Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-10-14 / nr. 81
322 nu se știe nimică desigur asupra viitoarei destinație a acestor trupe. De căteva zile, de asemene sosesc trupe Rusiene în între Vloclavec, și Piotrcovo cătri 8000 inși, trupartea occidentală a țerei, ne din tot felul de arme, a cărora adevărată destinație ear ni cers noame. Căteva persoane găndesc cum că, cănd vor priimi întăririle, ele se vor duce în vecinătatea Cracoviei, altele cred din contra, că vor lua cvaftera lor de iarnă în localitățile unde se află și acuma. Deacă ele ar fi trebuit să se ducă în Crimeea sau în Basarabia, apoi după toată putința ar fi trebuit să se îndrepte mai întăi spre vest, la Varșovier, tot ce ateaptă sosirea Imperatorului. FORBA CAS se exprimă în chipul următor, asupra mișcărei armiei Rossiene, cum și a fortificațiilor din Varșoviea și Rașov. „Purcederea trupelor Franțeze de debarca din insulile Åland spre Franțiea, întreprinderea însemnătoarelor operații de dezapropierea etnei, care nu îngădueael în Baltica, și prin asta, siguranțiea că provințiile Rossiene din astă parte, n'au să se teamă mai mult despre vreo debarcare a armiilor aliate în acest an; pe în contra Crimeei, ba poate încă și alte ținlăngă care apoi, espedițiea combinată liri politico-strategice, au ocazionat mari mișcări în armiile Rossiene, ce se află afară din teatru rezbelului. Astă mișcare, se operează încă și acuma de mai multe săptămăni, spre trei deosebite direcții. Întăi, gvardiile se îndreaptă cu marșuri repezi spre Varșovica, al doile, trupele cantonate pănă acuma în Poloniea, se duc spre marginile Austriei; și în fine, numeroase regimente părăsesc Podolica, Besarabieși Donul, spre a se duce în Crimeea. De două luni, mai la 10.000 soldați la Rașov, așăzată pe Vistulă. Astă folgereță creză la fortificațiile milei politiiciene libera trecere peste Vistula. De aicie s'au măntuit cea din urmă nouă recrutare în regatul Poloniei, ce Dechemvrie mi va fi purtat ca soldat căte a treia 'n acei anu. MORSCI SBORNIC publică mai multe raporte, din care ce vederează Kl, combatimentul de la Abo, nu era important precum nici rezultatul. Lucru nu au însă esre că, la astă întălnire, șalupele rossiene întăea oară s'au bătut cu vapoarele Engleze și s'au păratul S Îmau rănduit à ce împărți între marinarii cei mai bravi, 12 ordine si fiecărurublă argint. La 30 Sept. L. llerepersor. gvardiea Seră de Agscpit. CORESP CONDENȚIER LITOGRAFITGI apunCătusoi, Smolenschi dirile generalului Gosjean după regimentul Rosiean de grenadini Suvarovă, regimentile vănătorilor mitieluiluchi, sub or1 5 mile mai spre Nord de, au ocupat o tabără întărită; regimente grenadirilor Alecsandrovic, Virgemberg și Cnatarinenburg au sosit în mare întărită de lăngă Rașov, ne margina urmează dreaptă a de aproape. De asemeneaa pus în marș spre marginile Galiției și a 3-a divizie a corpusului infanteriei au fost general consul Austriean fief a ministerului. Tot CORESPONDENȚIER LPITOGRAFITĂR caz cănd s'ar încheie putea, cuprinde următoarea comunicație din 11 cere se află de la locuri sigure, Kb, puterile occidentale s'au înțăles în obiectul unui punt de garanție, I sa Borlin de D. Conte Bool, carile Acest punt ce raportează, la cveștiea înbunetrțirei poziției Catolicilor în Rosiea, publică următoarea scrisoare cu data din Octo dară cu Nora la Păsteronă, depă ceș rip ea zice spre pus'au comunica confidenție cu rRte pospitop șînne, de asemene săntem înseminat Ch ceți tog prin mod copulențial, replina tră AA cunoșința guvernului, pe lăng că ancționar să fiți acreditat. Pe lăngă aceste, noi mai adăugem încă sare a înice cu piintoasa întrebuințare filențienlă, noprea cnei alte deneme !! contele Veterhazi, purarea, poi desceș și ai ales rezonurile oasce pretengiei cavi Prusiean, atingătoare de o chezășie ce cere să o dăm, cumcă, Pocles vx na ai el șacurilor înarmate a alieaților, din „ Principatelor Dunărene” Priimiți și c. l. (subsuris) Baoa. Permapunea. de FIANCFOIT din 7 instanța Dietei germane de e atingătoare de cvestie a Orien JULINA.UL zice: tineri, D. Baron Procheș Dosten, dentul adunărei, au înfățoșit cument care, s'au dat toate în cercet rea ron denumite spre a ce ocupa cu intepdzisei cvestiei. Aceste docuumente cu depeșă, care pănă acuma îngă nu . 