Gazeta de Sud, ianuarie 2004 (Anul 10, nr. 2690-2713)
2004-01-28 / nr. 2710
Licitație cu miros de blat . Conducerea Tribunalului Dolj pregătește o licitație cu miros de blat. Licitația, de fapt o selecție de oferte, vizează tipărirea unor imprimate specifice activității judecătorești, registre și caiete de grefier, pe toată perioada anului 2004. Un delegat al Tribunalului Dolj a lăsat ieri, la Tipografia de Sud, niște „informații generale pentru ofertanți“ privind o selecție de oferte care urmează să aibă loc mîine-dimineață. Oricine lectura hîrtiile cu pricina neînsoțite de nici o adresă oficială de înaintare, deși purtau semnăturile unei comisii de licitații conduse de vicepreședinta instanței, judecătoarea Carmen Mititelu avea surpriza să constate că firmele interesate să ia parte la selecția de oferte nu aveau posibilitatea să o facă. Asta pentru că trebuia să depună, împreună cu oferta de preț, conform legii, și o groază de documente, certificate constatatoare privind plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat și bugetul local, Casa de Asigurări de Sănătate, Direcția Muncii și Solidarității Sociale, Casa de Pensii, Agenția Județeană de Ocupare și Formare Profesională, plus alte cîteva declarații pe proprie răspundere. Documente care ar fi trebuit obținute pînă... astăzi - deci într-o singură zi - termenul-limită de depunere a ofertelor fiind 28 ianuarie. Și asta n-ar fi tot. Trecînd ușor peste faptul că lipsește anexa nr.1, în anexa nr.2 - subiectul cererii de ofertă de preț - nu se specifică tirajul imprimatelor, „amănunt“ fară de care nici o tipografie din lume (lumea normală) nu poate face o calculare de preț. Nu-i exclus însă ca alte firme să fi cunoscut din timp toate amănuntele necesare pentru a-și putea depune ofertele, indiferent cît de „avantajoase“ ar fi. • Adrian DINU la Tribunalul Dolj în ograda judecătorului Constantin Diaconu miroase a blat cu imprimate Primarul Buluceanu recunoaște datorii de peste un miliard către Regia de Apă . Acestea figurează în contul lucrărilor de pe bulevardul Rîului și de la stadionul „Ion Oblemenco“ • în timp ce primarul spune că s-a achitat de datorii, regia își cere banii pagina GAZETA DE SUD - COTIDIM AL OLTMOR DE P K.-I . Ti* rl Despre gropile de pe șoseaua Craiova-Brabova a auzit și America amănunte în pagina 5 Criticile baronesei fn traducere liberă de Alin TEODORESCU_________ înainte de Crăciun a fost viscol. Lumea a plecat în masă la cumpărături, traficul s-a blocat, zeci de tiruri stăteau în mijlocul drumului oprite de vînt, troiene, pene de cauciuc sau de motor. Șiruri lungi de mașini acoperite de zăpadă aproape nu se mai vedeau din elicopter. Televiziunile transmiteau tragedii reale sau închipuite, cu oameni blocați în propriile mașini, fără benzină, fără alimente sau apă. Moderatorii sculau politicienii de la masă, care răspundeau și ei în ton cu mintea, bagajul de cunoștințe și cei șapte ani de acasă. Trenurile nu veneau cu orele, iar fetele de la ghișeele de informații începuseră să răspundă în doi peri. Nimeni nu le spunea nimic. Ce puteau ele să spună oamenilor? Polițiștii, care tot anul stau cu mîna întinsă la amenzi bune, dar fără chitanțe, părea că dispăruseră în căutarea lui Dracula. România părea prada unei catastrofe. De vinerea trecută a venit iar viscolul. Pe toate canalele de radio și televiziune, trenurile au fost anunțate cu întîrzieri sau anulări. Aeroporturile au fost anunțate ca închise sau deschise, după caz. Ministrul transporturilor dă ordin ca toate tirurile și camioanele grele să fie oprite în garaje. Prefecții ordonă ca din orașe să nu iasă sau