Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-11-21 / nr. 92
- 366 - a sosit o colonă de prizonieri Turci, alcătuită din 19 ofițeri și 160 soldați, sub o escortă de Dragoni. 2. De la Constantinopoli echu bă din nou au început a se vorbi despre modificarea (prefacerea) ministerului. Din Asiea se aude, că generalul Vivian cap fi cam strămtorit de generalul Rosiean Vranghel, drept care au cerut a i se trimite ajutor de cavalerie. Despre pozițiea cetății Care urmează tot încă nedumerire. Dupre unii, înpresurarea cetății ar fi mai strănsă de cum au fost, dupre alții, armita Roșieană ar fi făcănd pregări de retragere. Bași-Borugii au părăsit Dardanelele și au mors la Adrianopoli. Poden. Asupra vocalului Imperatorului oarecare lămuriri, după care se vede că M. Ca, după ce au trecut ismul de Perecop aa 7, în 8 au sosit la Simfiropoli, unde au Bacci-Serai și au vizitat la arenda Magheniiei, în 10 toate trupele, de la partea nordică a Sevastopolului pănă în 11 și 19. Astă călătorie, lui și a Cacei, reia curănd se vor priimi mai lămuriri, au fost făcută cu scop de a duce un bun efect asupra Starea de rezbel declarată și care o depeșă de la Varșovicană încorporarea milițiilor din Smolensc, Moscva mi Tula cu armiea guberniile de la Șefii ce li se dăduse cu titlu provi. În ceea ce privește rădicarea stărei de asediu din S. Petersburg, se arată acum mai lămurit, că Imperatorul Alecsandru, prin Ucaz adresat ministrului din năuntru, au arătat voința ca ea să ce rădice chiar mai nainte de sosirea ca, încăt, la 29 Octomvrie ce mi luase măsurile neapărate spre punerea în ordin. Persoanile ce s'au împărtășit O depe și de la Varșovica , Noemy, anunță că, ziurile ce dau în Marea Baltică, au început Fliota alieată s'au tras din Marea Albă, (Arhanghel). Tabăra de la Riga s'au desființat. Novitaoa cea mai însămată este că dupre cum s'au mai zis în ordinul M. S. Imperatorului, s'au rădicat legea de asedie la care era pănă amu capitaliea supusă și care nesmintit în primăvara viitoare se va restatornici. Admiralul Navosilschi, carile, foarte mult s'au distingat (deosebit) la apărarea Sevastopolului, s'au numit comandant cetăței și portului De la Tiflis, înștiințează că ambasadorul de Persiea petrece acolo în neîntrerupte banchete și festine. Dupre o dispoziție a ministerului de rezbel, din 6 Noemvrie s'au ordonat ca spre o restatornicire a unei mai bune la operațiile intimă de la Nicolaeff, să puse sub ordinul generalului Liders, carile, în astă privire va atărna de Prințul Gorceacoff. Austriea . De la Viena din 20 Noemvrie st. N. se scrie, că lucrările congresului pentru unirea monedei Austro-Germane vor rencepe în 10 Degehemvrie. Ce asigurează, că unirea monedei se va face după sistema pitorului, douzeci și una a fiorinului. Această măsură, se pare a fi cea mai simplă și naturală pentru egalitatea monedei, în Germaniea și Austrioa. Confuzie a pitorului de monedă în Imperia Pomano-liooniană, au născut trei cursuri feliurite, adecă: pitorul Prusiean douăzecimi una a fioși și de Austriea cursul de 20 creițari, rinului, de Germanica sudică de doăzeci patru, fvanticul. În enexa aceasta, în care drumurile de fer apropie toate națiile, ar fi de dorit pentru înlesnirea comerțului a se întroduce o monedă universală. Acum deodată, Germaniea sudică au priimit piciorul 21 a fiorinului ca în Prusia și nu nu îndoim că și Austriea se va apleca la această măsură înlesnitoare. INDEPENDENȚIEA, la Viena din 16 Noemvrie arată, că contele după o scrisoare de suita Imperatorului, în ooeagiul său de la Sudul Rusiei, se vor înturna pe rănd la S. Petersburg, de atribui Principatelor, jucarea unui rol însămnător la viitoare, zice că la acel timp, n'ar fi un lucru putin coe, ca teatrul rezbelului să se întindă pe marginile Prutului și dincoace de Dunăre, unească mai puțin un lucru de ap înlesnita Ce se cheltu armiea alicată, ale căreia aprovizionări, din dzi în dzi se scumpesc. Din astă cauză, la Șumla, Silistrica și Varna, ce umplu magaziile cu producturile ce au prisosit de la recolta din urmă în Rumelica și Bulgariea, lucru, ce după cum lesne se înțălege, de la sine au adus scumpirea acelor de măncare pentru împoporare. CONSTITUȚIONELUL, ce numai cu scrisorile sale de la Viena, în unul din numerile sale cuprinde una de la 15 Noemvrie, în care ce dzice, că Asserier, nu numai au recunoscut formal cum că ea nu poate întra ca mijlocitoare și că asta de acum nu se mai poate schimba, dar încă, chiar mai nainte de luarea Sevastopolului, au declarat hotărător curței de S. Petersburg, că nici odinioară ea putea priimi la o alcătuire cu astă din urmă putere, Ripea ar fi osăbită de o negoțiație comună cu puterile apusane, asupra bazei celor 4 