Gazeta de Sud, ianuarie 2004 (Anul 10, nr. 2690-2713)

2004-01-15 / nr. 2699

2 ACTUALITATE Poetul-nepereche­­ omagiat la Slatina Biblioteca Județeană „Ion Minulescu" din Slatina va omagia astăzi, printr-o amplă serie de manifestări cultural-educative, tre­cerea a 154 de ani de la nașterea poetului-nepereche Mihai Eminescu. Manifestările vor debuta la ora 10.30, cu depuneri de flori la statuia ridicată în cinstea celui care a pus bazele limbii literare moderne românești, amplasată lîngă Casa de Cultură a Sindicatelor. Potrivit directorului Bibliotecii Județene, Paul Matiu, începînd cu ora 11.00, manifestările omagiale vor continua în Sala „P.S. Aurelian", din cadrul bibliotecii, unde va avea loc un simpozion care va evoca opera și personalitatea lui Eminescu, „așa cum reiese din corespondența cu Veronica Micle". Tot acolo, asistența va putea viziona filmul documentar „Călă­torie virtuală în absolut", iar la sediul Palatului Copiilor se va desfășura spectacolul de muzică și poezie „Eminescu la infinit". Secția Arte a Centrului Cultural OLTUL va pre­zenta un alt spectacol dedicat ma­relui poet român și semnat de actorul Nicu Popa, spectacol în cadrul că­ruia își va aduce contribuția și grupul REVIDA al Casei de Cultură a Sindi­catelor. (M.M.) Liceenii vor studia muzica și desenul Liceenii din clasele a IX-a și a X-a vor avea săptămînal cîte o oră de muzică și de desen, începînd din anul școlar 2004-2005. Tot două ore săptămînal se vor aloca și pentru fiecare dintre cele două limbi străine, care se studiază obligatoriu în ciclul inferior al liceului. Măsurile sînt impuse de integrarea în Uniunea Europeană și sînt cuprinse în planul de învățămînt aprobat de MECT pentru următorul an școlar. Laurențiu Bușu, inspector de specialitate la ISI Dolj, spune că în fiecare an s-au scos la concursul de titularizare toate catedrele vacante de la muzică și desen, însă au existat probleme legate de numărul mic al candidaților. Este greu de asigurat personalul didactic calificat necesar acoperirii orelor de limbi străine, de desen și de muzică. Planul de învățămînt de la con­servator și de la arte plastice este sub nivelul cerințelor la nivel națio­nal. (C.I.) Cadrele medicale gorjene nu și-au primit salariile Angajații spitalelor din județul Gorj nu au primit lichidarea pe luna decembrie, deși aceasta trebuia încasată din 10 ianuarie. Cauza acestei întîrzieri o cons­tituie faptul că nu a fost primită încă fila de buget pentru anul în curs. Reprezentanții spitalului spun că este vorba doar de o amînare, iar sa­lariile vor fi plătite imediat ce vor veni banii din bugetul pe anul în curs. (C.C.) Termen-limită pentru predarea dosarelor fiscale O dată cu trecerea activității de colectare a contribuțiilor sociale la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Dolj, această ins­tituție va prelua și dosarele fiscale ale agenților economici de la Casa de Asigurări de Sănătate, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă și de la Casa de Pensii Dolj. Termenul-limită pentru înche­ierea protocolului de predare-primi­­re a acestor dosare este 31 ianuarie, însă aceste trei instituții au obligația ca pînă astăzi să predea DGFP situația agenților economici doljeni în format electronic. După studierea și finalizarea acestor dosare, DGFP va face publică lista datornicilor la fondurile speciale și la bugetul sta­tului pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. (L.A.) 1.700 de litri de sînge au donat severinenii într-un an Severinenii au donat anul trecut 1.700 de litri de sînge la Centrul de transfuzii din municipiu. 