Gazeta de Sud, ianuarie 2002 (Anul 8, nr. 2080-2104)

2002-01-15 / nr. 2090

Noul director general executiv al ASTRA este Georgel Călin D­irectorul general al Direcției Economice din cadrul Autori­tății pentru Privatizare, Georgel Că­lin, a fost numit ieri de către Con­siliul de Administrație (CA) al so­cietății de asigurare ASTRA din București în funcția de director gen­eral executiv. Călin a fost numit în funcția de director general executiv al ASTRA din dispoziția ministrului autorității pentru privatizare, Ovidiu Mușetescu, și cu aprobarea preșe­dintelui Comisiei pentru Suprave­gherea Asigurărilor (CSA), Nicolae Crișan. Mandatul noului director general este provizoriu, pînă la în­trunirea Adunării Generale a Acțio­narilor (AGA) și numirea unui nou CA și include, printre altele, dreptul unic de a angaja societatea ASTRA în relațiile cu terții. Răzvan Harito­­novici, președintele CA și directorul general al societății de asigurări ASTRA, și Dan Săftescu, director economic executiv și fost președinte al CA, au fost arestați duminică, pentru 30 de zile, sub acuzația de complicitate la delapidare, de către Parchetul Curții Supreme de Justiție. Șeful biroului plasamente de la ASTRA, Lucian Burghelea, a fost arestat săptămîna trecută în legă­tură cu scandalul de la Banca Ro­mână de Scont. Burghelea este a­­cuzat de complicitate la delapida­re. Autoritatea pentru Privatizare este acționarul majoritar al ASTRA, deținînd un pachet de 75,6% din acțiunile societății. Coliziune de trenuri în apropiere de Liege. 18 răniți 1­8 persoane, dintre care 11 olandezi, au fost rănite ușor în urma unei coliziuni dintre un tren de mărfuri și unul de călători, ce a avut loc în noaptea de duminică spre luni, în apropiere de Liege (Belgia), au declarat ieri surse ale departa­mentului de pompieri. Trenul de că­lători, care făcea legătura între Lie­ge și Maastrich, a intrat în coliziune puțin înainte de miezul nopții cu marfarul care staționa, producînd deraierea a două vagoane ale a­­cestuia. Cauzele coliziunii sînt ne­­respectarea semnalului de către tre­nul de călători, potrivit Societății Naționale a căilor Ferate Belgiene (SNCB), citată de agenția Belga. O persoană a murit și sute de mașini sunt blocate într-un tunel rus U­n șofer de camion georgian a decedat ieri, în urma unei into­xicații cu monoxid de carbon într-un tunel din Osetia de Nord (Cauca­­zul rus), unde se află blocate sute de mașini din cauza unei avalanșe, a declarat ministrul rus pentru Si­tuațiile de urgență. Mașinile, multe dintre ele blocate de mai multe zile, trebuie să aibă în permanență mo­torul în funcțiune din cauza frigului intens din tunelul prost aerisit care folosește la străbaterea unui lanț muntos caucazian. La celălalt capăt al țării, aproape de insula Kamciat­­ka (Extremul Orient rus), mai mult de un kilometru dintr-o conductă de apă a înghețat din cauza frigului, lăsînd fără căldură aproximativ 2.500 persoane din satul Provide­­nie. Mai în sud, pe insula Sahalin, 18.000 de persoane nu au deloc apă din cauza epuizării rezervelor. Aprovizionarea cu apă a locuito­rilor din satul Kholmsk se realizează cu ajutorul camioanelor-cisternă, precizează ministerul. Poliția israeliană distruge case în Ierusalimul de Est P­oliția israeliană a distrus ieri­­dimineață, cu buldozerele, mai multe case palestiniene din cartierul arab Al Issawiya, din Ierusalimul de Est, a constatat un jurnalist al AFP la fața locului. Un purtător de cuvînt al poliției a precizat că un tribunal is­­raelian emisese ordine de distru­gere