Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-12-08 / nr. 97
vor suferi sclăbiea în complechiul ar impune îndatoriere ni ar constrănge mix de contra regulilor cenzurei, care eonată de Familiilor lor, a face noi însuni, o putere străină, a ca înaltă chemare, a Redactorului fugerat de mi acei foi, de bună și care Încăt, și înțălepcinea voe o prosfora, la cacu aceste mi pate consiprosfora, de e potrivă tot odată, pa combina recomandile Moldo-Romăni, ne pămănt mi în ceriu. Aceste considerații ni încredințează, că Diennul Generapn ce amu sai ocupat de dispozițiile acestei crestie interesante, ce va arăta îu fața Europei de rațiile ce nascu din astă prefacere socială. grecrestariatul de stat prin Ofisul din 6 Dexemspie, No. 4279, publică că din Înaltul Ordin, Foaea Romăniel Dgterică s'au suprimat cu totul, de astăzi învinte, pentru publicarea unor articule eșite din circul bunei cuminți, și prin urmare, a, estraordinar este, că Ba- DuneFrigul sporește într'un mod simțitor, termometrul permisp au însămna ieri 21, și astădei dimineață 23 prade. Mesa mai rometrul au agune la o înălțime foarte mare, de 340 linii de Paris. il est cois ae pathes en ouvrant aux Principantés les trésors fe la civilisation, doute que les grands Monarques, qui par un pacte solennel ont de Jongue main aboli l'esclavage, n’eussent en aucune manière, toléré la présence d’un element semblable dans le cercle de leur familles. C’est donc ta prudence elle même qui. nous appelle aussi à nous imroseg librement un sacrifice auquel, sans cela, nous serions astreints par les Puissances étrangères, sacrifice, que l'humanité appré-# ciera et qui sera agréable à Dieu. Telles sont les considérations qui nous portent à croire, que le Divan Général, qui vient de s'occuper du réglement de cette trera aux yeux de l'Europe, digne de son mandat élévé et ne perdra pas non cette occasion, les nouvelles combinaisons a plus de vue à ce changement social. teur de cette feuille. question interessante, qui doivent naitre de — Le Sécrétariat d'Etat, par Son Office en date du 6 Décembre Ne. leto fait porter à la connaissance publique, que la feuille periodique, intitulée la R omanieLiteraire, vient d’être definitivement supprimée par ordre Suppérieur, pour avoir publié des articles contraires aux convenances et aux régles de la censur qui avait été exceptionellement placée sous la responsabilité personelle du Chedas- —Le froid augmente d'une manière sensible, hier le termomèêtre Rheomur mar quait 21, ce matin 23 degrés. mètre à atteint en même temps la hauteur de 340 lignes de Paris. Le Danubs a gelè et le 4 Dec. on y cireulait sur la ste: sped cu esepție lăsată în respunderea pertot și an 4 - oamenit o ne gheagă. .-se mon- Ce qu'il y a d’extraordinaire c'est que le vago- - -. infanterie, lira De Hegre măgore, Tărăiea. O corespondenție adpecars de la Sugum- Cale, nu de nișe lămuriri asupra poziției urmată de armie a lui Omer Pașa, mi despre care, de la succesul urmat la Inguri, nu se mai știea nimic. Dpre ea, Serdarul se afla încă an 18 în Sagdidi, eșizată căteva mile dincolo de ziu, ne drumul de la Calais, poliție LH Es, așepta aprovizionările spersincioase spre a merge înainte. Guvernul spera încă, la înprouvirea Carsului, până la sosirea ajutorului, cătră carile sau adnoc contingentul Egiptean, aflător la Cupatoriea. Alte trupe, debarcate la Vatum, voșu fac parte din corpusul de armie a lui Omer Pașa, de îndată se vor îndrepta spre Cors marșuri pe ne £i, cea mai de-a dreptul, cu Contingentul Turcesc, ce era la Cherc, s'au rechemat. se știe încă pentru care motiv, pe calea Anglo- Nu însă, se presupune că din cauza greutăților ce ar fi întimpinat la aprovizionarea sa acolo, în cursul ernei. O parte din cavalerie, sosise de ne acum la Constantinopoli, restul ce așepta din un moment la altul. La Erzerum 14 Noemvrie, ce scrie, că cătimea cu toată mare de nouă picată ba poate Pe Incărcătura e supusă stricăîndelungatelor luni ceva că ploile vor și o parte din vas, lăngă aceste, ciun ei, în cursul sta pe ele. Se spera însă, aduce cu ele o creștere a apelor; încăt, să se poată apropie vasele de guri; însă, deacă aceasta nu va urma, s'ar pute întreba dacă guvernele alieate și Austriea nu vor îngrini mijloacele lor, spre a Ce Cela în mălul fluviului, prin mijlocirea grere, un canal, carile s'ar întreține și cu cât nu părăsise asediul Carsului. Muraviev, destăpuse din corposul său 8000 inși, ce acumi ce aflau la Loganli-Dag, și în În săptămăna trece dzice, că ii vor merge spre Borzerum, cazul supunerei Carsului. cută, diviziea Roșieană tăvărătă la Deli-Basega, ne luat orzul și grănele ce se aflau acolo Jim-Pașa, comandantul an șef, a avea să părăsască în drumul de la Baiazid, înfurnată iarăși în cămpiea de la Hasan-Cale, și al Secorposului 