogie parait à Jassr à l'Institut de l'Aheille, tous les Lundi et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 piastres par année. Prix d'insertion pour es annonces, 1 piastre la ligne, et dans le Bulletin officiel, 50 paras. ORTOMBPIE. 1853. de banberi. măne statornpic. Generalul ghel, e din Marcii, aë cocir S însă se cu proțentu în de Tpecia. „Imparțialul de Smirna” înștiințază de la, din 12 Oct. că înprumutul turcesc, negociat la burta din parte și acea din London, s'au ciințat, acte fone adaoge: „Condițiile alti bluite cest obiect în Franția, au fost pre apăsătoare, însă nu ce puteau accepta [uptimi] Numărările făcute de și cu dis dăunasub scriitori se vor înnapoerea cheltuelilor armate. Făcănduse cunoscut publicului acest scop a guvernului, s'au priimit îndată cu bucurie de cătră dregătorii mai înnalți. Pentru împrumutul național, cu care și este a ce plăti acel contractat în țări străine, sau subscris pănă acum 110 milioane lei turcești, și AUSAFRT timp vor fi subscrise coar numai AN capitalie păn' la 200 milioane. Guvernul au luat toate măsurile cuvenite pentru acest obiect. Prințul Calimah s'au rechemat din postul său de ambasador în Paris. Institutul Bancer, va răreorganiza potrivit scopului de cavalerie de Vranghel în servițrea M. S. tantinopoli, după ce au fost față în urmarea invitației făcute de M. S. Împăratul o masă mare, la care Rusiei ea trecută, Fuad Efendi, ministrul de la Vosnesensc intereselor străine, au dat în onorul Generalului Vranau asistat Mehmet-Pașa ministrul de resbelu, veli-Pașa ambasador lăngă curtea Franției, însărcinatul Prusiei, Șeahet bei Mușteșanul marelui Vizir, Chiamil-Bei întroducătorul ambasadorilor, colonelul Falcenstain, șeful de escadron contele de adjutantul Generalului Vranghel,ofițerii prumi Daud- Brandeburgsieni în serviția Î. Porți, D. Ioan Aristarhi Oglu, secretari a correspondenției Franțeze de la ministerul sovere streine și D. Veazi dragomanul misiunei Prusăști. La sfărșitul mesei, Generalul Vranin toast în sănătatea Sultanului, și sănătatea Regelui Prusiei. ghel au închinat Fu d Efendi în După aceea Generalul au băut în elinătatea lui Fuad Efendi, carile au făcut onorurile mesei cu cea mai mare curtenire. Macmul-Pașa ministru de marină, ini Nspedin Bei dragomanul Divanului, ce au fost invitați la această masă, din pricina nesănătăței, n'au putut fH iee parte.. A doua zi, ministrul Prusiei, Generalul Vranghel, cu Turambuchi adjutanți, ofițerii Prusieni în servițrea iei, D. Bosorovici dragomanul misiunei Prusăști, au prănzit aa D. Ozerof, illapæe d'afer al Rusiei carile au făcut onorul priimirei cu cea mai aleasă curtenire și afabilitate. Generalul Vrenghel au închinat un toast pentru M. f. Rosiei, și D. de Ozerof pentru Regele pruei. Un al treile toast s'au rădicat în onorul armiilor amănduror națiilor. Manevrile militare ce s'au făcut mercurea trecută în curtea cea mare a Seracheriatului, în ființa generalului Vranghel, s'au executat de către 3 batalioane de inanterie de linie, 1 batalion de vănător, 1 espadron de lănceri, și de escadron de carabineri. După ce din apartamentele ministeriului de rezbelii au privit la aceste manevre. D. General Vranghel, întovărășit de colonelul Falkkenstain, de contele Brandeburg, și de ofițerii suitei sale, au încălecat pe cai, și partea Seraschierului, au trepostirea cei ce făcuse din ca dănsul în reviu toate acele trupe, a a cărora înfățoșare militară, era desăvărșită, trul de resbelu, de aseminea au fost urmărit călare de cătră întregul său stat-major, trupele au trecut în paradă pe dinaintea ministrului și a eregotu l” după care apoi, ele au reîntrat în cvarcu . 14 Obt. dis în acte cătră ulem ale Regelui de Prusiea, comandant general a corpurilor de la Odesa la la manevrile À cut împreună tirele lor. - A doua zi - aste potrivit După revistă, cu Minism - EREG 3- -. x | PRIM COPINEIOG D SFre-Mioleție violăeșbilă. A 4onsăva vițoa MOLDOVEFS (urmare) Dar și boerii Moldoveni fură în curănd pedepsițt, căci în locul bunului Petrice co le seni stăpănitor crudul cuzino. (1674), Domnul cel mai corupt ce lu aput preodineoară Moldova, găsit de alții rele, multe au ABCAT, linrspa pricină de tămire poporului și pricina căderii acestia eși Vornicul Miron Costin. Acesta și isbutiră mazilia lui în 1678, după întoarcerea sa de la Cefrințenia căzăcesecă „Dus la constantinopol, l'au închis Turcii și lau căznit cu fel de fel joe; în ea fu trimie de doă ori în ace întăiu poară, spre sport tractatelor. Un anu după acelea în 1676, Moldovenii ce măntuire de Dimitrameco cantacuzino, numindueă în locu i domn Antonie Ru și străin Țătea marele ne gură, ci lau făcut de au dar o mie de pungi de bani, mi mai sine, mi dons ue lau slobozit Turcii ce meargă la casă și, și apropiindusa numai ce au văzut că'i arde mi casa, mii puținele Și căt au mai trăit Antonie Vodă, cu milietenie ăși ținea pieața lui, odoare ce-i mai scăpase mistuite în casă, și au are și acele, supt acesta, ovieciu rău în ce,cer, anul Miron „Acest domn, FORT Costin, ajunse 1675, urmănd între pară în zilele lui dar era mai a fi Po tonia Distierașcu CantaVornic mare pămăntean, ci Torcia zile Neculce, măcar KB era grec bun domn decăt un n'au făcut, ci încă de peara de cercări lui iau fost feciorii, de Kir nici pani și căte au nemulțarii împărechinduse corind femeile tomins cu alți tineri și fetele oamenelor. Moldovenii se formă asupră i; în O cumplită opoziție pa Xarmansa Alecsandru Buhuș, 'i s'au ales de casa lui și ani 'lau bătug, tulpanuri BA făcea Dap desfrănați, cutriera Moldova, batjode L. și fecerii Țarigrat mai ales de casele lor, și apoi era puțin capul de cazne, le trăgea înapoi de fecorii lui, care răbdăpănă și de'i scoliți la mare lipsă au ajune, se hrănea cu păscăria în încă nimică și boierii cei ce lau părăt, nu e'au Aa Alecsandru Bucuș Flatmanul nimică ce vede mi pănă