Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-10-14 / nr. 81
322 SUPAPE Chiliei ele s'au priimit de la fost cu putință a i se încuviința cererea. Spre a protegea transportul săntelor relicvii, un capice-pașă s'au rănduit a le acompania pănă marginile Moldovei, și la cetatea Domnitorul țerii și a sa familie precum și de înaltul cleru, care cu mare ceremonie Sănta pănă în Iași, unde în tot anul ce serbează acea dzisolonelă, storiografii încredințază că în acea monactire a Trii-Sănților se afla depus și actul tratatului prin care Moldova s'au fost pus sub Suzeranitatea Turciei, și că Regele Poloniei Ioan Sobieschi, după eliberarea Vienei, făcănd o întumpere în Moldova, sub protecst de a ceti acel actu, sau declarănd prin un Erdd (crainic) „Vedeți Moldovenilor, în ce mod Regele „vă eliberează de gugul Turcesc!” După aceea au cerut mirarea relicviilor Săntei Paraschive, dar Egumenul mai înțăleptăndu-se, s'au baricadat în monastire și au refuzat a da de Sănta. Tunurile, de care s'au amenințat spre ax la acea cerere, ni l'au înfricoșat, încăt Regele admirăndu curajul călugărului s'au lăsat de cererea sa, și n'au luat în Polonica de căt relicviile Săntului Ioan cel Nou de la Suceava, odoarele catedralei și arhivele Moldovei din care un mare se află pănă număr de acte foarte interesante astădzi răspăndite în Galițiea și în Polonica. —lapri zona Capitaliei, compusă din doă batalioane de infanterie, doă cavalerie și o baterie cericului, în onorul Ecs. Sale Muhlis-Pașa rui Grigori Sturdza) manevre, comandate de șeful cadroane de de artilerie, reunită ieri pe șanul au esecutat estapa Prinarmiei D. Hatman N. Mavrocordat. Trecănd pe dinaintea frontului trupelor, ne erau în bătălie înșirate. Ecs. Sa Muhlis-Pașa, acompaniat de o brilantă suită de ofițeri a statului magior, s'au urat cu onorurile militare cuvenite rangului său de general de divizie al armiei Imperiale Otomane. foc, a infanteriei. Deosebitele mișcări și exercițiile cu a artileriei și a cavaleriei, plinite sub ochii Prințului cu o precizie deamnă de toată lauda, s'au învrednicit de aprobațea acestui jude competent, carile au și mulțămit șefului armiei și comandanților deosebitelor arme pentru buna ținere a trupelor și precizia esecutării manevrilor. Un frumos soare de toamnă favora istu spetacol militar, carile se face foarte plăcut locuitorilor poliției de toată treapta și carii, cu toată depărtarea de cămpul manevrilor, au cure acolo în massă, sacrifices pécuniaires et autres offrandes, que l'on acquiesca enfin à sa demande: Pour protéger la translation ce ces saintes reliques, un Capidgi-Bacha reçut Gogdre de les accompagner jusqu'aux frontières de Moldavie, où elle furent reçues à Kilia par le Prince Basile avec sa famille, le Métropolitain et de nombreux. Boyards, puis déposées en grande cérémonie dans l'église des Trois-Saints à Jassy. Les historiographes assurent que c'est dans ce monastère que se trouvait apssi déposé l'acte du Traité par lequel la Moldavie s'était placée sous la Suzerainete de la Turquie, et que le roi Jean Sobiesky, après la délivrance de Vienne, ayant fait une irruption en Moldavie, et sous prétexte de lire cet acte, l'avait fait brûler en public, en faisant prononcer par un héraut-d'armes ces paroles : -Voyez, Moldaves, de quelle manière le Roi vous délivre du joug Turc!