Gazeta de Sud, mai 1999 (Anul 5, nr. 1263-1286)

1999-05-04 / nr. 1263

DIFUZARE A TV)' GAZETA de SUD Director Eugen ARNĂUTU Redactor-șef Adrian VOINEA MARTI, 4 MAI 1999 ■ ANUL V, NUMĂRUL 1263 ■ 12 PAGINI, 2.000 LEI Publicație auditată 1.01­­ 30.06 1998 BRAT PRIMĂRIA ZICE CĂ NE DĂ O VESTE BUNĂ Birurile se plătesc intr-un sediu ultramodern Craiovenii au acum o clădire luxoasă unde să plătească mai cu voie bună birurile către stat. Ieri s-a dat în folosință, cu mare fast, un nou sediu în Piața Centrală, unde va funcționa Serviciul de ta­xe și impozite din cadrul primă­riei. Angajații acestei instituții au venit cu mic cu mare, în frunte cu primarul Vasile Bulucea, să asiste la „deosebitul eveniment“. Au fost prezenți și invitați de onoare din partea primăriilor din Slatina, Pi­tești, Vîlcea, Drobeta Turnu Seve­rin. Nu au lipsit nici președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Voi­­culescu, vicepreședintele Tudor Rădulescu, directorii de regii și nici consilierii locali. După ce numeroasa asistență a fost plimbată prin impozanta clădire, care a mîncat bugetului local nu mai puțin de 3 miliarde de lei (și tot nu este pe deplin ter­minată), au fost prezentate și bi­rourile­­ cu funcționari cu tot în ele. Apoi, toată lumea s-a bulucit într-o sală unde trona o masă pli­nă cu bunătăți. A fost oficiată și o slujbă religioasă, după care pri­marul Bulucea a ținut speach-ul mult așteptat (oamenii a trebuit să îndure o căldură mare și ochii începuseră să cam fugă spre sandvișuri și păhărele) și a închi­nat un pahar de șampanie în cin­stea și sănătatea auditoriului. • Doina GLIGĂ Noul Consiliu de Adminis­trație al SC CERVINA SA Segar­­cea a fost numit ieri în prezența lui Florea Popescu și Nicolae Bu­­rada, reprezentanții FPS în AGA. Președinte al CA a fost desemnat ing. Crina Eremia, iar ca membri au fost numiți economistul Ro­meo Dănișor și subinginerul Ștefan Niculeț. Fosta echipă ma­nagerială, compusă din Petre Dumitru, Dinel Chiriță și Ion Nemet, a fost felicitată de către reprezentanții FPS pentru rezul­tatele de excepție din ultimii opt ani. Astăzi se va hotărî dacă, drept răsplată pentru rezultatele merituoase în cei opt ani de ma­nagerial vechea conducere va fi numită ca nou executiv. • Mariana BUTNARII! Vechea echipă managerială ar putea forma noul executiv CULTIVATORI DE TUTUN­ SE APROPIE PLANTAREA TUTUNULUI, cultură care și în acest an vă poate aduce venituri mari și sigure. Pentru a vă cointeresa în plantarea unor suprafețe cu mult peste cele contractate cu Fabrica de Fermentare a Tutunului, vă facem cunoscute prețurile de achiziție pe soiuri și clase stabilite pentru recolta 1999, după cum urmează: (prestare de servicii) Virginia uscat la soare lei/kg - 12.000 9.800 5.900 3.800 Virginia în stare verde lei/kg - 1.700 1.300 525 Bărăgan lei/kg - 14.000 11.500 6.100 3.800 Ghimpați lei/kg - 17.000 14.500 7.350 4.000 Djebel lei/kg 27.400 23.200 20.800 12.600 9.200 La o suprafață plantată de 0,30 ha cu unul din soiurile Virginia sau Bărăgan, prin aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire, recoltare și mai ales uscare sub folie de polietilenă, veți obține ușor cantități de 480 - 540 kg tutun uscat. Prin predarea acestor cantități, veți realiza venituri de 5,3 - 6,5 milioane lei, la care se mai adaugă contravaloarea turiului de țigări „Carpați“, în sumă de 864 - 972 mii lei. La solul Ghimpați, de pe aceeași suprafață, la o cantitate de 420 kg, puteți obține 6,3 milioane lei plus 756 mii lei contravaloarea tuniului de țigări. Relații suplimentare la tel. 15.30.13 și 15.35.85. CULTIVATORI: Valorificați prin plantare tot răsadul de tutun ______________pe care îl aveți și nu veți regreta la toamnă! Soiul de tutun_________­______________________Clase de calitate___________ Superior________I­II_______III IV Virginia uscat la căldură artificială lei/kg 24.800 19.500 15.800 10.500 6.500 «ALETTA Pietarii craioveni fură ca-n codru Comercianții din piețele Cra­­iovei s-au pus mai abitir pe furat din gramajul mărfurilor vîndute. Pe cît de diversificate le sînt meto­dele de înșelăciune, pe atît saco­șele cumpărătorilor sînt mai ușoare, unii vînzători sustrăgînd sute de grame la kilogramul de marfă. Piața Centrală deține re­cordul victimelor cîntarelor dere­glate intenționat de comercianți. Mirela Crețu utiliza o balanță ro­mană de 5 kg în mod necores­punzător­­ peste sarcina maximă, sustrăgînd 750 de grame dintr-o cantitate de 6 kg de cartofi. Ioana Barbu cîntărea marfă cu o balan­ță semiautomată de 10 