Gazeta de Sud, ianuarie 1996 (Anul 2, nr. 247-267)
1996-01-15 / nr. 253
Y GAZETA de So lfiihai Eminescu „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pămîntul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și cîte o stea se va veșteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest pămînt să-și strîngă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. G.CĂLINESCU („Viața lui Eminescu“) Sub semnul marii pom făcut într-o zi de iarna, cît toate zilele poeziei, cu stele îngropate în înălțimi, Eminescu s-a scris pe sine însuși într-o literă a veșniciei, trăind din spiritualitatea universală, dincolo de timp, de vremuri și de întîmplări. Umbra cuvintelor SALE poposește, însă, în memoria contemporanilor noștri, care, spre cinstire adîncă, îi închină ediții tot mai reușite. Una dintre acestea fiind ediția bibliofilă „Eminescu“, apărută în 1989 la Editura „Victor Frunză“, ca „un omagiu al editurii la comemorarea unui veac de la dispariția fizică a celui mai mare poet al neamului românesc“, după cum afirma editorul, aflat, pînă în 1990, în exil. Iată cîteva dintre „recordurile absolute“ ale acestei cărți, care o deosebesc de alte ediții eminesciene: • Opera poetică eminesciană integrală într-o singură carte (xx + 752 pag.) • Este reprodus fotografic volumul I (Poezii tipărite în timpul vieții) al ediții Perpessicius, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II“, 1939. • Sînt reproduse în facsimil, în condiții grafice de excepție, 75 de manuscrise eminesciene și fotografii. • Ediția este tipărită pe hîrtie filigran („Mattpost“) germană. Legătura artistică în piele, în relief. Autor: Dumitru Pătruică. • Exemplarele sînt numerotate de la 1 la 500. Ediția respectivă a constituit unul dintre veritabilele evenimente editoriale ale momentului, primind Premiul Academiei Româno-Americane pe anul 1990. Acum, cînd înfloresc zăpezile în lume, de așteptat ar fi, pentru fiecare gînd eminescian - o asemenea CARTE! • F.M. «® mm Sm íSíp ®=siíBmsikg^ímaRSp (□OE gsMiBs.g^Mdkg jp&nâML ® „Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene. Cu neobosita lui stăruință de a citi, de a studia, de a cunoaște, el își înzestra fără preget memoria cu operele însemnate din literatura antică și modernă (...) Pe cît se poate omenește prevede, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub aripile geniului lui și forma limbei naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire pînă astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmîntului cugetării românești“ Titu MAIORESCU („Eminescu și poeziile sale“, 1889) „Doina “ permanenței românești Ieri, la muzeul de Artă din Craiova, a avut loc o amplă manifestare dedicată cinstirii poetului nostru național, Mihai Eminescu, la 146 ani de la nașterea sa. Organizată de Fundația „Casa Băniei“, programul a adus în atenție perenitatea gîndirii și creației eminesciene, ce au constituit tema expunerilor susținute de: prof.univ.dr. Marin Beșteliu, prorectorul Universității din Craiova, prof. univ.dr. George Sorescu și dr. Paul Rezeanu, directorul instituției gazdă. La reușita manifestării a contribuit Corul Filarmonicii „Oltenia“ dirijat de maestrul Alexandru Racu, care a interpretat piese muzicale inspirate de versurile marelui poet: „Sara pe deal“, „Dintre sute de catarge“, „Lacul“ și, pentru prima oară, „Doina“. A fost prezent, alături de numeroase oficialități locale, cadre didactice și oameni de cultură craioveni, prof.univ.dr. Oliviu Gherman, președintele Senatului României. • Florea MIL) Nu credeam să-nvăț a muri vrodată; Pururi de năr, înfășurat in manta-mi, Ochii mei nălțăm visători la steaua Singurătății. De al meu propriu vis, mistuit mă vaiet, Pe-al meu propriu rug, mă topesc in flăcări... «Nu noi sîntem stăpînii limbei, ci limba e stăpîna noastră. Precum într-un sanctuar reconstituim piatră cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezie sau inspirația noastră momentană - ci după ideea în genere și în amănunte - care-a predominat la zidirea sanctuarului - astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice inspirație întîmplătoare de a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care unele cuvinte aparțin unei arhitecturi vechi, dar în ideea ei generală, este însăși floarea