a șaptesprezece case „cons­truite ilegal" în acest cartier. „Am distrus o parte dintre clădirile vizate, dar verificăm problemele juridice ale altor case pe care încă nu le-am distrus", a declarat purtătorul de cuvînt, care nu a fost în măsură să precizeze care a fost numărul ca­selor dărîmate. La operațiune au asistat mai multe sute de palesti­nieni. Unii se aflau pe acoperișul clădirilor din apropiere. Doi militanți israelieni de stînga au fost arestați în timp ce încercau să blocheze tre­cerea buldozerelor, a adăugat pur­tătorul de cuvînt al poliției. • Pagină realizată cu știri furnizate de MEDIAFAX 2 NAȚIONAL/INTERNAȚIONAL GAZETA de SUD, 15 ianuarie 2002 ASTRA a plasat 17,6 milioane de dolari în conturile BRS și BID . Polițiștii continuă audierile în cazul Băncii Române de Scont Nicolae Constantin Hațeganu, fost președinte al Consiliului de Ad­ministrație (CA) al societății de asi­gurări ASTRA, a fost audiat ieri alături de alte persoane, de către ofi­țerii Direcției Cercetări Penale din cadrul Inspectoratului General al Poliției, în scandalul legat de Banca Română de Scont (BRS). Adunarea Generală a Acționarilor societății de asigurare ASTRA a decis, în iunie 2001, înlocuirea lui Nicolae Con­stantin Hațeganu cu Răzvan Hari­­tonovici și demiterea lui Dan Săf­tescu din funcția de director general. Potrivit presei centrale, în pe­rioada în care a fost președinte al CA de la ASTRA, Hațeganu a aprobat scoaterea din conturile ASTRA de la BCR, Citibank, Volksbank, ABN Amro și ING Bank a sumei de opt milioane de dolari, care a fost ulte­rior transferată pentru a constitui, la Banca Română de Scont (BRS) și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) două conturi drept garanție pentru un împrumut acordat de cele două bănci societății CONSTRUCT GRUP INTERNAȚIONAL SRL. Directorul Direcției de Supra­veghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat recent că din contul con­stituit de ASTRA la Banca Română de Scont (BRS) au dispărut aproape patru milioane de dolari. Specialiștii din BNR au identificat două ope­rațiuni frauduloase, prin care două milioane de dolari au fost transfe­rate din contul ASTRA, fără docu­mente justificative. Președintele societății ASTRA, Răzvan Haritonovici - arestat în urmă cu două zile în dosarul BRS - declara recent că firma pe care o conduce nu a știut de modificările produse în conturile de la BRS. „Pînă în luna decembrie, extrasele de cont de la BRS nu evidențiau nici o modificare. Dacă s-a făcut vreo operațiune ilegală, atunci acest lucru ține de cei din bancă. Banii erau blocați, conturile reprezentînd garanții pentru creditul acordat în afacerea „Cuarțul“, a spus Hariton­ovici. Potrivit acestuia, ASTRA ar fi beneficiat de o dobîndă superioară celei practicate în sistemul bancar și, în cazul în care ratele nu erau a­­chitate la timp, compania de asigu­rări ar fi preluat 40 la sută din afa­cerea „Cuarțul“, a cărei investiție era estimată la 50 de milioane de dolari. Investiția era destinată ex­tracției și preparării minereurilor de cuarț la Uricani, în județul Hune­doara. în dosarul BRS sunt atestate, pînă în prezent, patru persoane, iar alte cîteva zeci sînt verificate de po­liție. Primul arestat în acest caz este chiar președintele Băncii Române de Scont, Teodor Nicolăescu, care s-a predat la poliție, la sfârșitul lunii decembrie, după ce, timp de cîteva zile, fusese dat în urmărire generală și internațională, înainte de a fi dat în urmărire, Nicolăescu fusese citat pentru audieri, polițiștii cercetîndu- i sub aspectul