“ Il demanda ensuite l'extradition des reliques de la Sainte; mais le prieur, rendu plus circonspect, se barricada dans le couvent et refusa la demande. Le canon dont on le menaçait pour le forcer, ne Ghintimida point, en sorte que le Roi admirant le courage du prieur, se désista de sa demande et n’emporta dans son pays que les reliques de s- Jean de Soutchava, les trésors et les archives de la Moldavie, dont plusieurs documents se trouvent encore disséminés en Gallicie et en Pologne. La garnison de Jassy composée de deux bataillonsd'infanterie, deux escadrons de cavalerie, et une baterie d'artillerie, réunie hier sur le plateau de Tschirik, a exécuté en honneur de 8. Ehe. Mouhlis-Pacha, (Prince Grégoire Stoșgdza) des mauoeuvres commandées par le chef de l'armée Mr. N. Mavrocordate. En passant devant le front des troupes rangées en bataille, 8. Ehs. Mouhlis-Pacha, acccmpagné d'une brillante suite d'officiers de l'Etat-Major, a été salué avec les honneurs dûs à son rang de Général de Division de l'armée Impériale Ottomane. Les différentes manoeuvres et l'exercice à feu, exécutés par l'infanterie, la cavalerie, et l'artillerie sous les yeux du Prince, avec une précision digne de tout éloge, ont eu l’apporobation de ce juge compétent, qui a ensuite remercié le Chef de l'Armée, et tous les sommandantu de différentes armes, de la bonne tenue des troupes et de l'exécution précise des manoeuvres. Un beau soleil d'automne favorisait ce spectacle militaire qui devient d'un grand attrait pour tous les habitonts, malgré la distance du champ des manoeuvres, où affluait la population en masse. au condus pe ars în publicu, ANUNȚĂTORUL ROMĂN publică discursul următoru rostit de Preosi. Mitropolit la deschiderea Divanului Ad-hoc: Domnilor. Fiecare din dumnevoastră simte cu vrednicie înalta sa chemare și datoriile ce are a împlini. Fiecare trebue să vază cu o plăcută bucurie această strălucită ocazie în care ne putem da măna cu toți spre a lucra pentru întemeerea neamului și a binelui obștesc. Este cea mai solemnă și memorabilă și aceasta în care deschidem cartea viitorului Patrii, în care ne adunăm spre a lucra la o faptă atăt de măreață și de covărșitoare. Săntem puși în împregiurarea cea mai gloriosă și cea mai delicată: să avem, domnilor, bunul simț de a fi să ne folosim de urmările sale, dreapta judecată de a prețui sine trebuințele și papa înțelegere de a alege mijloacele cuviincoase spre a le împlini. Priviți vă Domnilor, și veți vedea că toți săntem Romăni, aceleași sentimente ne leagă, același sănge ne unește. Toți avem o Patrie înainte; să avem și un cuget și un scop, să ne însuflețim de aceiași dragoste și de aceiași sfăntă credință, ba bine cupinteze ostenelele noastre. Constați, că prin voia domnului mi prin ocrotirea marelor puteri, săntem a începe o nouă epocă AN viața noastră națională, și a ne dat carieră în mijlogiul popoarelor AN care trăim. Ci ne arătem vrednici de aceasta înalt s Paccepe ce ni ce mărturisește, să dovedim prin purtarea noastră acel merit și acel fast al bărbaților serioși, prin care ne am căștigat nice și folositoare simpatii. Nația care l'au ales își pune cu o desăvărșită încredere așteptările sale în geniul d-voastră patriotic, în luminile și cercarea întinsă ce aveți; ea nu vă crede nici mai puțini pregătiți pentru marea cauză ce n'ai încredințat; nici mai puțin capabili a o duce la rezultatul dorit mi a împlini atătea frumoase și fericite speranțe. Legitimați, Domnilor, înalta alegere ce s'au ne aflăm astăzi adunați aici pentru la fericirea și prosperitatea teri a ne sfătui și a ne chibzui Patrii. Să recunoaștem într'aceasta dumnezeiasca provedință, care în sale mijloace, ne-au format înalta poziție de față, însuflănd garante frumoase și bine-voitoare cugetări pentru noi. înpreună nepătrunsele marelor Puatătea puter cerul său — L'ANNONCIATEUR ROUMAIN publie le dicours que S. Em. le Métropolitain a prononcé à l'occasion de l'ouverture du Divan ad-hoc: Messicurs! Nous devons reconnaître l'action de la Providence