Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-12-08 / nr. 95

Glonta de Mondenia să pănlică Aa­­ACUITETSA Albinei Copțul acopamentului ne anc a lei, îmștiințerii căte 1 lentendal, în ba­­ginăl oficial à 50 parale tres ES d'insertion piastre la C­­­­­­ daus le Bulletin napisiei, 50 ragan. Aanea ui Poea. uși Ali LUNI 8 DECEMDVRIE. La et Gazette d> Moldavie a l'Institut de Jeudis. annonces, l'Aheille, Par année. Prix I parait à Jassy tous lee Prix d'abounement, Lund 98 pias- FS52. ini, încheiet NOVITALU Ziul onomastică siei, A. Domau , D, cavalerul de ghire Capa wii DIN NAUNTRU. Maestăței Case Imperatorul Ro­­ s'au serbat în capitala noastră cu toată selenitatea. Prea lerată de Prea­sfințitul Mitropolit Co­tropie cu înaltul Cler după care au somat Tedeum și o salvă de 101 pentru 60 oaspeți, la care au adi­rat D. sulatului Imperila. Do mMiniștri și toți înalții Aa ocazia auecrei solenități au fost la curte un mare ospăpțpu de Ghire cu personalul Con­ În cursul ospăpului Prea Ji. Domau­ia [UNK] închinagi un toast în CE­nă­­nătatea Mo­dovei, ac­ad­erar A. Ca și dupre poatirea ofi ari, DD, Consulii, fonc­­S. A Împăratului 1 Alugustul protector a­uol­­ear muzica militară au răsunat imnul național roșianu. au fost la teatru o reprezentație eostraordiniră ționerii în mare gala­ți otrăinii de didriiluie, toată politica au fost cu strălucire înluminată, și transparate alegorile îm podo­­aba palatului Domnescu, a Bisericei Mitropoliei și pe pa banului Muzica militară au sunat în otelul Consulatului și pe pențile publice, deștri pănă tărziu au umplut alipțile ei NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR. La fute de Sa Majesté l'Empereur de Russie, a été celébrée dans notre capitale aces solennité. 5 A S8 le Prince Ré zpant, les Minis­­tes, les ne Mr le Chevalier de Giers, Consul de Russie, et tous les gergesantans des Puissances ont assistés, parinvitation: MM | de n ggan- Toute la ville a été maț­­vifțiement illuminée, et des transparents altezoghigces, evfeîis,­­la façade du palais princier, celle de Gheztise Métropolitaine et la pla­­ce de Bano. tenue et les étre nțegs de distinction, Russe et sur les places publiques, et une foule immense d'equipases et des rietons n'ont cessé de circuler dans les rues pendant toute la soirée. Liu és Îndelungat timp s'au lupeag ol cu undele înauriete, pănă cănd ele 'iau răpit de pe spale ne fiiul și ne loc l'au îngtițit. De la Damasc înștiințază din 18 Noem. că Druzii au giuruit a ce supune în luna Martie la conscripțiea militară, după care trupele turcești s'au retras din Horan, și vor o­­pera de acum lăngă Tiberias asupra beduinilor. Gazeta are m­inistrii, funcționerii a puterilor străine, precum mi au asistat în Statului consulul Roșiei D. de Ghire au priimit apoi în de Stat D 's au înfăpoșat din partea Prea JA Domnu. 7 străini, precum și s'au o număroase mulțime de ekBinaxe­ri de pe­­capitalier. mi torpi un mare vumber Bicepira Săngului-s­p­iridon civili DD. și militari, reprezentanți de Boeri și de stră­­la Liturghia cele­­lovituri de turn astă serbare bisericească. otelul Consulatului urările oficinale care Secretarul Prințul constantin Ghica Înaltul Cleru, DD. consulii grăbit de asemene­a denine a lor celicitări. Boerii foncționari. la au care nombre de Voragds et d'etrangers, șinegent celte solennité ecclésiastique, officielles, que le Scébétairé d'Etat, A l'occasion de ceite solennité Sa Majesté l'Empereur Auguste