comiterii infracțiunii de delapidare, întrucît președintele BRS ar fi substituit sume de bani aparținînd deponenților. Cea de a doua persoană arestată a fost șeful biroului plasamente de la societatea de asigurări ASTRA, Lucian Bur­ghelea, pe numele căruia, în data de 10 ianuarie, procurorii au emis un mandat de arestare preventivă, pe o perioadă de 30 de zile, sub acuzația de complicitate la delapidare. Trei zile mai tîrziu, procurorii au arestat alte două persoane. Răzvan Haritonovici, președin­tele societății de asigurări ASTRA, și Dan Săftescu, fostul președinte al firmei, au fost arestați sub acuzația de complicitate la delapidare, de că­tre Parchetul Curții Supreme de Jus­tiție. Scandalul la BRS a izbucnit după ce directorul Direcției de Su­praveghere din Banca Națională a României, Nicolae Cinteză, a anun­țat dispariția a două milioane de do­lari din contul constituit de ASTRA la Banca Română de Scont. La începutul săptămînii trecute, polițiștii au preluat, de la echipa de control a BNR, schemele de circu­lație a banilor din conturile în care au fost operate transferuri fără do­cumente acoperitoare. Ofițerii Ins­pectoratului General al Poliției ve­rifică activitatea unor firme apro­piate de Sorin Ovidiu Vîntu impli­cate în transferul banilor din con­turile BRS și în contul cărora au fost transferate importante sume de bani fără documente justificative. în ca­drul aceleiași anchete, pe 9 ianuarie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost audiat în legătură cu plîngerea pe care a de­pus-o împotriva fostului președinte al BRS, Teodor Nicolăescu, dar și pentru a-și prezenta punctul de ve­dere referitor la concluziile preli­minare ale raportului Băncii Națio­nale a României. Tot la 9 ianuarie, s-a prezentat la Direcția Cercetări Penale din IGP directorul general al DRAMIRAL GROUP, Mihai Ia­­cob, în legătură cu plîngerea pe care a făcut-o împotriva fostului preșe­dinte al BRS. Concret, DRAMI­­RAL GROUP a fost prejudiciată de aproximativ 49 de miliarde de lei de BRS, a afirmat Iacob. Directorul Direcției de Supra­veghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat la rîndul său că în decem­brie 2001 Mihai Iacob cunoștea si­tuația conturilor DRAMIRAL de la BRS pentru că a folosit banii pro­veniți în mod fraudulos pentru efec­tuarea unor plăți către RAFO Onești. Cinteză a mai spus că o parte din banii despre care Iacob susține că au fost utilizați fără acor­dul său au reprezentat plata acțiuni­lor cumpărate la BRS de către soția acestuia, Liliana Iacob. La 1 noiem­brie 2001, societatea GELSOR a ce­sionat grupului DRAMIRAL pache­tul de 65 la sută din acțiunile de­ținute la BRS, pentru suma de 4,2 milioane de dolari, plătibili în patru ani. BNR a respins cererea DRA­MIRAL de a prelua BRS și a hotărît introducerea administrării speciale a acestei bănci, începînd cu 3 ianuarie 2002, în urma verificărilor care au evidențiat efectuarea unor tranzacții fără acte doveditoare. Valoarea plasamentelor efectuate de societatea de asigurări ASTRA la Banca Română de Scont (BRS) și la Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) se ridică la suma de 17,6 milioane de dolari, au declarat ieri surse din cadrul ASTRA. Pe lângă cele două conturi în care au fost depuse opt milioane de dolari drept garanții pentru un împrumut acordat de BRS și BID firmei ROMCUARȚ din Hunedoara, ASTRA a mai achiziționat titluri de stat în sumă de 8,6 milioane de dolari prin intermediul societății de valori mobiliare SIVAMO, ale cărei conturi se află la BRS. Potrivit