Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-09-26 / nr. 76

Fasata de Mollaț­ea ce pănlină la Sneghigăsăl Albinei Lapea mi Groizva. Prețăl avonamentălui po­zn apă, lil lei, a înființerilor rendăl, în Bălaginel oric­cel 50 căte­­­ldei varale ------­­MIMII­ Anul AHGI luni 26 SEPTEMVRIE. u NOVITALE DIN FAVUNITRU Gol în 22 a curentei C. R. garnizonă Ascipieans au serbat aice în capitalie dziua onomastică a M. S. IMPERATORULUI Austriei cu paradă religioasă și militară. La 10 ooare s'au înfățoșat Ecs. S. Comandantul trupelor D. Feldmarșal-leitenant Bianchi și generalul Gablențu cu toți C. R. Ofițeri­­i amploeați de C. R. Agent și General-Consul Baronul Testa consular în Biserica Romano-Catolică unde garnizonă, cu tot personalul au asistat la liturgica care s'au celebrat de Presf. Arhiepiscopu Romano-Catolic. Serbarea bisericească s'au încheiet cu sfănta binecuvăntare și căutarea imnului național, în curtea biseri­­cei se afla înșirat în paradă un batalion a Prințului de Varșoviea regimen­­tul de linie No. 37 care după încheierea sf. Liturgii au defilat înaintea Eds. S. D. Feld­marșel-leitenant Baron Bianchi și a suitei sale. O depeșă telegrafică, sosită de la Galați, în 23 a curentei ni comunică ur­­mătoarele: În acest port au sosit patru vase deșerte, din care trei s'au pornit încar­­cate cu popușor pentru Lira; prețurile sănt: grăul m­ou de toamnă de la 290 pănă la 305 lei chila, după calitate; arnăutul pănă la 320 lei chila, popușoi 127, sacara 205 les cila. Es Soevene de Noidenie purelt à Locur àl'Institut de l'Abeilletousles Găndis et treis eu. Jeudis. Prix d'abonnement, Eghih J'iusertien Peur annenses 1 cats paraunée. des dans la Bulletin piastres oiVsiei la ligne, et 50. paiss- PCD5. NOPVEȘEES DE GINTERGUR Le jour Onomastique de Lieutenant Féld-Maréchal courant par pour urta; gieuse et ER mé Mr. qui suit : 4 Vatimente sont arrivés dans kilo; les blés durs, jusqu'a 320 Dés 10 S. M. l'Empereur d'Autriche la garnison Ile et R-le de Jassi militaire, - Une depéche et h. Catholique, et le service divin par l'hymne national. Un bataillon du regiment d'infanterie placé en ordre de parade dans la cour de l'Eglise, a été celebré le 22 du à l'eglise Catoholique- S. Em. l'evêque Prince de Varsovie, à 305 piastres le avee une double solennité, reli­­du matin s'étaient rendus le Lieutenaut Feld-Marechal Baron Bianchi commandant des troupes I-les et R-les, et le Général Gablentz accompagnés de tous les officiers et em­­ployés de la garnison, plus, M. GAgent et Consul Général d'Autriche Baron Testa avec tout le personnel de l'Agence. La messe fut celebrée par sa se termina par l'exposition du saint-sasgement le port, dont trois sont partis chargés de maïs suite. p. le maïs 127 p. defila ensuite devant les prix sont: les nouveaux blés d'automne de 290, le seigles, 205 et Mr. Je telegraphique reçue de Salatz le 23, du courant anonce ce riastges. Cele de pe urmă cipicopi de la Kape din 27 Acr­er, vorbesc despre atacul din 8, în care cartosul de observație Rosiean, ar fi perdut 300 oameni și dau cea mai mare la­­udă energiei Tăriea. ofițerilor Europeni, însărci­nați cu apărerea cetăței. Carsul, era încă bine aprovizionat și priimisă o încunoștiin­­pere despre curănda trivetere a unei arșii, ce­ i Ba­meni în ajutor. Snn­etul de unire ce însulila garnizonul, ce re'nviesă și să căpă­­tasă un nuou curagiu și o rezoluție de a ce apăra pănă la cea mai de ne urmă margină TAIMSUL, vorbind despre nuoul municipi. ăl clasifică Între barbații, carii, f­ără să fie cii trebue să fie rezonal obosiți de stăruința întrebuințată de cătră diplomatica străină, spre a s'au lasat de voeagul său la Franțiea. Ka. s'au îmbolnăvit la Malta mi apoi îndată s'au re'nturnat ne o aregată la Alecsan­­driea, Conti agentul Anglo Turcesc încă nu părie săse pănă la 10 Septemvrie, din tabăra de la Boiuchere. Ce pare însă, că el p­ar nu cede pănă cănd nș­­ i ce­va în cunoștiința de Crimeea, spre a fi duce în Asi­a, au și debarcat acolo. În momentul de față, as­­ta se pare cam greu; din cauza micului nu­­măr de vase, pe care cererile servațiului li-au lasat în dispoziție, ali ales într'un mo­ment cănd lu­­admiralii cr eați, și mai crările de la Sevastopoli cereau concursul tuturor puterilor navale alieate Asta este o crestie, care peste puține dzile se va des lega în grabă; contingentul însă, se pregă­­tea necontenit. De la Constantipopoli 17 Septemvrie ce scrie că e, Omer-Pașa au­nsprec­epre Asiea. Contingentul la rămăne tot în Crimeea.