4.000 de persoane s-au prezentat pentru a dona sînge, iar 3.500 s-au dovedit apte, în urma analizelor medicale efectuate. Potrivit directoarei centrului, Mariana Șandru, au fost trimise mari cantități de sînge și plasmă către spitale din București, Dolj și Gorj. Media de vîrstă a donatorilor a fost 30-35 de ani, valoarea bonurilor compensatorii acordate ridicîndu-se la aproape un miliard de lei. (F.L.) Șantierul Naval Orșova va lansa la apă în 2004 16 nave Navaliștii orșoveni vor construi în acest an 16 corpuri de navă pentru partenerii de afaceri din Uniunea Europeană. Potrivit lui Constantin Bădoiu, directorul gen­eral al șantierului, întreaga capaci­tate de producție pe 2004 a fost contractată, iar necesarul de materii prime și materiale este asigurat în întregime. Dintre vasele ce vor fi lansate la apă, două vor fi nave de o mare complexitate constructivă, cu ma­gaziile confecționate în întregime din inox. Totodată, vor fi asimilate în construcție trei tipuri noi de nave, celelalte ambarcațiuni fiind destinate în special transporului de produse petrochimice de pe platformele petroliere. (F.L) Politicienii din opoziție, în frig Mai multe sedii din Tirgu Jiu ale partidelor politice aflate în opoziție nu sînt încălzite. In această situație sînt sediile PNL, PNȚ, PUNR și PRM, care au fost debranșate de la rețeaua termică a orașului din vara anului trecut. Unii dintre politicieni și-au luat centrale termice, dar nu au reușit pînă în prezent să le monteze, alții însă nu au putut strînge fonduri pentru achi­ziționarea instalațiilor termice. Cert este că, în prezent, politicienii din opo­ziție tremură de frig la ședințele orga­nizate în sediile de partid. (G.M.) Cit costă un abonament pe luna februarie la G­arelei de Sud ? Răspuns greșit: 25 zile x 6.000 de lei ~150.000 de lei Răspuns corect: 80.000 de lei! Concluzie: Dacă vă abonați la Gazeta de Sud, ECONOMISIȚI 70.000 de lei! Abonații se bucură de următoarele AVANTAJE: ^ 20.000.000 de lei pot fi cîștigate lunar! Un cupon de publicitate gratuită în fiecare zi de marți! Abonați-vă acum! Abonamentele se fac la Biroul de mică publicitate (str. Ion Maiorescu nr. 4), Poștă, RODIPET și prin difuzorii­­ proprii. Pentru lămuriri, vă rugăm să ne sunați la 0251 /412.253. Trimiteți chitanța de abonament pînă la data de 15 februarie pentru a participa la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al Gazetei de Sud nu trebuie să trimită diitanța. *­­ 20 de premii a cite 1 milion de lei se acordă lunar prin tragere la sorți GAZETA de SUD, Joi, 15 ianuarie 2004 Trecut-au 154 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu - cel mai important publicist din istoria jurnalismului românesc Astăzi se împlinesc 154 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu - poet, prozator, dramaturg, traducător, jurnalist etc. - intelectualul desăvîrșit care a adus venit statului român mai mult decit orice uzină românească. Generații întregi de dascăli și de critici literari au mîncat și au trăit bine, pentru că a existat Eminescu. Chiar dacă, de-a lungul vremii, au fost perioade cînd controversele n-au lipsit. Dar cine poate nega mesianismul lui Eminescu? Nimeni. Absolut nimeni. Doar un nebun ar fi în „stare“ să denigreze personalitatea sa culturală de excepție. Chiar dacă, prin absurd, se admite ideea că nu se mai poate scrie nimic nou despre Eminescu și opera sa, asemenea opinii „critice“, paradoxal, sînt publi­cate în reviste culturale. în revista Dilema (nr. 265 februarie - martie, 1998), sub semnătura C.P.­R., sub titlul „Argument“, se semnalează: „Nu se mai poate scrie nimic nou despre Eminescu. Și dis­cursul adulator și cel demitizant au fost rostite deja (...) Ce a mai rămas din Eminescu astăzi, după ce a fost mortificat și folosit în interesul tuturor, după ce - fapt emblematic, deși uzual peste tot în lume - s-a transformat într-o bancnotă, devenind astfel mar­fa?“. Că nimeni și niciodată nu va reuși să tortureze spiritul lui Eminescu, o știe toată lumea. Că numele său va dispărea o dată cu limba română este o certitudine. Unii dintre așa-zișii exegeți s-au speriat că „n-avem pe cine pune în loc“. Fals! Nimeni nu-i va lua locul, pentru simplul motiv că fiecare are locul său binemeritat, în contextul unei istorii adevă­rate a literaturii române. Tocmai pentr­u a se­ înlătura orice PRM­ troversă, este necesară, mai mult ca oricînd, o revizuire a acesteia. Eminescu este sărbătorit, mai ales, de cei pe care el i-a detestat Andrei Pleșu a afirmat că este împotriva festivismului, ni­cidecum împotriva lui Emines­cu: „Felul în care îl sărbătorim pe Eminescu nu diferă deloc de felul cum îl recităm: gălăgios și retoric, după modelul unei cher­meze