Gazeta de Sud, octombrie 2001 (Anul 7, nr. 2005-2031)

2001-10-01 / nr. 2005

2 INTERNATIONAL Germania ar fi bună cu banii Pentagonul preferă ca Germania să aibă o contribuție mai degrabă financiară decît militară în cazul unor eventuale represalii împotriva celor responsabili de atentatele comise, la 11 septembrie, în Statele Unite, susține cotidianul german Bird am Sonntag. Pentagonul consideră că o participare financiară a Germaniei ar fi mai eficientă, deoarece apreciază că armata germană este mult prea neexperimentată pentru operațiuni precum cele care vor fi lansate ca represalii, susține Bird­am Sonntag, care citează surse militare americane, în timpul războiului împotriva Irakului, Germania a contribuit cu 17,6 miliarde de mărci și nu a trimis­ trupe în Golf. O asemenea perspectivă este respinsă de miniștrii germani de finanțe și ai apărării, Hans Eichel și Rudopl­ Scharping, susține Bird­am Sonntag. Eichel a declarat într-o conferință de presă că nu trebuie ca Germania să joace același rol ca în războiul din Golf, cînd a ezitat prea mult timp pentru a trimite trupe. Osama bin Laden este în Afganistan Osama bin Laden se află în Afganistan, dar este ascuns și se află sub protecția talibanilor, a declarat ieri ambasadorul la Islamabad al talibanilor. Miliardarul de origine saudită „Osama bin Laden este sub controlul Emiratului islamic Afganistan și numai responsabilii pentru securitate știu unde se află“, a afirmat ambasadorul Abdul Salam Zaeef. „El se află în Afganistan, într-un loc ascuns, pentru propria securitate“, a adăugat el. 500.000 de dolari pentru pregătirea atentatelor Cele 19 persoane suspectate de comiterea atentatelor din 11 septembrie au cheltuit circa 500.000 de dolari pen­tru pregătirea operațiunii, iar patru dintre suspecți au fost antrenați în tabere din Afganistan, care îi aparțin lui Osama bin Laden, a anunțat Washington Post, citat de Reuters. Washington Post afirmă că anchetatorii au des­coperit legături între cei mai mulți dintre suspecți și bin Laden, considerat principal suspect pentru atentatele sol­date cu aproape 6.500 de morți și dispăruți. Cotidianul american citează concluzii preliminare ale unor oficiali guvernamentali, potrivit cărora operațiunea a fost pla­nificată și lansată în străinătate, începutul avînd loc cu cîțiva ani în urmă în Germania, cu sprijin din Marea Bri­­tanie, Emiratele Arabe Unite și Afganistan. Anchetatorii sunt convinși că mai erau pregătite una sau două deturnări și se concentrează asupra a trei persoane aflate în custodie, care au urmat cursuri de pilotaj. Unul dintre suspecți a fost reținut în Minnesota și alți doi au fost arestați într-un tren în Texas. Sursele citate de Washington Post afirmă că autorii deturnării au primit asistență minoră din partea altor persoane din Statele Unite, dar există puține probe care să indice că grupurile au primit sprijin în țară. „Se pare că nu există un coordonator în Statele Unite“, a precizat una dintre surse. Anchetatorii au identificat 500.000 de dolari care au intrat în conturile bancare din Statele Unite ale lui Mohammed Atta, un egiptean în vîrstă de 33 de ani băn­uit că ar fi pilotat zborul 11 al companiei Albericah Airlines, care a lovit turnul de nord de la World Trade Center. FBI dispune de dovezi privind retrageri masive de bani și facturi achitate la hoteluri, centre de închirieri auto și rezervări la companii aeriene, precizează Washington Post. „Nu a fost o operațiune cu buget redus“, a afirmat sursa citată de ziar. Anchetatorii sunt convinși că detaliile ope­rațiunii au fost elaborate la Hamburg, unde au locuit pentru o vreme Atta și alți doi suspecți. Comandouri australiene în Afganistan Ministrul australian al apărării, Peter Reith, a sugerat că este posibil ca trupe de elită austaliene să se afle deja în Afganistan, alături de militari americani și britanici. Reith a refuzat să spună dacă militarii australieni din cadrul SAS (servicii speciale) se află deja