Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-09-26 / nr. 76

Gaveta de Moldaviea ce publ­iă la Institutul Albinei, Lunea și Goea, Prețul abonamentului pe ne­am­,­­11 lei, a înștiințărilor căte 1 leu b­răndul, la Buletinul Oficieli de parale. Anul XXVEHE NM GV. ș gioi 26 SEPTEMVRIE. 185%. NOBITATE DIN NĂUNTRU. SECRETARIATUL DE STAT. Din Nota General Consulatului Elinesc sub No. 1272, luăndusă încredințare că lin Reni s'au numit Practor Elinescu ne D. Emanuel Varnali; de Stat publică aceasta spre obșteasca știință. (sub­ scris) Secretariu Statului ad-interim A. Fotino. «No. 5063, în 23 Septemvrie 1857. MINISTERIUL din NĂUNTRU Administrație a districtului Ismail, prin raportul cu No. 3229 face cunoscut, că în acel oraș din învechime să obicinuește de a se face o dată pe an Iar­­maroc capsod, carile ce începe de la 1­ iu Octomvrie, și pănă la 16 acestei luni, mijlocind tot odată a se publica spre știință tuturor facirea acelui iar­­maroc la tratatul tărg. Din motivul căriea Ministerul publică spre obșteasca știință, începerea Iar­­marocului în timpul pomenit. No. 18632, în 5 Septemvrie 1857. DD. P. SCELITI. Conduita Izraeliților, locuitori din Iași au fost în cursul celebrării sdlenității din 22 Septemvrie, la ocaziea deschiderei Divanului Ad-hoc, conformă cu spiritul timpului. Rugăciuni publice s'au făcut la Cim­avora cea mare pentru M. Ca SUL­­TANUL, pentru Puterile Alieate, pentru Ecselențiea Ca Prin­­și DD­­ciile publice a comunității lui Caimacam Deputați ai nației. Nu numai ediți­­Izraelite, precum Sinagoga și Ospi­­talul, ce toate casele negoțianților și al artizanilor s'au înlu­­minat, întru mărturisirea sentimentelor ce păstrează izraeliții așezați în Moldova pentru prosperitatea țerii. Acest Ministeriu publică pe deputații din ținutul Canalului, și anume: Dr. Vornicul Iancu Cantacuzin, Costachi Epureanu, nefiind publicați. Locotenet Ministerului (sub­ scris) P. Scheliu­. No. 16,690, în 20 Septemvrie 1857. Secretariatul partea proprietarilor mari din și Aga Grigori - La Gazette de Molda­­le parait a Jas­­sy à l’Institut de l’Abeille, tous les Lun­­dis et Jeudis. Prix de l'abonnement, trois dasatu par année Prix d'insertion pour des annonces I piastre la ligne.et dans le Bulletin Officiel 50 paras. = , - r n t NOUVELLES DE LINTERIEUR SECRÉTARIAT d'ETAT. Communication ayant été faite au Secrétariat, ‘par Note sous No. 1272 du Consulat Général de S. M. Hellénique, qu'il a nommé Mr. Emanuel Varnali, en qualité de délégué hellénique à Réni, le Secrétariat d'Etat porte cette nomina­­tion à la connaissance publique. (signé) Le Secrétaire d'Etat ad-integim A.Photino. No. 5063. Le 23 Sept. 1857. MINISTÈRE de GINTERIEGVE. L'administration dn district d'Ismaii, par son rapport sous No. 3229 ayant fait connaître, que suivant l’ancien usage il se tient dans cette ville une foire libre par an, laquelle commence le 1 Octobre et finit le 16 du même mois, tout en intervenant pour que publication en soit faite, ce Département porte par con­­séquent à la connaissance publique l’époque fixée pour la foire annuelle dans la susdite ville. (signé) le Ministre de l'intérieur ad-integim R. Skeletty. No. 18632, le 5 Septembre 1857. - Ce Ministère informe le public, que MM. le Vornic Jean Cantacuzène et l'Aga Grégoire Kostaki Epourano, ont été élus députés au Divan ad hoc, de la part des grands propriétaires du district de Kahoul. Licutenance de Ministère (signé) Le Directeur R. Skeletty. No. 16.690. Le 20 Sept: 1857. - La condüite des Israélites, habitants de Jassy, a été, pendant la célébration de la solennité du 22 Septembre, à Gossasion de l'ouverture du Divan Ad-los, conforme à l'esprit du jour. Des prières publiques ont été faites dans la grande Syragogue, pour S. M. le Sultan, ses hauts Alliés, 