sufletului etnic al națiunii. Piară-mi ochii tulburători din cale, Vino iar în sîn, nepăsare tristă. Ca să pot muri liniștit, pe mine Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a cade e că politica ce se face azi în România dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a crește deacu-nainte. Eu las lumea ce merge deja ca să meargă cum îi place Dumisale - misiunea oamenilor ce vor din adîncul lor binele tării, e creșterea morală a generațiunii ce va veni.» (Din „ Fragmentarium ") Pot să mai revin luminos din el ca Pasărea Phoenix? Mie redă-mă! («Odă în metru antic») Pașii poetului în timp - Momente evocatoare - Dolj - Centrul cultural „Aman“ Edițiile operei eminesciene La Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“, are loc astăzi, la ora 14.00, vernisajul expoziției „Edițiile operei eminesciene“, un adevărat itinerar spiritual, ale cărui repere sunt cărțile apărute de-a lungul timpului - ediții de poezie, proză literară, literatură populară, dramaturgie, corespondență - care dau imaginea complexității și genialității creației eminesciene. Sunt expuse ediții îngrijite și comentate de Titu Maiorescu, V. G. Morțun, A.D. Xenopol, Ion Crețu, Ion Scurtu, Octav Minar, G. Bogdan-Duică, George Murnu, G. Ibrăileanu, D. Murărașu, C. Botez, G. Călinescu, Perpessicius; ediții omagiale sau de poezii, cu reproduceri după Ion Andreescu, gravuri originale de Th. Kiriacoff; volume bibliofile - ediții apărute la renumite edituri din țară și la Editura craioveană „Scrisul Românesc“. • Școala nr. 23 din Craiova organizează, astăzi, momentul omagial „Eminescu“. • Momente similare au avut loc la Bibliotecile din orașele Băilești, Segarcea,Fillași și la Muzeul de Artă din Calafat. ■ . ; Gorj Eminescu la Florești ; în vara anului 1878, Mihai Eminescu, aflat în suferință, a fost invitat la Florești - Gorj de către junimistul Nicolae Mandrea. Încîntat de condițiile cazării și de lucrarea la care se angajase, poetul a rămas acolo pînă toamna. Trecerea Poetului Nepereche prin aceste locuri nu a rămas fără ecou. Aici, prin strădania profesorului Liviu Poenaru, a luat ființă Societatea Academică Eminescu, societate care, la 14 ianuarie a.c., împreună cu Inspectoratul pentru Cultură și Centrul de Creație al județului Gorj, a organizat la Muzeul Memorial „Mihai Eminescu“ simpozionul „Controverse privind data și locul nașterii Poetului Național“. Referatele prezentate s-au impus prin conținutul documentar. Consiliul de Coordonare al Societății Academice Eminescu a stabilit, cu această ocazie, planul de acțiuni pentru Simpozionul Național Eminescu, programat la Florești, în zilele de 14-15 iunie. __________________________________ Al. Doru ȘERBAN 253 / luni, 15 ianuarie 1996 Mehedinți . Sîntem eminescieni împlinirea a 146 de ani de la nașterea Poetului Național va fi marcată, în județul Mehedinți printr-o suită de manifestări cu caracter omagial. Spicuim dintre acestea: • sesiunea de comunicări și referate „Eminescu - poet național și universal“, în organizarea Inspectoratului pentru Cultură Mehedinți și a Bibliotecii Județene „I. G. Bibicescu“ • simpozionul „Eminescu sau despre absolut“ (la Centrul de Creație) • simpozionul „Sîntem eminescieni“ (la Biblioteca „I.G. Bibicescu“) • vernisarea unor expoziții de carte (la bibliotecile orășenești din Orșova și Baia de Aramă) • seara de poezie eminesciană, organizată de Biblioteca din comuna Prunișor. Figura marelui poet va fi evocată, de asemenea, prin acțiuni similare, ce se vor desfășura în toate unitățile de învățămînt mehedințene. • Astăzi, de la ora 17, Casa Tineretului din Drobeta Turnu Severin va fi gazda unei Serate Eminescu. Manifestarea, inițiată de Fundația pentru Tineret Mehedinți, va cuprinde vernisajul unei expoziții de grafică și pictură, inaugurarea unui stand de cărți cuprinzînd ediții diferite ale operei eminesciene, studii critice și monografii, un recital de poezie și un altul de muzică clasică. Vor prezenta comunicări privind diverse aspecte ale vieții și operei eminesciene profesorii Dumitru Găman, Dumitru Arvat și scriitorul Isidor Chicet. Serata este patronată de Inspectoratul Școlar, DJTS Mehedinți, Biblioteca „I. G. Bibicescu“, filiala severineană a Librăriei „Humanitas“, Asociația „Danubia“. • Eugen MĂICĂNEANU