în Afganistan, însă a precizat că operează împreună cu unitățile ame­ricane și britanice. „Am trimis deja o navă în Golful Pier­sic. Ea nu este direct implicată în operațiuni militare, însă, în mod evident, este în măsură să-și desfășoare capaci­tățile“, a declarat ministrul australian pentru postul de televiziune Channel Nine. Potrivit unor surse de la Wash­ington, militari din forțele speciale americane și britanice au efectuat misiuni de recunoaștere în interiorul Afganista­nului, în încercarea de a-l localiza pe Osama bin Laden, suspectat că ar fi comandat atentatele comise, la 11 sep­tembrie, în Statele Unite. Reith a declarat că premierul australian a discutat, în acest sfirșit de săptămînă, cu pre­ședintele american George W. Bush iar șeful forțelor armate australiene, amiralul Chris Barrie, se află la Wash­ington. „Sincer, multe lucruri se desfășoară acum în do­meniul informațiilor și al securității, iar din rațiuni de înțeles guvernul nu poate face publice toate amănuntele“, a mai declarat ministrul australian al apărării. Mii de combatanți arabi se află la Kandahar Cîteva mii de combatanți arabi sînt dislocați la Kandahar (fieful talibanilor din sud-estul Afganistanului) în vederea unui război, au declarat ieri responsabili militari și politici pakistanezi. Un ofițer superior pakistanez de la postul de frontieră Chaman a declarat că talibanii și-au consolidat efectivele de partea afgană. Responsabili pakistanezi, care citează surse care au trecut granița afgano-pakistaneză în ultimele zile, estimează că „mii de combatanți arabi“ sunt dislocați la Kandahar, la o sută de kilometri de frontieră, în așteptarea unor lovituri militare americane. Kandahar este orașul de reședință al mollahului Mohammad Omar, liderul suprem al talibanilor. Kandahar ar putea fi una din țintele represaliilor americane împotriva talibanilor, care au refuzat în mod sistematic să-l extrădeze pe bin Laden, miliardarul de origine saudită bănuit a se afla în spatele atentatelor comise în Statele Unite. După războiul împotriva ocupației sovietice, între 1979 și 1989, Afganistanul a devenit un centru de convergență pentru mulți islamiști care doresc să se alăture Jihadului, războiul sfînt. Mulți dintre aceștia au fost antrenați în tabere fi­nanțate de Osama bin Laden. GAZETA de SUD, Luni, 1 octombrie 2001 Statele Unite și Marea Britanie au în vedere ataca­rea, în următoarele 48 de ore, a taberelor afgane controlate de Osama bin Laden, princi­pal suspect în ancheta asupra atentatelor din 11 septembrie, a anunțat presa britanică de ieri Observer, care citează surse americane și britanice, afirmă că aceste atacuri vor avea drept scop uciderea lui Osama bin Laden și vor fi efectuate în paralel cu atacuri asupra forțelor aeriene și terestre ale re­gimului talibani­lor. Observer a­­daugă că atacurile aeriene ar putea fi declanșate încă de duminică și vor fi susținute de o in­tervenție a forțelor speciale americane și britanice. Mail on Sunday citează un lider militar al Alianței Nordului, care declară că trupele sale vor lansa, în următoarele două zile, o nouă ofensivă împotriva talibanilor, susți­nută de Statele Unite. „Spe­răm și credem că ofensiva noastră, desfășurată în nume­roase zone din țară, va fi susț­inută de atacurile aeriene a­­mericane“, a afirmat Saleh Muhammad Registani. Ob­server afirmă și că a obținut dovezi clare ale responsabi­lității lui bin Laden pentru a­­tentatele din 11 septembrie. Săptămînalul susține că a avut acces la un dosar al ser­viciilor secrete dintr-o țară arabă, care se interesează de multă vreme de bin Laden și care demonstrează că măcar unul dintre cei 19 teroriști implicați în atentatele sinu­cigașe a fost antrenat de or­ganizația lui bin Laden. Războiul împotriva terorismului va fi diferit de cel din Golf Războiul declarat de Statele Unite împotriva tero­rismului după atentatele din 11 septembrie va fi de mare anvergură și diferit de răz­boiul din Golf, a afirmat