Autorității pentru Privatizare, ASTRA a fost victima unor fraude bancare, operate în timpul procesului de achiziționare a titlurilor de stat. Fost președinte al CA de la ASTRA în perioada 1998-2000, Nicolae Constantin Hațeganu a decis, fără aprobarea CA și fără consultarea acționarilor, să constituie unele garanții colaterale la BID și la BRS, pentru un împrumut acordat societății ROMCUART. Hațeganu a fost demis, în luna iunie a anului trecut, din dispoziția lui Ovidiu Mușetescu, pentru că a aprobat scoaterea din conturile ASTRA de la Banca Comercială Română, Citibank, Volksbank, ABN Amro și ING Bank a sumei de opt milioane de dolari, care a fost ulterior transferată pentru a constitui la BRS și BID două conturi drept garanție pentru un împrumut acordat de cele două bănci societății ROMCUARȚ. Directorul Direcției de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat că din contul constituit de Astra la Banca Română de Scont au dispărut aproape patru milioane de dolari. Asta la prima strigare... Agenții economici aflați pe lista celor 10.000 de disponibilizări din sectorul de apărare încep, în această săptămînă, să le trimită preavize anga­jaților care vor fi concediați din luna februarie. Aproximativ 10.000 de per­soane care lucrează în industria de apărare vor fi disponibilizate, de la 1 februarie, cei mai mulți concediați provenind de la compania națională ROMARM - 7.500 de oameni. Lista mai cuprinde 12 societăți comerciale: AVIOANE Craiova (518 disponi­bilizați), ELPROF București (25), IAR Brașov (380), IOR București (267), SC BĂBENI (319), SC MÎRȘA (70), ROMPIRO Orăștie (15), SC VĂLENII DE MUNTE (162), SC DRĂGĂȘANI (364), SC FILIAȘI 518 disponibilizați la AVIOANE Craiova (117), SC MIZIL (103) și SC MANGALIA (160). Conform ordo­nanței de urgență, persoanele dispo­nibilizate beneficiază de ajutor de șo­maj și de un venit lunar de completare egal cu diferența dintre salariul mediu net pe economie din luna anterioară concedierii și nivelul ajutorului de șo­maj stabilit de reglementările în vi­goare. Acest venit de completare se acordă de la data stabilirii ajutorului de șomaj, pe o perioadă de 14 luni, dar nu mai tîrziu de 31 martie 2003. Ve­nitul lunar se va acorda, conform ac­tului normativ, și persoanelor care se vor angaja după 1 februarie 2002 și vor fi disponibilizate ulterior. Venitul de completare este exceptat de la plata obligațiilor la bugetul asigurărilor so­ciale de stat și la fondul asigurărilor sociale de sănătate. Persoanele dis­ponibilizate din industria de apărare care înființează întreprinderi mici sau mijlocii beneficiază, cu prioritate, de facilitățile acordate în cadrul parcu­rilor industriale, precum și de obține­rea de credite avantajoase, potrivit le­­­­gii, din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj. Ministerul Indus­triei și Resurselor a primit o suplimen­tare de 150 de miliarde de lei pentru măsurile de restructurare a industriei de apărare în acest an. Suma va fi re­partizată agenților economici și va fi utilizată la finanțarea activităților de transformare a lor în parcuri indus­triale, în primele trei luni ale anului. Bush încearcă să minimalizeze relațiile sale cu președintele Enron Președintele George W. Bush a încercat, săptămîna trecută, să mini­malizeze relațiile sale cu Kenneth Lay, președintele grupului energetic Enron, care a suferit un faliment de proporții. Grupul Enron, a cărui cifră de afaceri anuală depășea 100 de miliarde de do­lari, a fost plasat în redresare judiciară la 2 decembrie. Joia trecută, preșe­dintele