promiscue, în al cărei abur fiecare își dă în petic. Toți îl săr­bătorim ca pe un precursor al micilor noastre obsesii și al fi­ravelor noastre ideologii... îl săr­bătoresc mai ales cei pe care el i­­a detestat: răii și famenii, pan­glicarii în alte țări, cei cu evlavie de vulpe, fameii și flecarii, îl săr­bătorim toți, ca un zeu idolatru, ne oblojim mizeriile lîngă tem­plul lui și îi stricăm liniștea cu festivitățile noastre dulcege“. Se dorește o renaștere a lui Eminescu, eliberată de triumfalisme Nicolae Manolescu este convins că nu demolarea rămîne soluția, ci, după multipla sacri­ficare a poetului și ziaristului, se cere azi o renaștere a lui, elibe­rată de triumfalisme. Lacrimi și umori, predispuse ori preco­­mandate: „în fond, problema actualității lui Eminescu mi se pare compromisă moral de fap­tul că noi am crezut că-l putem considera la fel, ca și cum­anii nu au trecut, nici peste el, nici peste noi, mai exact de faptul că nu ne-am despărțit niciodată de el. Aici e falsul: despărțirea de Eminescu era obligatorie pentru a avea speranța să facem din el contemporanul nostru. Dar cine a îndrăznit să propună acest gest? Toți naționaliștii l-ar fi pus la zid pe cel lipsitur de respect. Asumîndu-mi acest risc, afirm răspicat, trebuie să avem, mai întîi, curajul de a ne despărți de Eminescu, dacă dorim să-l re­găsim, să-l apropiem, să-l facem contemporan“. în ceea ce ne privește, fa­­cîndu-l contemporan, cititorul va descoperi că jurnalismul româ­nesc are un precursor de valoare inestimabilă. De ce? Tocmai, pentru că nu te poți despărți de un Eminescu hărțuit, cenzurat, interzis în publicarea integrală a creației sale. Articolele de fond ale lui Eminescu, de o actualitate incomodă pentru clasa politică românească bine nu recunoaște că di­verse partide politice din Ro­mânia își închipuie că jurnalistul și politologul s-a autodefinit na­ționalist, șovin ori antisemit. De asemenea, de ce să se uite că „marfa“ numită Eminescu tre­buia livrată în ambalajul cerut de porunca vremii? Jurnalistul Eminescu, fără dubii, este cel mai important pu­blicist din toate timpurile. Edito­rialele, materialele de fond pu­blicate de acesta în ziarul Timpul sînt de incomodă actualitate pen­tru întreaga clasă politică româ­nească. Spre exemplificare, ofe­rim cîteva fragmente din arti­colul „Patologia societății noas­tre“, publicat în Timpul, 4 ianua­rie, 1881. Fragmente din articolul „Patologia societății noastre" „în situațiunea politică și în condițiunea civilă ce s-a croit fa­miliei române prin noile legi se simte de toți o stare de siluire și o anomalie, cu toată organiza­­țiunea savantă a instituțiunilor, în toate raporturile sociale tradi­ționale, încît am ajuns să nu credem în nimic stabil. Putem zice că nu este un om serios între noi, fie martor, fie autor, în re­­voluțiunile ce ne-au agitat (...) care să creadă în stabilitatea stării de lucruri în care ne aflăm; nu este om care să nu se întrebe cînd o să se termine această ope­ră interminabilă de schimbări care divizează din ce în ce mai mult societatea noastră în tabere ostile. (...) Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcțiune foarte periculoasă și partidul care ne guvernă de patru ani de zile a contribuit foarte mult a­le altora. Dintr-un prin­cipiu tutelar (...) s-a făcut o armă de război între clase; toate con­­dițiunile sociale s-au surpat și s­­au amestecat într-un fel de pro­miscuitate; (...) drepturile poli­tice nu mai sînt răsplata unui șir de servicii pe datini, ci un instru­ment de ambițiune, de îndestu­lare a intereselor particulare. (...) Niciodată în țara noastră nu s-a văzut clasă guvernantă mai pros­peră, mai gras retribuită și mai îngrășată la clasa guvernantă de astăzi (...) pe cînd generalitatea oamenilor de muncă sufere de strîmtoare. (...) Nu este mește­șugiri care să nu se fi întrebu­ințat spre a preface drepturile puterii în instrumente de interes privat în folosul recruților par­tidului. O asemenea politică nu poate ameliora moravurile pu­blice (...) Dacă nu se va opri în drum și nu se va schimba, ea are să facă multe victime chiar în pa­rtid. Cîte scandaluri n-a produs