fos­tul președinte american Ge­orge Bush, într-un interviu difuzat seri de BBC TV, Bush, tatăl actualului președinte american, a afirmat că, spre deosebire de războiul pe care l-a purtat el împotriva Ira­kului în 1991 „acum nu va fi o luptă de 100 de ore pe teren sau un război transmis în di­rect la televiziune“. „Ina­micul este astăzi mult mai di­ficil de identificat“, a apreciat el. „în cazul războiului din Golf, puteam vedea ce are inamicul, știam unde sunt po­ziționate forțele lui și știam că trebuie să mobilizăm opi­nia publică și presa“, a adău­gat fostul președinte ameri­can. „Trebuia să mergem la Națiunile Unite pentru a fi a­­doptate rezoluțiile, apoi tre­buia să mergem la luptă“, a mai spus el. Războiul declan­șat acum va fi de mare anver­gură, iar Osama bin Laden, considerat de Washington drept principal suspect, este „cel mai odios dintre odioși“, dar nu este singurul lider te­rorist. Presa britanică anunță, în 48 de ore, SUA și Anglia vor declanșa atacul ap Baza militară NATO din Turcia Ca urmare a atacurilor teroriste din SUA Ritmul de creștere economică a încetinit în întreaga lume Economia țărilor indus­trializate își va încetini în mod semnificativ creșterea în anul viitor, ca urmare a ata­curilor teroriste din 11 sep­tembrie din Statele Unite, rata de creștere a Produsului Intern Brut al acestor state ur­­mînd să se situeze în jurul ni­velului de 1-1,5%, compara­tiv cu rata de 2,2% preconi­zată anterior, se arată într-un raport realizat de Banca Mondială privind impactul evenimentelor din SUA asu­pra economiei globale, infor­mează Reuters. De aseme­nea, ritmul de creștere eco­nomică va încetini și în sta­tele în curs de dezvoltare, iar numărul celor care trăiesc la limita sărăciei, în întreaga lu­me, va fi cu 15 milioane mai ridicat, după aceste atentate. „Atacurile teroriste au lovit economia globală într-un mo­ment extrem de vulnerabil“, precizează Banca Mondială. Dacă estimările anterioare ale Băncii Mondiale indicau o creștere economică de 2,9% în statele emergente, în acest an, noul raport preco­nizează un nivel de 2,8% al indicatorului, pentru ca anul viitor, creșterea Produsului Intern Brut să fie de 3,5- 3,8%, în scădere față de 4,3%, cît se preconiza înainte de atacurile din SUA. Cu toa­te acestea, economiile aflate în curs de dezvoltare se vor putea redresa rapid, în cazul în care reacția investitorilor și a consumatorilor, precum și cursul evenimentelor politi­ce, se va menține în limitele normalului, fiind posibilă chiar înregistrarea unei creș­teri economice de peste 2,8%. Totuși, Banca Mondia­lă precizează că viteza cu care aceste țări își vor putea reveni depinde de nivelul în­crederii din piață și de apa­riția unor atacuri militare, gradul de incertitudine în a­­ceastă privință fiind destul de ridicat. Volumul investițiilor străine directe în statele e­­mergente, cea mai importantă sursă de finanțare externă a acestora, este preconizat să scadă, în acest an, sub nivelul de 168 de miliarde de dolari, înregistrat anul trecut. Ace­lași fenomen va fi consemnat și pe parcursul anului 2002, cînd investițiile străine di­recte ar putea cobori la 150- 160 de miliarde de dolari, înainte de evenimentele din Statele Unite analiștii Băncii Mondiale așteptîndu-se la o creștere semnificativă a aces­tora. Fluxurile de capital că­tre țările cu economii în curs de dezvoltare sunt preconi­zate să scadă, la rîndul lor, la aproximativ zece miliarde de dolari/lună, pînă la sfirșitul acestui an, comparativ cu o medie de 15 miliarde de do­lari/lună, consemnată în peri­oada ianuarie-august 2001. Magnitudinea acestei dimi­nuări va fi, totuși, „ceva mai mică“ decît în perioada crizei economice cunoscute de Ru­sia în 1998. Pentru a încuraja un volum mai ridicat de in­vestiții, statele emergente tre­buie să se concentreze asupra derulării reformelor structu­rale și să asigure o politică economică viguroasă și vigi­lentă. La rîndul lor, statele dezvoltate sunt chemate