2 a guvernului Assiriean, adresat tră trimișii Austrieni din Poremidon, prin care ce invitează puterile depi ale ca, de nu priimesc propunerile prinse în nota Gosienă din 18 spre viena ili răte și din partea lor punturile, pe scrisoare. iată'i traducerea, guvernuri Germane. „Spre reepnune în comunicațiile noastre cătră cabinetul din Berlin, pe data din 14 Sent. a Hbpopa cuprindere s'au adus la canoștința DB, prin circulara în cea mai mare parte ileagică (tot cu același înțăles) din 15, am priimit replica cuprinsă în priciul adăogat pe lăngă aceasta, a D. Baron Mangailel cutre coptele Arnim. Priimirea făcută la berlin a propunerilor noastre din 14, nas putut să fie primră de cătră pol, de păr ca pugin mulțămitoare; în parte, pentru KB septul și țintirea declarațiilor noastre n'au MOT peste vor aprețunge cu dreptate, și în porte, pen TPS gră, cabvinetul Prusiean nu respune la proruperea noastru de emoție, ce sar înfățoșa Dietei, prin cererea a oare cărora lărmuriri asupra poziției noastre:, limuriri ce nu le am axreda, fără să desfigurim natura relațiilor noastre cu leicurigele păreri. Pe Prusiean, ns lăngă aceste, nedeclarațiile caninetului ce par de leliu că apestilica, ș au esprimat părerea sa de rău, că și el au respine cele 4 punturi Prusiea De la Berlin de Prăsiela din 8 Oct cu ocaziea celor din urmă încercări de locire, făcute cu londoi și de sinceritate cătră Convederațiea germană; sprijinul moral-carile însă ași fără rezultat- a bazelor păcei propuse de cătră notele prescimbite în 8 Apgăi, hnd rar o dată, alele baze sănt reprezentate ca kom ap deștepta prepusuri însămnătoare, asupra puntului de vedere German. Noi dar, am adresat spre respune la acea comunicație a Prusiei, ofițiul adsorat pe lăngă aceasta Khtriă pontele Ecrepxazi; și fiindcă depeșa ai esprimat scopul acelor doi puteri in momentile de față să ce revenscă de ne încercare pentru o insoire de pace d Vieneză, nu va re'ntepe în curănd terile sale. GAZETA de AUIGSBUT ce 5 dura Octomvrie, cuprinde următoarele din stea. Deacă cumva nu pe înșățării, Crtea Franției au făcut cabinetului siei, nique declarații hotărătoare și pe vor pute să aibă piste pripări fonrii pionce. La Paris, urmează nemulță din cauza puținului rezultat a ecned din Baltica, ce au costisit atăta bani. A colo ar fi foarte apregați să-și dese asupra cuiva umorul cel pes. Din cauză, în timpurile din urmă ce avea acolo, Kle, lipsa rezultatului respediției Baltica, în fondol, ce cuvine a ce at poziției Prusiei. Pentru aceleta, au și arată cum că Svezica, întărziind unească de-4 circonstanțe întărimrea asupra Presie li sporit acolo cu seriozitate. Din sămine caută, sau un dur ordin cătră că flota Franțeză să erneze în por trebue care, în în luna din să formeze cu bravură un mare cap ori lui mou, care au nspuce din menos și acea 1 Drept de Moscva, de punte, o alta ce caz va asigura armiei RosAvgust; mi ce se începusă s'au ordonat Ba măntui neapărat care, M. în le cum sosit turna acum că, o în la Viena, la postul zile, că, în 2 Oct. De la Viena D. Baron Oct. din partea officială Vistulei, pe lăngă curtea din er BERZENHAL., altă ceva. D. lastrneană de prelincie Vranghel ce s'au Gvardiilele ce scrie cavaler gvardiei, din 11 congedie îndelungată, s'ar pute recomanda cu Prințipate,tereselor străine, în calitate de pesal sm și de N de Cracoviea, nu se va mai spre re spune de Laurin, au în de an Varșovica la Chielce, de Leham, trimisul Austriei Arena, carile căpotasă seu, fiind destinat pentru Prusieană 1- s'au cerat la ministerul din 30 Sept, din 21 ancei s'au comunicat tabăra celor uncea înOctomvrie luni. Astă ce pănă publicat incensi se va trimie alte de un oarecare grad la cori dispuse a pace. Rosieană de astă ce Paris, lase Cele din 6 alte 2 documente săni: îngămplările armelor. Austrieană din tâmpilirea bizelor împregirori, aduce înainte și ei; adecă: pre firesc lucru priezon, de în la ve de cu puterile că ce abunzește fără wi cunoscuta poliții trebueg 12 Cems, ce scrie sigur dar nu 'i și poate nici ne urmiă notă. Dalieate, celor mizite se a Prezire note pe negoțien Argosi acele două negresiea pătei in o neutralitate nucătevi de cozi In asgoleli Con re pen, periza 4 o opunere pegăluntă dar, ka, în nișe acel = j-