Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-01-15 / nr. 5

| | | : |­­­­| D... $ ca a Moldavil CE publică Ra­ngul Albinei Lunea și Goea, rețul abonamentului ne am­ 98 lei. Am­puiințerii căte L leu răndul, An bă­rghinul oficial a 50 parale La Gazette de Moldavie parait à Jacay à l'Institut de l’Abeille, tous les Lundi et Jeudis. Prix d'abonnement, tres pour es I piastre la et par aunée. Prix d'insertion annonces, ligne, dans le Bulletin officiel, 59 paras. - - - - Æ 1853. 98 rias­­ 15 IANUARIE. țoi Ant CHIG C. NOVITALE DIN NAUNTRU. În urmarea ofisului Domnescu, Divanul General, seanpă au regulat înarăndăluirea Savniților Ministru e­straordinar au autorizat » - 14 - tea ei ECs. s'au conchemat mercuri în a curgătoarei, riatului că, în locul D. Mengher au rănduit delegat prusienescu la ținutul Bacău ne D.Marțel don Absgarovici, care este și staroste austriecescu la acel ținut. -­­aerr­) Ece - Turcia. Deupă satisfacția ce s'au dat în Dex. 1851 Vite­ Con­­sclălului Austrian din Dardanele, pentru atacul ce 'i s'au făcut din partea Gubernatorului turcesc, carele de a­­tunce s'au scos din postul său, mai rămăsese înplinirea unui punct adecă: discăunarea neguțitoriului Austrian cu numele Pop. În urmarea tratațiilor mijlocite de atuncea, s'au regulat acum și această crestie, căci C. C. Internunțiatură din Constantinopoli, au isprăvit pentru Pop o sumă de 40.000 lei. Rossia fîrmpătoriul rescriptu autografu. M. Ca Împăratul au adpecat în 18 Dechemvrie, se­­cretariului de stat. Consiliar actual, conte Bludov, „Conte Dimitrie Nicu­­laevici! Din momentul suitei Mele­ne­tror, încredințat fiind despre talentele voastre cele eminente, despre duhul vostru cel luminat și despre a voastră onorabilă cugetare, pe care eu pururea am știut așa de mult a o prețui, v'am întrebuințat în cele mai importante tre­­buri a statului, și întinzind din timp în timp sfera lu­­crărilor voastre, am avut adevărată mulțămire a vedea, cu căt zel, cu cătă priviță cătră persoana mea și cu căt rezultat ați isprăvit toate care eu l'am însărcinat. A doa și acum a treia pregătită ediție a colecției de legi a imperiului, mărturisesc cu osebire înaintea sa lucrărilor voastre întreprinse spre a ei ferii i­imeritul Drept D. Logofătul N. Cantacuzin, - Comitetul sanitar, prin a lui adresă pe D. Doctorul Teofil Macievschi, chirurgu și de mamos. - C. consulat a Prusiei cu sub prezidenția din Năuntru, No. să practiceze arta de medic, de prin nota cu No. Ocnei, 1581, și într'o 38 comunică Secieta­­­ 57 EE NOUVELLES DE GINTENIEUP. Princier, Par suite d'un Office le Divan Général a été extraordi­­nairement convoqué mercredi 14 du ct, sous la présidence de 8. Ex. M-r le Logothète N. Santaspzune, Ministre de l'Intérieur, et a reglé en une séance le bail des Salines. —Le Comité Sanitaire, par son adresse No. 1581, vient d'autoriser à M” le docteur Theophile Madievski, le libre exercice de l’état de Me­­décin, de Chirurgien et d'Accoucheur. - Le Consulat R1 de Prusse” informe le Secrétariat d'Etat, que ayant licencié le sieur Ferdinand Metzger du service de Staroste ‘pour le district de Bacou, il vient d'y nommer. M-r Marcel A b­­ garovitch, qui y remplit en meme temre les fenstions de Stagoste de l'Agence Ile­a­le d'Autriche.