Bush, cu care Lay a întreținut o strînsă prietenie, a avut deja grijă să se distanțeze de acest scandal, afir­­mînd că „nu a discutat niciodată cu Lay despre problemele grupului său“ și pronunțîndu-se în favoarea unei an­chete riguroase, pentru a trage învăță­mintele de rigoare în urma acestui caz. „Explicațiile președintelui Bush re­feritoare la relația sa cu Enron sunt, în cel mai bun caz, un jumătate de ade­văr“, spune Craig McDonald, respon­sabil al organizației Texans for Justice, un grup care supraveghează activitățile oamenilor politici. Enron și condu­cătorii săi au fost sursa financiară cea mai importantă a lui Bush în cursul carierei sale, potrivit Centrului pentru integritate publică, avînd sediul la Washington. De mai multe ori, Enron și-a pus avioanele la dispoziția cam­paniei lui Bush, iar Kenneth Lay a fă­cut în nume personal o donație de 100.000 de dolari pentru a contribui la ceremonia de învestitură a lui Bush, anul trecut. Bush a subliniat totuși că predecesoarea sa democrată în postul de guvernator de Texas, Ann Richar­ds, pe care a învins-o la alegerile din 1994, este cea care l-a numit pe Lay într-un post de consilier economic. Conturile din campanie arată to­tuși că, dacă soția lui Kenneth Lay i-a donat 12.500 de dolari lui Ann Ri­chards, în 1994, cuplul a contribuit cu 47.500 de dolari pentru Bush, în ace­lași an. In total, Enron și liderii săi au contribuit cu 146.500 de dolari la campania lui Bush din 1994. Legă­turile dintre Bush și Lay merg dincolo de sfera politicului. O grămadă de scrisori, interviuri și documente par să indice că Lay beneficia de un acces fără precedent la Bush și la adminis­trația sa, la Casa Albă, așa cum avea și înainte, cînd actualul președinte era guvernator. Am fost foarte apropiat de George W. Bush, pe care l-am urmat de-a lungul carierei“, adăugase el. Lay a fost, de asemenea, un apropiat al lui Bush-tatăl, sprijinindu-l de mai multe ori în campaniile sale politice, înce­pînd cu 1980, potrivit unor docu­mente. Chiar dacă administrația Bush afirmă că nu are nimic să-și reproșeze și în mod vădit nu a făcut nimic pentru a împiedica falimentul Enron, afacerea constituie, în egală măsură, o lovitură dură pentru președinte, ca și pentru republicani, care doresc să preia con­trolul total al Congresului la alegerile generale parțiale din noiembrie. Patru anchete au fost angajate de subcomisii ale Congresului în legătură cu scan­dalul Enron, în timp ce Comisia ame­ricană pentru operațiuni la bursă in­vestighează, de asemenea, cazul. TALON MICA PUBLICITATE GRATUITA Maximum 15 cuvinte DATELE SOLICITANTULUI Numele și prenumele. Adresa_______________________________ Tel.___________ B.l. seria in Politia TEXTUL ANUNȚULUI îmi asum răspunderea pentru conținutul anunțului de mai sus. Semnătura solicitantului Taloanele se vor aduce la biroul de publicitate pînă cel tîrziu MIERCURI. . I­I­I­I­I­I­I­I­I­I I­I­I Data apariției 18 ianuarie 2002 Rubrica CU NUMAI 60.000 DE LEI VĂ abonați pentru luna februarie și puteți beneficia de unul din cele­­ Douăzeci de premii a câte 1 MILION DE LEI Șl ECONOMISIȚI 65.000 DE LEI Iar în fiecare zi de marți aveți un cupon de mică publicitate gratuită! Trimiteți chitanțele de abonament pînă la data de 15 februarie și participați la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al Gazetei de Sud nu este necesar să trimită chitanțele. Abonamentele se fac la sediul redacției, str. Ioan Maiorescu nr. 10, la Poștă, RODIPET și prin difuzorii proprii. Relații la telefon: 051-412.253

Next