Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-01-28 / nr. 8
- 30 - mision Ba trimite fără întărziere, la scaunul de acum a conferenților, rezultatul a însuși lucrărei sale. „Înțelegerea finală, cu puterea Suzeîncheiesă la Paris între înaltele părți comană, se va consfinți prin o convenție tractante și un hatișerif, conform cu încheierile convenției, va înființa definitiv organizațiea acestor provinții, puse de acum înainte sub îndezășuirea colectivă a tuturor puterilor subscriitoare. Apr. 25. ci pate să fie o putere 1 - S'au încuviințat, ca în Plinînarmată națională, organizată în scopul de a susține siguranțiea năuntrică și asigura pe acea a marginilor. Nici o pedecă nu se va pute pune la măsurile estraordinare de apărare, care, prin înțelegere cu Înalta Poartă, ele ar fi chemate să le see, spre a respinge ori și de năvălire străină. Art. 27. Principatelor va fi amenințată sau compromizată, Înalta Poartă, se va înțelege cu măsurilor ce Dacă liniștea năuntrică a puterile contractante asupra trebui să se fie spre a susține sau atenție armată, nu va pute să urmeze, fără o înțălegere de mai nainte între puteri., „Articolele de mai sus, statornicesc cu lămurire, caracterul general à însărcinăcomisarilor Europeeni. a lor, cuprind încredințată la cercetare reinvestiile supuse sistemul administrativ, în cea mai deplină să se ducă la Conde cercetarea lor, ce deșertarea pe rănd a pămănturilor Otomane, prescrisă prin Arsa înțălegere; însă, prințipiile consfințite cu neschimbare de cătră tratat, rei, amintindu și necontenit, că ea nu are decăt caracterul consultativ și că opinile sale, păstrate numai curat pentru guvernile de la care li s'au încredințat vandezul, nici odinioară cu va trebui să se resufle, la fața locului unde se va face cercetările sale. „Comisiea își va aținti mai cu samă luareaminte asupra reformelor ce reclamă statutele și reglementele lucrătoare; ea va cerceta cu de amănuntul starea finanțială, tabloul defilar, relațiile clirosului cu administrațiea, ocărmuirea monastirilor și a schiturilor, sistema militară, și desvălirile care i s'ar pute aplica în o dreaptă profinanțiare. Ea raporție cu mijloacele cerceta prințipul constitutiv a puterei și cvestiile care se ating de ea, însă, nu desbate nici un sistem, carile ar fi în opoziție vederată, cu prințiriile generale consfințite prin tratatul din 30 Martie. „Dendată ce Divanurile se vor aduna în amănduă Principaturile, comisiea, prin acel din membrii săi pe care l va alege de organ, se va pune în relație cu prezidenții acelor Divanuri. Ea îi va invita să li împărtășască aratarea dorințelor manifestate asupra înbunătățirilor ce se cer în toate ramurile administrației și în general asupra reformelor ce cuprinde în totalul lor, organizație a Principatelor. „Dacă dorințele manifestate de Dibanuri ns ce vor judeca de cătră comisie, a fi de un destulăo natură ca să dea o lumină toare asupra tuturor materiilor supuse cercetarea lor, ea le va adresa întrebări ue rănd întru aceasta și va ceresurile neapărate, spre ași îndeplini însuși lucrarea sa. „În cursul întrunirei Divanurilor, nici o influenție nu va trebui să lucreze asupra la susținerea orănduțelei publice, și autorii La . . de din afară ăi va sminti rezultatul și va întărzie, dacă nu cumva ar și compromita de-a una, înbunătățirile de TOT pe care puterile subscriitoare tratatului din 30 Martie, se anevoesc prin înțălegere cu Poarta, să le întroducă în ocărmuirea năuntrică a Principatelor. Cănd deliberațiile Divanurilor se vor șăntui, AtuNCEA, coșisieeare va înțălege asupra totalului raport ce va trebui CE’ 1 adresseze scaunului actual a conferențiilor. Dacă acea înțălegere nu va sale aa toate cererile poziției La sosirea în Konstantinopoli, comica se asigureze, că trimiterea ea va reproduce de o dată opiniile unanime și acele, asupra căror nu se vor fi putut înpăca în sinul ei. „În general, în cursul lucrărilor sale, tinde, că pe la 1 Martie, trupele occidentale vor părăsi Regatul. Constantinopoli pănă la 193 vede, că Ahmed Beiu, mes circasiean ce aștepta la Constantinopoli. Muntenii Circasieni, au înpărțit puterile lor în trei corpusuri de armie, întăiul se află la Cabardah, al doile ocupă Abasiea și al treile