divine, qui dans ses imreanstgables décrets, a bien voulu nous préparer la haute posilion du moment, en inspirant aux grandes Puissances, de nobles et bienveillantes intentions en notre faveur. Chacun de vous, Messieurs, comprend dignement la haute mission et les devoirs qui lui incombent. Chacun de vous doit voir avec un sentiment de joie l’occasion solennelle qui nous est offerte à tous de nous donner la main et de nous occuper de la consolidation de la Nationalité et du bien-être général. Ce jour, où s'ouvre le livre de l'avenir pour notre Patrie, où nous sommes réunis pour un acle si grand et si imposant, ce jour doit être considéré comme le plus solennel et le plus mémorable pour notre Pays. Nous sommes placés dans la position la plus gloricuse et à la fois la plus délicate : ayons, Messieurs, le bon sens de savoir profiter des conséquences qui en ressortent, un jugement assez droit pour bien apprécier les besoins, et l'intelligence si rare de choisir les moyens les plus propres à les remplir, Songez, Messieurs, que tous nous sommes Roumains, que les mêmes sentiments doivent nous lier, et que le même sang doit nous unir. Nous avons devant nous une Patrie; nous devons avoir les mêmes intentions, et le même bnt. Que le mème amour et la même geligion sacrée nous animent, si nous voulons que le Ciel bénisse nos labeurs. Songez, Messieurs, que par la volonté du Très-Haut et par l'assistance des grandes Puissances, nous en sommes venus à inaugurer une nouvelle époque dans notre vie nationale, et à nous créer une carrière au milieu des nations parmi lesquelles nous vivons. Nous devons nous rendre dignes de celte haute faveur qui nous est accordée. Prouvons par notre conduite, que nous possé| dons ce même mérite et ce même sens qui caractérisent les hommes sérieux et auxquels nous devons des sympathies si puissantes et si utiles. La Nation qui vous a élus place, avec une entière confiance ses espérances dans votre patriolisme, dans vos lumières et dans l'expérience étendue que vous possédez ; elle vous croit assez préparés pour la grande cause qu'elle vient de vous sonfet, et assez capables pour la mener à un résultat désiré ex pour réaliser des espérances si belles et si heureuses. Efforcez-vous, MesNous sommes aujourd'hui réunis pour délibérer ensemble de la Patrie. sur la prospérité ală. AR aou. Degrabă! degrabă, striga că'l calcă din urmă viitorul șormar carei de fați Da! da! răspunsă Da D-la zise acesta, preotul nlecăndusă „Con Norval, și de leguită soție (o pe șea, său da D-ta socru, logodnicul, carele simța de gloabă! că erai să mă dui de-a tumba într'o groa lei sale, chiar în momentul cănd î fine pă!) iei D-ta de barbat ne von Norval ? strigă Betei, fără să așepte macar sfăr uise ea, iei D-ta fhi!-cal D de femes lovitură de pintini logodnicul, ne stăruind vicii, peste șoldurile calului preotului, o betei Lalovitură Betsi luate'ar dracu Dada șirul Frazului, degetul ne - + . să'l oprească din fugă, au esputit să văre 1 . . . Ion ș'au apropiet calul de acel a Betsei mi fără să omori pe părintele nepoților D-tale? la aceste cuvinte, tatăl ce opri înspăimăntat, inelul întindea. După 'iau unit și 'iau declarat soțu mi soție. In preotul pronunțiea cuvintele religioase mi nestrămutabile! Cănd le-am auzit, deodată mi au eșit din răcdare mi su smult un pistol din brău. Dar fiica ca s'au repezit înainte i, — Al... Tais dragă, strigă ea, ce faci. .. vrei 4 A nenogrop șiitori, adaoci ca cu un aer min de din măni, ear totul s'au măntuit, prin o înbrățoșare (Tradus) A. O. aceasta preotul diemepdspi, Părintele miresei însă, apucasă de frău calul fe generală. wi sidix părinte, șeă espune pistolul în T