deja, pe cari presa independentă le-a semnalat? Și n-ar fi nimic dacă efectele ei s-ar mărgini la cîteva individualități fără greu­tate și fără valoare. Răul cel ma­re și simțitor este că atinge inima țării, moralitatea publică“. Orientarea marelui gazetar spre politica pragmatică Indiscutabil, trăsătura domi­nantă a publicisticii lui Emines­cu o constituie orientarea spre politica pragmatică, întemeiată pe cunoașterea profundă a rea­lității. Cititorul poate constata, fără nici o dificultate, desfășu­rarea spectaculoasă a indepen­denței sale față de partidele po­litice. Jurnalistul Eminescu apă­ră interesele generale ale popo­rului român și duce o luptă sus­ținută în paginile ziarelor, inclu­siv în preajma alegerilor, fără a ține seama de consecințele pe ca­re trebuia să le suporte. în acest sens, ilustrativ este articolul in­titulat „Apropiindu-se alegerile“, apărut în 6 ianuarie, 1881, în zia­rul Timpul. Spre edificare, iată un fragment reprezentativ: „Oare mai trebuie să amin­tim cîte interese în adevăr na­ționale sînt la mijloc care să motiveze participarea tuturor la lupta electorală? Nu vedem par­tidul guvernamental desfăcut în grupuri de ambițioși, care, în­­cetînd demult de­ a mai viza la realizarea principiilor și nefiind capabile de a organiza ceva solid și stabil, se întrec pur și simplu în vînătoarea foloaselor mate­riale la care le dă puterea? (...) Veniturile statului, percepute a­­supra contribuabililor, deci asu­pra alegătorilor, sînt plata pe care cetățeanul o dă pentru a pri­mi în schimb servicii echivalen­te. Ce servicii echivalente ne dau Adunările care-și pierd vremea în discuții zadarnice ? (...) Ori­cine votează contra lor îndepli­nește un act de mîntuire a țării și contribuie la realitatea bunei­­credințe în afacerile publice, la reintegrarea poporului românesc în drepturile lui legitime“. Așadar, ne-am despărțit de Eminescu pentru a fi contempo­ran cu el, întrucît și în mileniul III este la fel de actual. • Constantin ILIE Al optulea Răscruci - Eminescu - o stare Asociația pentru Protejarea Monumentelor din Oltenia „Podul lui Apollodor“ și Alianța Franceză din Craiova, în colaborare cu Agora Artelor și Arhitecturii, or­ganizează „Al optulea Răscruci - Eminescu - o stare de spirit“. Manifestarea se va desfășura astăzi, începînd cu ora 20.15, la sediul Agorei Artelor și Arhi­tecturii din Craiova, Calea Unirii, nr. 640. Mihai Eminescu va fi omagiat de Mădălina Aran, Ilinca Zamfir, Silviu Bîrsanu, Mir­­cea Suchici, Cristian Cioma și in­vitații lor, care vor prezenta lu­crări plastice și muzicale inspirate de marele poet. La Tîrgu Jiu o nouă ediție a manifestării „Brâncușiana“ O nouă ediție a manifestării „Brâncușiana“ va strînge la Tîrgu Jiu aproximativ 50 de artiști și critici de artă din întreaga țară. Programată să se desfășoare în pe­rioada 19-20 februarie, manifes­tarea îi va avea ca invitați printre alții pe Sorana Georgescu Gorjan, Nina Stănculescu, Barbu Brezi­­anu și Octavian Barbosa. Invitații vor dona documente și fotografii care vor rămîne în arhiva Centru­lui de Informare și Documentare „Constantin Brâncuși“, care se va inaugura cu această ocazie. Prima care a donat deja astfel de docu­mente este Sorana Georgescu, constînd în fotografii din timpul realizării Coloanei Infinitului, pre­cum și mărturii ale unuia dintre cioplitorii care au lucrat la Poarta Sărutului. Premii de zeci de milioane de lei Pentru organizarea acestei manifestări vor fi alocate de Pri­măria Tîrgu Jiu, de Consiliul Ju­dețean și de Direcția de Cultură Gorj aproximativ 250 de milioane de lei. Spre deosebire de anii pre­cedenți, colocviile care vor fi or­ganizate cu această ocazie se vor ține în sala Teatrului „Elvira Go­­deanu“ și vor fi deschise publi­cului larg, nu numai specialiștilor, în programul manifestării mai este inclus un salon de sculptură, trei dintre autori urmînd să primească premii în valoare totală de apro­ximativ 15 milioane de lei. De asemenea, se va acorda premiul „Brâncușiana“, în valoare de 15 milioane de lei, personalității care s-a remarcat prin studierea și popularizarea vieții și operei scul­ptorului. • Cristina CATANĂ

Next