să furnizeze finanțările necesare țărilor în curs de dezvoltare, în condițiile în care fluxurile de capital privat se vor dimi­nua. „O mai bună coordonare a politicilor economice, în special a celor monetare, va putea limita șocul asupra sis­temului financiar global“, a­­preciază raportul Băncii Mondiale. Statele din Europa Centrală și de Est vor cu­noaște, potrivit documentu­lui, o scădere a încrederii consumatorilor, ca urmare a încetinirii ritmului de creș­tere economică în Europa Occidentală, în timp ce rata de creștere a Produsului In­tern Brut al statelor membre ale Organizației pentru Coo­perare și Dezvoltare Econo­mică ar putea coborî cu 0,75- 1,25% în anul 2002. Volati­litatea prețurilor practicate pe piețe internaționale de măr­furi își va pune amprenta asu­pra economiei statelor impor­tatoare și exportatoare. Prin­tre regiunile în care impactul acestora se va resimți puter­nic se numără Africa și Ori­entul Mijlociu. Țările din Asia Centrală vor fi afectate de tensiunile de ordin politic, precum și de o puternică scă­dere a volumului de investiții, în timp ce America Latină va pierde din cauza diminuării activităților comerciale, Operațiunile militare din Afganistan:­­ Forțele speciale. Opțiuni de atac. Care sunt forțele speciale ale coaliției care acționează deja în Afganistan? Există o serie de rapoarte care afirmă că soldați din forțele speciale britanice din tr­upele de vînători de munte din cadrul escadroanelor A, B, D și G „SA­BRE“ (regimentul 22 SAS) au intrat în zona de nord a Afganis­tanului, începînd cu 15 septem­brie, venind din Uzbekistan. Ei sunt sprijiniți de forțele uzbece care sunt integrate Alianței de Nord conduse de generalul Dustram, alături de ei aflîndu-se agenți ope­rativi din Serviciul secret de in­formații britanic (MI6). Forțele speciale americane provin din re­gimentul 7 Rangers și din regimen­tul 1 Operațiuni­ speciale (Delta Force) care au intrat în zona de nord a Afganistanului, venind de pe bazele din Tadjikistan, fiind, se pare, conduși de un număr de ofi­țeri ruși din forțele speciale Speț­­natz și traficanți de arme tadjici care cunosc foarte bine terenul și au excelente legături cu serviciile ruse de informații militare. Deoa­rece s-a constatat o lipsă cronică de informații despre bazele și mișcă­rile de trupe ale talibanilor, ofițerii CIA aflați la Islamabad sunt nevoiți acum să se bazeze pe informațiile oferite de ISI, serviciul de infor­mații pakistanez, de ceea ce oferă KGB din Tadjikistan și, mai ales, baza de date pusă la dispoziție de serviciile rusești SVR (fosta KGB) sau GRU (informații militare). Rapoarte neoficiale spun că, în aceste zile, în zona Afganista­nului au fost deja antrenate într-o serie de operațiuni cîteva elemente aparținînd regimentului 160 de o­­perațiuni aeriene speciale „The Night Stalkers“ care folosesc eli­copterele HH-60G/H, MH-60G/K „Pave Hawk“ sau unele special a­­daptate pentru incursiuni de tip co­mando, AH.6C/J și MH-6J „Little Bird“ care pleacă de la o bază a­­flată în nordul Pakistanului și de pe un aerodrom din Tadjikistan. Gata de intervenție se află marile unități de luptă din imediata apropiere, în primul rînd, grupul de luptă din Flota a 5-a aflat în Golful Persic condus de portavio­nul USS ENTREPRISE, care are la bord grupul 8 de aviație. Grupul mai include, în structura actuală, crucișătoarele USS Gettysburg și USS Philippine Sea, distrugătoa­rele USS Stout, USS Nicholson, USS Thom, USS Gonzales și USS McFaul. Alături se mai află un grup de luptă, cel condus de por­tavionul USS Carl Visnon, pe care este îmbarcat grupul 14 aviație de luptă. Din acest grup mai fac parte crucișătoarele USS California, USS Shiloh și USS Arkansas, în­soțite de două submarine nucleare de atac, SSN-666 și SSN-759. Grupul de luptă condus de portavionul USS Theodore Roos­­velt (însoțit de 14 nave de luptă) se va opri poate alături de flota a 6-a din Mediterana sau, în caz de ne­voie, va merge mai departe spre