2 de armie, 15 Erzerumul cu 10,000, și să se ducă prin marșuri grabnice în ajutorul Carsului. GAZETA de MEAZĂZ”, arată de la Constantinopoli, că de la gurile Dunărei dau o tristă descriere pen 5 sau 600 hu viitorul cele aflătoare aApa s'au împuținat așa de tare la vase încărcate cu cereale și cole, gurile fluviului, încăt, treacă, nici chiar prin transmutarea încărcăturei de borte. Din asta rezulte, KE înaintea lor stă perspectiva de a petrece smpenga iarnă în fluviu, unde, toate săngi scumpe și unde, vor șănca pregtăteste aproape a încheie lucrările Saleastă măasură, sosită, Comisiea însărcinată cu cercetarea cunoscutului conflict (tiocnire) a Tanisienilor. Din toate se vederează,că astă deplorabilă (vrednică de tănguire) scenă, s'au născut nu dupre vreun pian, ci, chiar din plecările de ceartă înăscute în caracterul acestor armaști, un articol asupra morței renumitului poet Polon, Adam Mitchievici, reposat în 26 Noembrie, 1830, Constantinopoli de la revoluțiea din proscris (surgunit) în Franțiea, raiorul Napoleon se însărcinase Tp dec Asta, cu atăta Mai mult ce întemeză pe factul, că împoporarea Musulmană n'au luat nici purtat parte în deișmană un mod monstrație privitoare vrednic de laudă. JURNALUL de CONSTANTINOPOL TG împărpitaliza O scrisoare de la Varșovica, care adeverețee boala gre de care sufere Prințul Pascevici, vice-Regele Poloniei, arată tot o-dată, că la 29 Noemvrie, s'au celebrat fiica Regatului, prin ceremonii religioase și militare, a 25-a de la insurecțiea din 1530, și că astă de amintire a aniversalei în onorul fi urmată în curăna de proclamație a unei amnestie. Scrisoarea aDapă Bacoasta cu dura 30 Noemvrie dzite: KE, pe- 11 oare creștinilor, dar la tomeș, au urmat Rostean Cagcei, arhiepiscopul celebrei Minnaintea monumentului 1830; solenele ceremonii au celebrat restatorisairea augrarităței pomenire pentru repaosul sufletului Imperatorului Alecsandru, a frate său, marile Duca Constantin și a tuturor persoanelor ce au căzut în ciziua aceea, jărire a supunerei lor cătră guvernul restatornicit. Astă revistă de 15 șii oameni din trupe alese, a cărora înfățoșare impozantă s'au admirat de toți, au fost cea mai bună respingere a vorbelor . și respăndite de căteva foi ciprine, și dupre care, ce arăta că Varșa viea de soldați, însă, și ateste sănt numai treime din garnizon. Între acele trupe, se însemna a 136-a drușină din milițiea națională a guberniei ieroslavice nu de mult și care înfățoșa o privire totodadată rezbelică și pitorească, nie, a căreia înțăles adevărat, de-odată în zadar ce va căuta a cereui, va produce facerile străine o sie senvoație, afla că ea nu este de căt “sub ce va Îuuiire încunoștiințătoare unei amnestie generale, rănd ce va publica ce înca N prin un Manifest Imperial, hărăzit țerei, spre recompensie de 25 n'au putut fi subscrie ind KB acel manifest de Imperatorul, de căt ciar la 29, apoi, nu i se va cunoaște cuprinderea de către de căteva dzite. Pătimirea Marșulului în dzi se face mai gre. Paschevici, din dăi Dună purcederea vestitului profesor Șenlain, trimes de regele Prusiei, co attetiza ne tot minutul sosirea doctorului Opolțer de la Viena, pe care Imperatorul Austriei l'au grăbit recomanda strălucituui bolnav, la 1 Dechemvrie, ce aștepta sosirea D-nei prințese de Varșovica, tape de căteva luni ce aferă la Berlin, trătăndusă la ochi, Societatea de binefacere, spre a combate scumperea pănei, au deschis doă mari pitării, unde, pănea de sacară, asăminea la calitate cu acea 4e ce vinde în pigăriile ordinare, se dă familiilor nevoeșe cu un preț de cănd scăzut. Nu sănt decăt doă luni, prințul leitenant, deduse tot spre acea întrebuințare, o parte însămnătoare din făina adunată pănă acum, în magaziile militare, D-na O damă din aristocrațica Rusieană, Petroffe, soție a unui sub-secretar de stat la consiliul de inaltă adminicroație, caral mezid pește așezămăntul fondat de el, carile, are de scop reîntoarterea la virtutea regelor de lume, au înființat o nusuă ins de elină la Burgas, ce amenință, pe Căt pentru Generalul ce dzile KB ea își va lua cea tot gerul ce urma; armiea Roșieană scrisorile priimite crarpasele nu pot să mai tot acele mijloacelor oprite acolo. Pe lăngă aceste, cu o nicie identifică, mai naintea aniveroasei viliu de la depășește cei remorcare Rosiene, rribi; vaselor dracu o sară a revoluției cele trecute, sosit de dimine-ți, Arsenie, prin s'au deși și ar da drumul vasevanoare, ap deplipni ear acum de Imperestatornitirei autorităo mare paradă militară, ce cu Pocica, unui ordin Imperial, a 25-a, Rosiene, un sercarle, in Po à Turcica, ne peata polon auco ant, de repaos armă amintire și aroi deșartă Astă ceremoasigură, că linișe. Se solenitatea din 29, au fost cea mai de ne a suvenirului revoluției. Fiul cu doctorul Grave. și ll. . N