­­­­@ Er aceea, ca dovadă noă a adevăratei și sincerei mele recuno­­știnți, vă hărăzesc alăturatul aice portret al meu, înpo­­dobit cu brilate, spre a'l purta la pept. Eu vă rămăn pen­­tru tot­deauna binevoitoriu. Sesgmașina. Franciore 10 Ianuarie. Mercuriul de Swabia publică o ochire asupra tuturor drumurilor de feru din Germania, între care intră și acele a provințiilor aus­­trie­ce ne­germane, șii în care ochire, fie­care linie a drumului de feru se privește ca proprieta a staturilor ce o au pus în lucrare, chiar și cănd acele părți de linii ar fi așezate pe teritoriu străinu. Din trănsa se vede că la sfărșitul anului 1852, în toată Germaniea erau 1431"­ mile de drum ferecat, din care, 1136% mile în comunicație lucrativă, ear 294%, încă în construcție. Din ele 8697, mile sănt sub administrațiea statului, iar 561 m, m. sub acea a societăților particulare. Între dru­­murile de ferit săvărșite, 590 m. sănt a­le statului și 5346”4 sănt a­le so­cietăților particulare, ear 279%, mine de drum cerecat ne conta statului și 15 m. ne con­­ta particularilor sănt încă AN construcție, fără a in­­tra în numărul lor și liniile drumului de feru, pentru care pănă eceni 'au început lucrarea­­.Pruss­ia. berlin 8 Ianuarie M. S. Împărăteasa Rusiei în mer­­gerea Sa la Veneția, Pănă iLBINA RO­ ONOR REDACOZITI. Recunoștnța este un sentiment bipedk a inimei ce priimeșc o fa­­tere de bine, a o uita este un pacat, a o mărturiei dupre putință, este ossfăntă datorie și plăcere. Îndemnat de acest prințipiu moralu, întreia întrebuire ne facu de însănătoșerea mea, este a mărturiei că, pătimind de boala primejdioasă numită carbunculu, și încre­­­­ spre cură D, Gheorghie Ștefano doctor de medecină psi de xipsogie. D-lui, fraptăndumă de la început cu cea mai ma­­re îngrijire, deplin m'au vindecat, folosindumă de or­­ganul publicităței a onorabilei Redacții, rogu­l obși­astă a me măr­­turisire, ka un ax meu tribut de recunoștință și de stimă depusu în public, cătră acest ax meu Binefăcătoru. ii în 12 Ghenarie 1853 Homs. J­. Sterne. J­r­ - <a a + # . P. Hs­­ . .- 4 m­orsergurile, 314 Canet 15 ani, ne cănd Lordul + + + era unul dintpe par­­te cele mai însămnate și prin urmare mai căutate din Rigatu­ G MAXEANGA “DOS . zile­ unite; căci, fiind din o familie strălucită, înzestrat cu o ra­­ră varietate de maniere și cu un caracter foarte vesel, el se mai bucura de o avere scandaloasă, cu care se găsescu numai în Engli­­tera. Venitul său anual, se șuca după cum se zice peste cinci milioane! Ar fi de prisos să mai adăugămu KB, toate mamele ce Ce supărau KT nu'și pot mărita fetele, ăl urmăreau cu necontenire din loc în loc, în­­tocmai ca brațul sufletul unui omu; însă, ori KB Lordul + + era numai decăt să'și păstreze că­ Ce va pute mai mult neatărnarea ce, opt KB partizile ce­­i ce propuneau, 'i se părea nedemne de dănsul, totuși urmă că, el rămasă răce și indiferent la om­ și te momitură. Adevărul însă este că, nobilul Lord ns așeaza decăt un lucru spre a eși din celibat (burlăriie) și asta era pretenția de a fli înamorat măcar căt de puțin oara aceasta însă, foarte rar, se întămplă a'și întărzie venirea. - » uimi­­. . .­­ La ea °­ru fu acea norocită muritoare. Fata unui sărăiman preot protestant din Dublin, că, cu marea mirare­­ a unora, ba putemu zice că ce se întămplă cu generala se învrednici a'i

Next