8. Ehe. le Prince Saimasam et MM. les députés de la nation. Non seulement les édifices publies de la communauté isga­­élite, tels que les synagogues et l'hôpital, mais aussi les maisons des négociants et des artisans, ont été illuminées, en témoignage des sen­­timents patriotiques que les Israëlites établis en Moldavie tent en faveur de la prospérité dprars. manifes- l5 -u-- - ANUNȚIATORUL ROMĂN de București Ghica, Prințul Dimitrie Ghica din proprietar din 18 Septemvrie publică următoarele: ru Pitarul Ioan Brezoianu, moșnean. Mir- DEPUTAȚII CARP CE cunosc pănă Astăzi [ea Mălteru, din săteni. Capitanu Grigorie Mar- PENTRU DIVANUL AD-LOR. Districturile : Iafovu. Prințul Rămnicu-Sărat. Grigorie giloman, Paharnicul din proprietari mari. Costachi Cotescu, moș­­nean. C. Argintoianu, din orășăni. Buzău. Paharnicul Nicolai N. Parucicu Scarlat Voinescu mari, Costachi Moglan din săteni. Constantin Robescu, din Păd­eanu, proprietari­ ­­­­­­­­­­­­­ce AM­UNĂA ROMĂNII mai ROMA­NI De căt acei din ROMA de actori. FANĂ GA. -- Seoro-­­ Prezicerea, cum că comitul din 1 Iunie, avea să aducă sfpărmarea pămăntelui, au exsercitat în deosebite peri asupra unor oameni a ei influență vătămătoare. Noi am văzut între popoarele cultivate, țăranii pă­­răsind în isl­am­ lucrul cămpului, convinși fiind că nu mai au nevoe de la buni de a să putri, alții, înspăi­­măntați de crimele plinite, lăsănd casăle și avutul lor în părăsire, suspinau, plăngeau pacatele și prin post și liturgiea cea mare rugăciuni credeau că vor scăpa de vid trecănd numai prin părlitura pămăntului, mai erau uuit din secta Fi­­lozofilor, carii petreceau în benchete zilele ce­li mai o­dată s'au păscut în acea di zi cu mai mare pvelire decăt unii din poporul acel Roman de sub Guvernul Papei. O Gazetă scrie des­­pre aceasta următoarele: „Căt de adănc sănt pregiudețele îrădăcinate în cumplită,­ remă să se de trăit. Dar nicăile nu s'au purtat cugetul Romanilor moderni, întimnina atel rău prin o înbățătură prin foi mai libere, vederează o tămplare urmată, a la serbarea cea mare ce se făcu în Roma la Bi­­serica Laterană; încă și în agiunul dzilei fatale Roma plutea în spaimă secretă din cauza prezicerei co­­rnetului înfricoșat. De­și dzila din 1 Iunie fără peri­­col au trecut, totuși spaima s'au păstrat încă pe a do­­ua dzi­le era Duminică. Ple cănd ce făcea în biserică cu pompă tru măntuirea pămăntului de arsură, un distrămat au strigat: Amar mie!” eu văd pe comitul trecănd, atunci de confuzie. Romanii acu­ o­dinioară Eroi, toți au în­­ceput a fugi, dar cu părere că frica despre arderea pămăntului, au cuprins mai cu samă pe clerul carile stolct în veșminte cu sem­­rei și fortun­i­nele evangheliei, plecă la fugă, iar profesorii în­­vățați, carii venisă cu Seminariștii, uitănd a lor fi­­de rău s'au observat, are doară nu și cătă nevoe este a­losofie, la auzirea cornetului cu coadă, au fugit din mai bună și biserică și prin ruinele cele maestoase străbunilor. Alăturănd aceste fapte cătră pur­­tarea Romăn'lor noștrii, se poate giudeca că trans­­plăntată pe teren străin, aice inima Romănă s'au păstrat cu un curaj deamnă de zicii Romani. Romănul carile nu se va îndura de a stirni pămăntul cel fru­­mos lucrul mănelor sale, și pre carile noi ăl presu­­tu mult mi îndesuire crăm bine! „Din asta ce vederează că decăt ori­le s'au mistuit ei au audzit de­ciziul cea fatală, era la alte dăți, ne înloit mai muș, dzicăni, cătean, mulțămită fie respănditorilor de știri false, și de aceea nu lu­­„En după cuvăntul lui D-zeu mai mult pe Romăn 5i povățuește simțul cel sănă­­tos și credința întru dreptatea a Tot­ Poternicului, carile din vecime s'au păstrat în mediul năbăli­­varvarilor și carii destul­eau săi mai ardă și prin un comet­ și mulțămirea pen­­să ne arătăm ostenitori

Next