Gazeta de Sud, ianuarie 1996 (Anul 2, nr. 247-267)

1996-01-15 / nr. 253

Y GAZETA de So­­ lfiihai­­ Eminescu „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pămîntul româ­nesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și cîte o stea se va veșteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest pămînt să-și strîngă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. G.CĂLINESCU („Viața lui Eminescu“) Sub semnul marii pom făcut într-o zi de iarna, cît toate zilele poeziei, cu stele în­gropate în înălțimi, Eminescu s-a scris pe sine însuși într-o literă a veșniciei, trăind din spiritualitatea universală, dincolo de timp, de vremuri și de întîmplări. Umbra cuvintelor SALE poposește, însă, în memoria contemporanilor noș­tri, care, spre cinstire adîncă, îi închină ediții tot mai reușite. Una dintre acestea fiind ediția bibliofilă „Eminescu“, apărută în 1989 la Editura „Victor Frunză“, ca „un o­­magiu al editurii la comemorarea unui veac de la dispariția fizică a celui mai mare poet al neamului românesc“, după cum afirma edi­torul, aflat, pînă în 1990, în exil. Iată cîteva dintre „recordurile ab­solute“ ale acestei cărți, care o deosebesc de alte ediții emines­ciene: • Opera poetică eminesciană integrală într-o singură carte (xx + 752 pag.) • Este reprodus fotografic vo­lumul I (Poezii tipărite în timpul vieții) al ediții Perpessicius, Fun­dația pentru Literatură și Artă „Re­gele Carol II“, 1939. • Sînt reproduse în facsimil, în condiții grafice de excepție, 75 de manuscrise eminesciene și fo­tografii. • Ediția este tipărită pe hîrtie filigran („Mattpost“) germană. Le­gătura artistică în piele, în relief. Autor: Dumitru Pătruică. • Exemplarele sînt numero­tate de la 1 la 500. Ediția respectivă a constituit unul dintre veritabilele evenimente editoriale ale momentului, primind Premiul Academiei Româno-Ame­­ricane pe anul 1990. Acum, cînd înfloresc zăpezile în lume, de aș­teptat ar fi, pentru fiecare gînd eminescian - o asemenea CARTE! • F.M. «® mm Sm íSíp ®=s­­iíBmsikg^ímaRSp (□OE gsMiBs.­­g^M­dkg jp&nâML ® „Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene. Cu neobosita lui stăruință de a citi, de a studia, de a cunoaște, el își înzestra fără preget memoria cu operele însemnate din literatura antică și modernă (...) Pe cît se poate omenește prevede, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub aripile geniului lui și forma limbei naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire pînă astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmîntului cugetării româ­nești“ Titu MAIORESCU („Eminescu și poeziile sale“, 1889) „Doina “ permanenței românești Ieri, la muzeul de Artă din Craiova, a avut loc o amplă manifestare dedicată cinstirii poetului nostru național, Mihai Eminescu, la 146 ani de la nașterea sa. Organizată de Fundația „Casa Băniei“, programul a adus în atenție perenitatea gîndirii și creației eminesciene, ce au constituit tema expunerilor susținute de: prof.univ.dr. Marin Beșteliu, prorectorul Univer­sității din Craiova, prof. univ.dr. George Sorescu și dr. Paul Rezeanu, directorul instituției gazdă. La reușita manifestării a contribuit Corul Filarmonicii „Olte­nia“ dirijat de maestrul Alexandru Racu, care a interpretat piese muzicale inspirate de versurile marelui poet: „Sara pe deal“, „Dintre sute de catarge“, „Lacul“ și, pentru prima oară, „Doina“. A fost prezent, alături de numeroase oficialități locale, cadre didactice și oameni de cultură craioveni, prof.univ.dr. Oliviu Gherman, președintele Senatului României. • Florea MIL) Nu credeam să-nvăț a muri vrodată; Pururi de năr, înfășurat in manta-mi, Ochii mei nălțăm visători la steaua Singurătății. De al meu propriu vis, mistuit mă vaiet, Pe-al meu propriu rug, mă topesc in flăcări... «Nu noi sîntem stăpînii limbei, ci limba e stăpîna noastră. Precum într-un sanctuar reconstituim piatră cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezie sau inspirația noastră momentană - ci după ideea în ge­nere și în amănunte - care-a predo­minat la zidirea sanctu­arului - ast­fel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice ins­pirație întîmplătoare de­ a ne atinge de această gingașă și frumoasă zi­dire, în care unele cuvinte aparțin unei arhitecturi vechi, dar în ideea ei generală, este însăși floarea su­fletului etnic al națiunii. Piară-mi ochii tulburători