Leghistanul. Rosiea este foarte preocupată de mișcările armiei și concentrează riului Tulburările de la Liban, s'au liniștit. Rosienii au deșertat Insula Șerpilor și vapoarele Engleze au părăsit Marea Neagră. Continuarea rezbelului Oriental. Vrednic de observat este articolul următor cu Germani: Nemerită au fost politica Angliei atragănd pe Franțiea a publiciștilor la întreprinderile asupra sale Hinei, spre a împărți foloasele ce se promitu. Pănă amu Franțiea nu avea Ce părea numai spre folosul Angliei. Eete cunoscut cătă înmurire au avut,astăpeasupra rezbelului din urmă și căt folos au tras Rosiea din aceasta, că Franprecum la Dunăre Marea Neagră.. „rAS ReELegăndu-se amu Angliea cu Franțiea ka să deschidă Imperiul Hinei și să se statornicească acolo, STLIT lămurite. Ista Imperi”. COLOOSUL împuținare șimai ales înghite maesa argintului a căruea aduce atăt neagrunsuri în De nemeri a pune uanțele Frațiiei, ce Ba hi Hina un prior statornic și a întremeea a prestatornici orăndueala legală, îndreptarea maryinei Moldovene, pănă atunce să despățească a trebui să rămăe străine .Comisarii vor trebui stantinopoli, îndată fi făcut îndestul să poată combina o dată cu deplina armiei punere în lucrare progres, încăt, comisiea a Art. 20, atingătorticolul tatea ponderii 31 a tratatului din 30 Martie, vasa la București, ocupațiilor a și cu deplina de convocarea șisosirea încetare precum timpurelnice, administrativă „O putere por trebui ganizațiea pămănteană. Ca, întrun Fermanelor atingătoare să va Ba pute chip, ca, de o inter- rege de vor de atunce acum și agiunior ceteze starea de față a Principatelor și vanurilor, va fi urmat. să propue bazele viitoarei lor organizație. Apr. 24. M. Ca Sultanul giuruește de a convoca de'ndată, în fie care din amănduă provințiile, un Divan ad-nos, compus într'un chip ca să înfățoșeze reprezentațiea cea mai adevărată, a intereselor tuturor claselor societăței. Divanurile vor fi chemate să arăte dorințele înpoporărilor în privirea organizației definitive a Principatelor. „O instrucție a Congresului. va regula relațiile comisiei cu aceste Divanuri. Art. Luănd în considerație opiniea dată de cătră amăndoi Divanurile, co 6)” . Poarta, după ce comisiea nu va perde din vedere prinderea tratatului din 30 Martie, sau însău caracter. Aceasta datorit să facă astă convocare în formepărtinitoare cu care unele cele mai nimerite spre a asigura o pe ea pu Ba respunde cu acurateță la înță reprezentație credincioasă, a întereselor lui înființărei sale, de căt, ferindusă în este o cercetare s'au însărcinat și tutor claselor societăței, relațiile sale cu foncționerii și persoanile cea private, de ori ce act de autoritate și de Ea nu va duce acolo nici amestecare, care se formală cu scopul misiei sale.” duce la București, însă à se Le va încungiura de toate luminile, de toate De la Paris s'au nimit corespondenții, informațiile, ce'i va îngădui să aștearnă o care anunță deplina deșertare a Insulei judecată nepărtinitoare asupra stăreiță Șerpilor de cătră Roșieni. Tot acele corespondenții asigură, că în urmarea ordinilor venite de la S. Petersburg, autoritățile Rusiene trebue să părăsască Boarpadia la 1 Fevruarie viitor spre a se duce la Chișinău, capitaliea provinciei Basarabiei, și că în politie nu va rămăne, decăt secretarul intendenției, însărcinat de a trada oficial autorităților Moldaviei. Dupre GAZETA de VEZRER, ce adiverește cum că puterile cele mari au hotărăt dezertarea Greciei, și că, notificație a cabinetului Britan, atingătoare de aceasta, ar fi și sosit la Viena. Acest Jurnal are„De la Constantinopoli, marșei deliberației lor, să poată respute urma comierea un sistem închipuit de mai nainte, la ori mine agitație asupra tuturor punturilor. Vasul Corectil puterilur.liti că interestrea politică află în AtuMCE, Hinei Xina au apoi în adus Girensiene, însămnătoare pe țărmurile a combate fiecare daună ce siea, adecă Rosiea. Interesul nu și în contradicție și în Asiea, acelui contraa Europei la noutăți pe Rosiea ar au desvălit în Asiea Asiată tot asupra uni pe carile politica apusană dupre ea concentrează ade la eue ce nici unei putemi fi pățit acolo Rosia, toată a ei ca la Dunărea și în Perla Franției întreprinderile