Spiridon, Sorngoninu, 69 couverts, CE Atr. Mr té de et qui de Giers a la à la grande part de 8. Messe, Durant etrangères, ainsi qu'un grand ont assisté le Consul de Giers dans celébrée par Son Em se sont empressés d'y présenter leurs felicitations. auquel assistérent Mr sonnes attachées hauts fonstionnaiges. été suivie d’un Tedepm, Le haut clergé MM. les Consuls étrangers, et la musique militaire Le soir eut au théâtre a reçu ensuite dans A 8. une il La musique militaire jouait de Grieste pretinde cabinegul Otomin, à 101 coups de canon ter­­l'hôtel du Consulat les, félicitations le Prince S. Ghyka Jui y eut au palais un grand diner de ainsi que les au Consulat Imroghial, MM Jes Ministres a joué l'hymne national Russe, le repas S A. 5. à porté avec et un Protecteur re présentation extraordinaire les Cousuls, les fonctionnaires e l'hôtel că, l'eglise de S-t le Métropolitain de la Moldavie, à a présen­­Boyards ies per­­la quelle du Consulat Rința Pașa tous toaste deșii antagonistul leg à său Pe lăngă cele 13 vase frăngere, 1 vas gurlesc, 1 grecesc, 1 olandez, rez. și 1 ionic. Un marinar Bahri,” carele s'au G­ apeia. De la Dardoanele încă 107 sosesc înștiințări despre vasplăngerele cășunate de orfanul din 26 și 27 Our. nenopogire, au mai cuferit Bac călătoria de la teceantril, au luat în spate ani, său spre a scăpa cu dănsul înotănd păn' de vasului de vapor vas frăntu, în pe fitul de 12 pai­­„Nafi­­­­e 55 BPONISA FĂVREĂ Ala. Reprezentațiile operei italiene urmează a concentra toată plă­ rentate, de mi­ersecutarea culpei bufe, mai ales cănd este vine a­­leasă, ce face cu toată deplinătatea. Noi am avut ocazion a asista în mai multe rănduri, ci tot cu deasemene plăcere, la reprezen­­teme pire producte a nemuritorului Donizeti, și care s'au m­errae, ­­m­ori Luigia Vascheti, sună cu înlecuirea cănticului privighitoarei. Aclamațiile și a­­plaudările, de care ce învrednicesc purure din partea unui public drept aprețuiitoru, sănt cu atăta mai lingușitoare că acele ma­­și produse în același timpu de farmă- 681 căntăreței. Siniora Vascheti au produs a ei în Macnadiepi, talent și în opera seria, deși astă piesă nu are acele frumu­­sețe care soporează succesul unei prima donna, de aceea credem că vom avea ocazie de a o admira în rolul u­e ai în Zi ce merge,­­­a pre unei alte opere se­ Sinior Scoti primo gepori asciugo, cășigă și sporese din avorul public, și în astă piesă, cu Nemorino, precum și în tonurile adănci cum și în cele înalțate, mi arăn­d lispo­­­­­­­­­­­­­zi pie tonurile de mijloc care umplu cu mar­ea și inima ascultătorilor, a ei rulade și cadenp le ră­­48 căntat cu multă gropie, încăt cu scenpa iarmecului în duo cu Adina, mult s'au anlaudat, Siniori june apre puipi, au dar și Ac astă operă prublic clasic­ Istu din urmă, ca doctor Dulcamara, piesă ne empiricul (șarlatanul) cu o uemepi pe cimpoesă, chear el ar fi de acea profesie. Un titalistu. cerea doritorilor de muzică. f. păntit asupra pieselor serie, tapia Elecstrului și acum și de Amor, plăcută aparere, carc­ersului, de 1- 101 ING COPIMEIUOSI. +4 ® D Q E>1— Gustul publicului se pare mai cu ce sănt mai mult frec­­ce este fără îndoeală prima Donna asoluta una din cele ne­ecepa noastră prin conlucrarea arti­tilor o înălțime mm­unată este noi, o­giune și tot­deauna arborioasă. Si­­și se deosebeșe prin prospătimel și curețenia infestații sănt spontaneuf atăt Conneli și Topțoli, de a lor talenă au peupodie în astă Ka kom -

Next