din cale, Vino iar în sîn, nepăsare tristă. Ca să pot muri liniștit, pe mine Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a cade e că politica ce se face azi în România dintr-o parte și dintr-alta e o poli­tică necoaptă, căci pentru adevă­rata și deplina înțelegere a institu­țiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a crește de­­acu-nainte. Eu las lumea ce merge deja ca să meargă cum îi place Dumisale - misiunea oamenilor ce vor din a­­dîncul lor binele tării, e creșterea morală a generațiunii ce va veni.» (Din „ Fragmentarium ") Pot să mai revin luminos din el ca Pasărea Phoenix? Mie redă-mă! («Odă în metru antic») Pașii poetului în t­imp - Momente evocatoare - Dolj - Centrul cultural „Aman“ Edițiile operei eminesciene La Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“, are loc astăzi, la ora 14.00, vernisajul expoziției „Edițiile operei eminesciene“, un adevărat itinerar spiritual, ale cărui repere sunt cărțile apărute de-a lungul timpului - ediții de poezie, proză literară, literatură populară, dramaturgie, corespondență - care dau imaginea complexității și genialității creației emi­nesciene. Sunt expuse ediții îngrijite și comentate de Titu Maiorescu, V. G. Morțun, A.D. Xenopol, Ion Crețu, Ion Scurtu, Octav Minar, G. Bogdan-Duică, George Murnu, G. Ibrăileanu, D. Murărașu, C. Botez, G. Călinescu, Perpessicius; ediții omagiale sau de poezii, cu reproduceri după Ion Andreescu, gravuri originale de Th. Kiriacoff; volume bibliofile - ediții apărute la renumite edituri din țară și la Editura craioveană „Scrisul Românesc“. • Școala nr. 23 din Craiova organizează, astăzi, momen­tul omagial „Eminescu“. • Momente similare au avut loc la Bibliotecile din ora­șele Băilești, Segarcea,Fillași și la Muzeul de Artă din Cala­fat. ■ . ; Gorj Eminescu la Florești ; în vara anului 1878, Mihai Eminescu, aflat în suferință, a fost invitat la Florești - Gorj de către junimistul Nicolae Mandrea. Încîntat de condițiile cazării și de lucrarea la care se angajase, poetul a rămas acolo pînă toamna. Trecerea Poetului Nepereche prin aceste locuri nu a rămas fără ecou. Aici, prin strădania profesorului Liviu Poe­­naru, a luat ființă Societatea Academică Eminescu, socie­tate care, la 14 ianuarie a.c., împreună cu Inspectoratul pentru Cultură și Centrul de Creație al județului Gorj, a organizat la Muzeul Memorial „Mihai Eminescu“ simpo­zionul „Controverse privind data și locul nașterii Poetului Național“. Referatele prezentate s-au impus prin conținutul documentar. Consiliul de Coordonare al Societății Academice Emi­nescu a stabilit, cu această ocazie, planul de acțiuni pen­tru Simpozionul Național Eminescu, programat la Florești, în zilele de 14-15 iunie. __________________________________ Al. Doru ȘERBAN 253 / luni, 15 ianuarie 1996 Mehedinți . S­întem eminescieni împlinirea a 146 de ani de la nașterea Poetului Național va fi marcată, în județul Me­hedinți printr-o suită de manifestări cu caracter omagial. Spicuim dintre acestea: • sesiunea de comunicări și referate „Eminescu - poet național și universal“, în organizarea Inspec­toratului pentru Cultură Mehedinți și a Bibli­otecii Județene „I. G. Bibicescu“ • simpo­zionul „Eminescu sau despre absolut“ (la Cen­trul de Creație) • simpozionul „Sîntem emi­nescieni“ (la Biblioteca „I.G. Bibicescu“) • ver­nisarea unor expoziții de carte (la bibliotecile orășenești din Orșova și Baia de Aramă) • seara de poezie eminesciană, organizată de Biblioteca din comuna Prunișor. Figura marelui poet va fi evocată, de ase­menea, prin acțiuni similare, ce se vor des­fășura în toate unitățile de învățămînt mehe­dințene. • Astăzi, de la ora 17, Casa Tineretului din Drobeta Turnu Severin va fi gazda unei Serate Eminescu. Manifestarea, inițiată de Fundația pentru Tineret Mehedinți, va cuprinde verni­sajul unei expoziții de grafică și pictură, inau­gurarea unui stand de cărți cuprinzînd ediții diferite ale operei eminesciene, studii critice și monografii, un recital de poezie și un altul de muzică clasică. Vor prezenta comunicări pri­vind diverse aspecte ale vieții și operei emi­nesciene profesorii Dumitru Găman, Dumitru Arvat și scriitorul Isidor Chicet. Serata este patronată de Inspectoratul Școlar, DJTS Mehe­dinți, Biblioteca „I. G. Bibicescu“, filiala seve­­rineană a Librăriei „Humanitas“, Asociația „Danubia“. • Eugen MĂICĂNEANU

Next