kg, care se bloca la valoarea de 950 de gra­me. Aurelia Stoienică, vînzător în piața din cartierul Brazda lui No­vac, folosea o balanță electronică la care era introdusă cantitatea de 105 grame, aceasta putînd fi adă­ugată la cantitățile vîndute. Valoa­rea amenzilor date de Inspecția Interjudețeană de Metrologie (IIM) Craiova celor trei comer­cianți prinși în flagrant a fost de 11.000.000 de lei. Fănel Iacobescu, directorul IIM Craiova, spune că numărul comercianților care fură la cîntar a crescut alarmant în ultim­­a perioa­dă : „Se constată o recrudescență a fenomenului înșelăciunii la cîntar. Numărul celor care fură din gra­majul mărfurilor vîndute și me­todele pe care le folosesc s-au în­mulțit vertiginos, după o perioadă de stagnare. Mai mult, inspectorii IIM Craiova au ajuns chiar să fie recunoscuți de către vînzători. în curînd, va fi aproape imposibil să-i surprindem în flagrant.“ • Marina BARBULESCU Alocațiile pentru copii se plătesc după data de 8 a fiecărei luni Eliberarea alocațiilor pentru copiii școlari se face începînd cu data de 8 a fiecărei luni. Conduce­rea Sucursalei Dolj a BANC­POST SA anunță astfel pe cei interesați că această măsură a intrat în vigoare la 1 mai. De exemplu, alocațiile pentru copii pe luna aprilie se pot încasa începînd cu data de 8 mai. • Relu GEORGESCU -------------- -----.■ .1 Să vină americanii să-mi stingă inimioara! Cînd eram mic, tataie, fost liberal, băgat cum se băga cu „forța convingerii“ în PCR, asculta noaptea Eu­ropa Liberă și îmi dădea una pe fund cînd îl surprindeam, spunîndu-mi: „Bă, să nu mă torni la miliție că mă bagă ăștia pe ani grei!“ Așa am aflat eu, copil fiind, ce aș­tepta bunicul meu, ce aștep­tau vecinii din cartierul Giu­­lești, bucureștenii din Bucu­rești și românii din România, să vină americanii! Nu vă mai zic că ani de zile pos­turile de radio Vocea Ame­­ricii și Europa Liberă i-au ali­mentat pe români cu aceste iluzii, cu această speranță, în schimb, mai aproape, au venit rușii cu armate cu tot și ne-au jupuit cîteva decenii bune, lăsîndu-ne și moște­nire o ideologie care ne-a transformat într-un popor de bandiți, hoți, țigani, criminali, traficanți, cum n-am fost niciodată în istorie. Cu toate astea, cineva a făcut ce-a făcut și ne-a întors capetele din nou spre fereastra aia la care ne uitam pînă ne ie­șeau ochii, ni se lungea na­sul, ni se strîmba gîtul și ni se lungeau urechile, la fe­reastra aia. Și iată că după cîțiva ani de la revoluție, în­cepem din nou re­belirea ochilor, rămînem cu gîtul strîmb, facem torticolis, fa­cem încurcătură de mare, că uite, sora, uite, frate, NATO La poartă ne bate. Și NATO ăsta nu vine cu mîna goală, singur, vine cu ame­ricanii lui, ca să nu zic in­vers, că adicătelea NATO e al americanilor, restul con­tează mai puțin. Mai nou, după ce am fost băgați în seamă grație (care grație n-o doresc la dușmani) răz­boiului din Kosovo, mereu ni se dă pe la nas cu ceva. Mai o promisiune de intrare, gen Madrid plus, mai o listă de priorități, iar noi, fraierii, pe minciunile lor, le mai punem la dispoziție cîte ceva, pînă va trece zavera. Căci și în continuare noi așteptăm să vină americanii, fiindcă au mai găsit - ai naibii! - o min­ciună frumoasă, luminoasă, nu ca lumina aia care ne ve­nea de la Răsărit, planul Marshall pentru Balcani. Adică, uite-acum, cît ai zice pește, vom avea și noi au­­toband-uri ca-n Germania, autostrada del Sole între Nădrag și Vama Veche, au­tostrada del Fasole între Costești și Stoenești, vom avea zgîrie-nori care vor fa­ce plăgi deschise pe burta elicopterelor ce se vor încu­­ra cu caii cu iepele pe cerul Bucureștilor. Fiecare șomer va avea un Merlan decapo­tabil cu sufrageria spre au­tostrada del Sole și bucătă­ria spre fasole. Neam de neamul nostru nu va mînca ce și cît vom putea crăpa noi din banii planului Marshall și alte de­ astea. Pînă atunci însă, ne e dor de salamul cu soia, în­cepem să mai punem iarna o haină pe noi, ne tragem din priză frigiderele și tele­vizoarele să facem econo­mie de curent și mîncăm ga­ura de la covrig­­ că nu se știe ce ne aduce ziua de mîi­­ne. Țara e bolnavă financi­­armente de un cancer numit Remeș, guvernanții ne­vînd iluzii la pungă ca țiganii bomboanele agricole pe sta­dion, iar noi, popor optimist incurabil, ne deneclăm, ne chiondorîm pe fereastră hăt­­în zare, dincolo de ocean, cu dorul în suflet și cu inima încinsă și așteptăm cu cro­nometrul în mînă să vină americanii să ne stingă ini­mioara. Dar ei, americanii, ar ști că-i așteptăm?! • George STANCA

Next