să intre mașini. Primarii se ocupă de gaze, de apa caldă, de desfundarea străzilor și roagă cetățenii să iasă afară și să tragă mașinile de pe stradă în parcări mai ferite. Televiziunile anunță că nu sunt probleme. Guvernul face două videoconferințe în două zile, în cadrul cărora prefecții raportează ce se întîmplă în fiecare caz în parte. Nu sunt tragedii, nu sunt incidente grave. Străzile se curăță de nămeți. Tancurile ies pe șosea și deschid drumuri. Polițiștii te roagă să ocolești pentru că se lucrează pe strada cutare sau s-a blocat, sau nu se poate trece. Deci, se poate. Numai să vrei. Asta spune și baroneasa. Nimic mai mult. Puteți, dar nu vreți. Mariko, un „second hand“ de 500.000 de euro pagina 3 Traficul cu copii este încă practicat în România în ciuda tuturor eforturilor depuse de autorități, în România nu a fost eradicat traficul cu copii. După cum informează site-ul Yahoo.fr, nou-născuții sunt încă vînduți în străinătate, iar adolescenții cad victime ale rețelelor de prostituție și de cerșetorie. „România reprezină o țară-sursă pentru cei care intenționează să racoleze minori, pe care să-i exploateze sexual sau să-i trimită la cerșit în țări precum Italia, Franța sau Spania“, a declarat un responsabil din cadrul Ministerului Justiției, Gheorghe Muscalu. Acesta a adăugat că „în anul 2003 au fost depistate peste 200 de persoane implicate în traficul ca minori, iar în prezent alte 200 de cazuri sunt cercetate“. Conform unor surse din cadrul Ministerului Justiției, care au dorit să-și păstreze anonimatul, în 2003 au fost depistate cinci rețele franco-române de traficanți de minori. Conform acelorași surse, mai mulți români sunt cercetați în Franța pentru proxenetism. Prezența pe teritoriul francez a mai multor grupuri de copii români obligați de căte membrii unor rețele criminale să cerșească sau să fure a afectat relațiile franco-române în urmă cu doi ani, înainte ca ambele țări să pună la punct anumite reglementări în vederea combaterii traficului cu copii. Ca urmare a cooperării francoromâne, materializată prin semnarea unui acord în septembrie 2002, peste 30 de copii români au fost repatriați. Italia a repatriat șase minori. Reprezentantul unei asociații italiene de protecție a minorilor, Franco Aloisio, a declarat că motivul pentru care se întîmplă astfel de cazuri în România este faptul că țara se confruntă cu o situație econform mai mltor martori, numeroși copii sunt vînduți de părinți rețelelor de traficanți pentru obținerea unei mari sume de bani care să le permită să ducă un trai decent. Tudor, un șomer de 50 de ani care locuiește într-un mic sat din apropierea Bucureștiului, a recunoscut că și-a vîndut trei din cei 11 copii pe care îi are. „Nu aveam posibilitatea să-i cresc singur. Soția ne-a abandonat în urmă cu ceva timp. O secretară de la primărie mi-a propus să-i vînd trei copii“, a declarat Tudor. „Cinci zile mai tîrziu, ea a revenit împreună cu doi bărbați care vorbeau o limbă străină. Am primit un milion de lei pentru fiecare copil. Banii i-am cheltuit repede, iar acum regret ce am făcut“, a adăugat bărbatul. Preotul satului, Eugen Oancea, a precizat că Tudor nu este singurul din comunitate care și-a vîndut copiii: „în urmă cu cinci ani, alte trei familii foarte sărace au recunoscut că au apelat la această metodă mai puțin ortodoxă pentru a face rost de bani“, a subliniat Eugen Oancea. • Olimpia TINCĂ BAT Telefoni ale redacției: Craiova 0251/41 31.00,41.32.00; Tîrgu Jiu 0253/21.26.00; Dr. Tr. Severin 0252/33.32.47; Slatina 0249/41.60.49 Numeroși copii sunt vînduți de către părinți în scopul obținerii unei sume de bani