Golful Persic. Tot spre Golf s-au îndreptat în aceste zile și cei 3.000 de Marines din corpul 15 expedi­­ționar și amfibiu, plecînd din Sin­gapore la bordul navelor USS Pe­­rehhia, USS Comstock și USS Du­buque. Există și o serie de date conform cărora elemente avansate din diviziile americane 82 aero­purtată și 1010 aeropurtată de asalt au ajuns deja la baze din nordul Pakistanului, urmînd să ia parte la prima fază de atac terestru. Analiștii spun că, într-o pri­mă fază, operațiunile exclusiv de tip forțe speciale care să susțină un război purtat în principal de rezis­tența afgană ar necesita între 30.000 și 50.000 de soldați, fiind echivalent efortului din Kosovo, cu participarea unei forțe aeriene (avi­oane și elicoptere) de un minimum de 200-300 de aparate. în acest caz, se estimează că operațiunea va costa un miliard de dolari pe lună, durata fiind incertă, de la cîteva luni la cîțiva ani. Care sunt forțele talibanilor și care este armamentul de care dispun? Michel O’Hanlon de la Cor­porația RAND afirmă că „forțele talibanilor ar putea ajunge pînă la 50.000 de oameni, cu potențialul de a recruta ceva în plus în perioadă de război. Probabil că încă mai dețin sutele de vehicule blindate moște­nite de la armata afgană, precum și cîteva zeci de avioane și 10-20 de elicoptere de atac și de transport. Dar, și mai important, mai posedă 2.000-5.000 de mortiere și alte ar­mamente de categorie medie, sute de mii de arme ușoare și mine, pre­cum și aruncătoare individuale de grenade de tipul celor care au doborît elicopterele americane Black Hawk în Somalia în 1993, foarte posibil alături de cîteva ra­chete antiaeriene de tip Stinger pe care americanii le oferiseră rezis­tenței antisovietice în anii ’80. Toate aceste ingrediente oferă condiții pentru o operațiune de infanterie care se anunță dificilă.“ Opțiuni pentru operațiuni mi­litare de anvergură. Atît studiul lui O’Hanlon, cît și analizele militare STRATFOR arată că marea pro­blemă o reprezintă condițiile în care SUA pot folosi uriașa forță aeriană pe care o au desfășurată acum, pe portavioane sau pe bazele terestre din regiune, precum și perspectivele relativ incerte ale unei invazii terestre. Analiza STRATFOR este foarte pesimistă: „Indiferent de intențiile Islamaba­dului, securitatea forțelor ameri­cane nu poate fi garantată... Re­zistența față de prezența trupelor americane în Pakistan poate ușor implica atît elemente ale forțelor armate, cît și ale celor de securitate pakistaneze, precum și o serie de simpatizanți ai talibanilor. Mai mult, forțele terestre de mărimea unor divizii care să atace Afganis­tanul ar trebui să intre pe un teren foarte dificil și adesea imposibil de trecut. SUA nu au la îndemînă su­ficiente forțe disponibile pentru a securiza Pakistanul și pentru a pre­găti invazia Afganistanului... O problemă similară se pune și în ca­zul unor atacuri aeriene care să pornească din Pakistan. Securita­tea bazelor aeriene va necesita un număr mare de soldați americani, în mod deosebit, forțe ostile indi­gene ar putea să facă imposibil transportul de combustibil necesar operațiunilor aeriene, iar bazele respective pot fi foarte ușor ținta unor atacuri, conducând trupele terestre într-o bătălie pe care n-o pot cîștiga“. O'Hanlon afirmă că, în cazul unui atac masiv terestru, SUA ar avea nevoie de o armată de 5-600.000 de oameni, iar în cazul unei „lovituri strategice limitate“, de 100.000 pînă la 200.000 de sol­dați (pentru cucerirea principalelor orașe și a principalelor coridoare de transport), urmînd să sprijine formarea unui nou guvern de către forțele actualei opoziții afgane. „După ce guvernul a fost format, forțele americane urmează să ră­­mînă în zonă, asigurînd securita­tea, pentru a-i ajuta să rămînă la putere. Se va accepta posibilitatea ca bin Laden și restul organizației al-Qaeda să poată rămînă ascunși în munți sau în zone secrete, chiar după ce noul guvern afgan va intra în funcție... Neocupînd întreg