ponturi. Așia dar, Austriea urmărește în faptă același caz ca și alieații, în ce privește pe,lizarea celor 4 garanții, pe care le socoate de neapărate, spre restatornicirea unei păci solidă și trainici. Numai cătea ce pare a fi de socotință, că acest scop ar fi mult mai curănd suspendăndu să pănă agune, la primăvara viitoare urmbrirea rezbelului, pencondițiile da decăt după anevoința dru și să se pară că el va mai mult din voința sa, puterilor apusane. Scrisori din Germaniea arată că cuvăntul Imperatorului Napoleon, au produs în general o adăncă impresie De la Viena din 20 Noemvrie cr. N. ce a pare, că M. Smperatorul și Impărăteasa s'au înfuriat astăzi la Viena mi vor rămăne în pezidențiea lor de iarnă. De-asemene, Osca Lulbii de Bavariea au întrat atunce Curiei Imperiale. În apartamentele Celebra Doamnă, Ida Pfeifer au priimit în zilele ateste o scrisoare foarte măgulitoare, prin care o sortietate de învățați dru în Epimeea, oprit de căt ocaziea înturnărei ținea la au început a dzitat trupele tăbărite tarea escadrelor alieate, să astă măsură, care de cătră împoporarea Sud. zornic s'au desființat. pe țormurile Belbecu- a doa zi S. Petersburg, se se Alechianpurces spre au inspecasupra căamănunțite Îndepărce privii acum din 18, anunau Imperatorului. capitaliei, s au pro- susotrupelor Rusiene, au făcut putincioara privmi favorabil se va rădica cu de a înghețaCronstad. mai multe desțălegeri militare, administrație a maCoronini, comandantul trupelor Austriene Cri 14e. IAS, lui de ocupație în Principate, 4e code acolo de la București, au fost priimit in audienție carticulară de Imperatorul, ființa generalului Coronini Ce prevede, căar fi motivată împregiurări, trupa să primăvara ce cruțene Imperatorul Alecsanderlin, vnsireazs care se pare a părtăși prin un ne Dei, acolo, care, vocagiul ei Se mai continește spre atăt de la a îndemni suirea prețurilor, care, dupre legile ingionare durează din sporirea economiei înlesnirea consumației. Unapoartă totdeauna în semene adaos a prețurilor, cine vindecaresca el ce poate înfățoșa în mezul păcei cei mai depline, chiar în timpul secerișului celui mai înbelșugat; activitatea organică a oste- Dar astă scumnelei, caută putere a se deshăuna, pete, care de curănd pretutindene se vederează, se pare a fi un rău trecător, resărit fiind mai cu samă din motive trecătoare. Între aceste, se cuvine să considerăm secerișurile Europei, parterăle parte de mijloc și prelungirea asemene și înpedecarea esportației din Rosiea. Grănele sunt în acea cauză (pricină) care înrezbelului, de toate înpregiutrările, rurează asupra tuturor acelor obiecte. Îndestularea cea scumpă a mulțimei poporului, sue și prețul articolilor. Oricăt de trist este un asemene caz, totuși nu ce poate de agiune repeta, că nici o putere guvernementală este în stare a înlătura acest rău, poate alina, și prin oarecare măsuri, trece peste circul unor asemene mijloace, frăna în putere esportațea, a silnici vănzarea productelor înmagazinate, a împedeca prin asta sloboda vănzare și a prescrie macsimul prețurilor, nime din persoanele înțălepte, care au vr'o ideie de condițiile economiei, asta nu o va pretenda, fiindcă, toate Baii precum prin asemenea transportului, o poate măsuri ușura, mai totdeauna produc Însă, a înjosite acte obiecte, care apoi, se vănd familiilor au îndevărat nevoeșe. tot cu acel preț, sporit comerț, sfințenie, întru a pe dos, aceea ce se așteaptă. Încăt, rămăne un prin- Din înpregiurările cipiu adevărat, că toate drepturile de proprietate și de ce poartă titlul se cuvin a se păzi cu lor slobodzănie și desvoltare. Însă, nici odinioară o împregiurare ca asta, nu au reclamat mai mult îndurarea titulare. persoanilor partăt oamenii singuratci, căt și corporațiile pot făptui mult spre agiutorul săracilor. Noi audzim că, în multe părți a Europei s'au întrunit societăți și au înființat case de consumație, spre oftonirea obiectelor de viețuire. Principiul pe care se radizimă asemene case, este, se cumpăra cu dizidicata și cu prețuarile cele mai numai cu un mic procent a cheltuelei, nentosargații întrebuințați întru a sămine operații, care cheltueală pe la une locuri se poartă chiar din partea asociației. Luănd aminte că, sporirea prețurilor la negoțul cu amănuntul, mai ales este înpovorătoare pentru treptele sărace, cu totul nimenu se va îndoi de folosul unor asemene case, mai sus espuse, patriea noastră, și este unul din grănarii înpregiurărilor din afară, de păne, avem aur, încăt cu dreptul ar fi cestiea grele, să vie în asemene timpuri totul acelor ce nu aveau nici una îndoim că, miserilor, filantropul simte înmurirea nici nu vra să audă resunetul apei, Cuuropei, în loc ca aîn aquasta. Nu ni A bis di DM.. î