­­ Domnea însă a Rosieni- În din Erimeea, mare nesiguranție asupra poliției lor și a planului Generalilor alieați, Ținutul puried­rei Curierului generalii un consiliu și admiralii țineau HS­NALUL de CONSTANTINOPOLI din 13 Septemvrie ap­tă că, pavilionul parla­­mentar ce se arborase la Sevastopoli, era spre a se cere rădicarea morților. Ce dzine că Generalul Pelisie Ba trece t,curănd Cerna­­ia, spre a ataca pe Rosieni de pe înălțimi­­le Machenției Posta de Cost ntinopoli mi erpicopi de la Varna arată, că în dzilele trecute au urmat in Mirea Neagră o furtună puternică și au înpetrecat îmb­rcarea grosului armiei Turcești spre Asiea mică Cu toate aceste, în 9 au purces mai multe detașamente de trupe de la Costantinopoli. Corpusul Anglo Topicei a ge­­neralului Vivian, au debarcat acum la Eupato­­riea; insă, din el au deșertat în Costantino­­poli 280 Rumeliea. În capitaliea Tarziei, ce așteaptă soldați carii acum rătăcesc prin contingentul Generalului Bentson, acei Anglo- dușmani ai reformei, uniți pentru pri­mi london mi nu sănt însă ca ka și Reșid Pașa pași, carii, ș'au făcut educ­ție a lor nale mi năuntrice. Tot împăti cu­ă­nii la Pa­­o dată adaoge ka. Gur­­se amesteca în interesele lor perso- Constantinopoli, find Vite-Regele de Egip­t,­­­­+ RG Omer Pașa, că trupele cească ce avea D.­ER ce el si-au ales din Anglo-Tertesc să s'au clrit că, mi armiea fie transportată Tot­­în As­ia, AVVUNA ROMANEASCA. ORIPE ASUPRA SCOALELOR din Presia. Surma.­ Pentru învățarea obiectelor, metodul în special este următorul: 1-18. Geografiea ce învață întăi în trăsături map așa ca scolarul să-și poată face o idee preciză, o idee pipăită (1) de mă pot exprima astfel des­­pre configurația pămăntului. Așa geografiea fizi­­că are cel întăi rang; geografiea politică e secon­­­­d a­șa, învățănd geografi­e­­și în adevăr numai fizică, scolarul poate căpăta nlte cadre statornic­e de forma și natura locului, în care cadre stator­­nice, date de natură, ăși va pune mai tărdziu sco­­larul împărțirea politică. Geografiea fizică, e baza geograficei politice, și a­­ceia ce fără a ave o idee chiară de configurație a păm­âtului, de relațiile telurice, au învățat în ne­­sfărșire. Numiri de tărguri, cu toate cele de văzut în trăn­­sele, sent AN pericol, cu schimbarea rotarălor în pa din depain, pășind la provinciea Brandeburg, urșă la Prusia și așa mai departe din veps în de căpitenie a școlarilor în timpul vacanției. 2-le. Istoriea ce învață la început întrețiin­­care an urmă elevul să'și înșire evenimentele după răndul lor, explicănd profesorul legătura faptelor, și lă­­sănd ne­școlar să citească detailuri în cărți dară, timp împărțire limestoare de rezbel, să'și peardă bagajul puțin fic de geografie. Această geografie, începe apoi tănărul și inți­­a­l învă­­în (2) Facerea hărților sănt una din ocupațiile duse în niște mari cadre, în sept. s). vărș­aretul 6­0 espresie monst­u­­oasă luănd cuvântul pipăit AN înțălesul pro­­priu. Dar os și cănd ce va lua în înțelesul figurat de o ideie vie, însăciod­ată plastic, aceia le Germanul exprimă npir Aushaung­­t2. Am văzut o critică a geogra­fiei în Romănica Li­terară „turnată după metodul indubt 8, purce­­gănd din patrieca din centru cătră periferie- Autorul acestei critici Los cred CB și criticănd metodul acestei Geograftii, cel prea rațional. Critica mi ce pare, privește mai mult scimbarea neumelor, rezestezarea locurilor. Ace­­asta i aduc aminte spre 2695 Ce confonda scopul criticei, după cum închipuim, cu aceea ce'i nesu­­pus critice', Anabaptismul AU linfă, au cot­­vălut autorul acelui articol, Cap U>­rmătorul prelucrărei acelei cărți. S 2 :

Next