teri­toriul țării, americanii vor reduce numărul de forțe necesare și de pierderi la cel puțin jumătate..., dar costurile vor fi mari și beneficiile așteptate modeste“. Opțiunea aeriană este și ea problematică, spun cei de la STRATFOR, deoarece nu se știe „dacă toate elementele din forțele armate pakistaneze vor onora pro­misiunile Islamabadului“ și că „e­­xistă cel puțin o posibilitate - cel puțin pentru a fi considerată ca un factor al ecuației - ca elemente du­re din cadrul armatei să folosească rachetele sol-aer, de care dispune armata pakistaneză sau un avion de­­intercepție împotriva avioanelor a­­mericane de realimentare în zbor, cele mai vulnerabile, alături de cele de comandă și control de genul AWACS.“ în aceste condiții, se re­comandă folosirea ofertei făcute de India, în speranța că va exista apro­barea chinezilor pentru utilizarea spațiului lor aerian în eventuali­tatea unor misiuni viitoare. Porta­­vioanele americane vor fi cea mai sigură bază de plecare, din mo­mentul în care de pe o asemenea navă, în condiții optime, pot fi de­clanșate 40 de atacuri aeriene pe zi, o flotă de patru sau cinci portavi­oane putînd să grupeze misiuni cu­­prinzînd maximum 160-200 de a­­vioane, limita normală fiind însă între 100 și 125 de avioane simul­tan. Lovituri aeriene vor mai pu­tea fi conduse din Turcia și de pe bazele terestre din Golful Persic. Dar o misiune din Turcia, atrag atenția analiștii STRATFOR, ar trebui să străbată o distanță de 2.000 de mile, iar una din Golf, 1.500 de mile. „Este posibil, dar cu mai multe realimentări în zbor, ceea ce ar face ca tempoul opera­țiunilor să nu permită producerea de daune masive Afganistanului. De aceea, misiunile aeriene trebuie să fie duse mai ales de bombardie­rele cu rază lungă de acțiune B-52, B-1 și B-2, unele plecînd de la ba­za Diego Garcia, altele venind di­rect din SUA. Acestea împreună cu rachetele de croazieră Toma­hawk, vor duce greul campaniei­. Aliatul rus în perspectiva unor operațiu­ni masive duse de forțele opoziției afgane susținute de forțe speciale ale coaliției, analiștii STRATFOR analizează condițiile în care apare o nouă alianță, cea americano-rusă. Aceasta pentru că rușii își păs­trează o puternică influență în Asia Centrală, iar „axele de atac cele mai promițătoare sînt oferite de Uzbekistan și Tadjikistan“. „Se subestimează dependența pe care SUA o vor manifesta față de Rusia în cazul unui asemenea scenariu. Mai întîi, SUA vor opera în cadrul sferei rase de influență, iar Krem­linul va forța SUA să recunoască acest lucru. în al doilea rînd, va folosi valorile de care dispun rușii în cadrul Alianței de Nord; în sfirșit, distanțele din regiune fac să fie nevoie de un substanțial sprijin logistic rusesc. Nu este posibil ca SUA să organizeze forțe militare majore sau să transporte materiale grele în aceste țări fără să dispună de asistență din partea rușilor. Fo­losirea Uzbekistanului și a Tad­­jikistanului vor crea o alianță de facto americano-rusă. Prețul pe care rușii îl vor cere pentru ser­viciile lor va fi unul ridicat. Va in­clude o serioasă asistență finan­ciară, recunoașterea influenței în sfera fostei URSS, mînă liberă în Cecenia și Caucaz și oprirea ex­tinderii NATO; în schimb, SUA vor dispune de o bază geografică de unde să lanseze operațiuni îm­potriva Afganistanului“. SUA își montează acum ope­rațiunea militară iminentă, cu ace­eași viteză cu care construiește și noul sistem de alianțe. în condițiile în care Consiliul de Securitate a aprobat o rezoluție care acordă gi­rul moral oricărei acțiuni împotriva terorismului și statelor care adă­postesc asemenea organizații, coa­liția politică poate fi dublată în li­niște de una militară, pe noi di­mensiuni ale viitoarelor sfere de putere. Căci de data aceasta este evident pentru toată lumea că nu mai vorbim doar despre Afga­nistan. Așa cum la Yalta, spre exemplu, nu a fost vorba numai despre Germania lui Adolf Hitler. • Cristian UNTEANU, Bruxelles

Next