Gazeta de Sud, decembrie 2015 (Anul 21, nr. 6300-6322)

2015-12-08 / nr. 6305

LOCAL Marti, 8 decembrie 2015 • Gazeta de Sud ROMÂNIA VA RETURNA COMISIEI EUROPENE 800 DE MILIOANE DE EURO DIN FONDURILE DE DEZVOLTARE RURALĂ România va returna Comisiei Europene cel puțin 800 de milioane de euro din fondurile alocate pe dezvoltare rurală prin PNDR 2007-2013, și este dureros pentru că se puteau face multe afaceri în mediul rural a declarat, ieri, Achim Irimescu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Sistemul instituționalizat omoară copiii pe care-i are în grijă: în numai trei zile, doi dintre ei și-au luat viața. Cine este răspunzător de aceste tragedii? Rămâne ca justiția să decidă, până atunci, însă, cineva trebuie să deschidă bine ochii pentru că, potrivit specialiștilor, există un mare pericol ca numărul victimelor să crească. Sunt copii minunați, copii care nu au avut șansa să crească lângă cei care le-au dat viață, copii cu capacități intelectuale peste medie care ar putea să aibă un viitor frumos, tineri pentru care colegii lor, din apartamentele de tip famili­al ale Direcției pentru Protecția Copilului, repre­zintă totul și pierderea unuia dintre ei îi duce în pragul disperării, al depresiei, al indignării. Ana Dănescu ■Că­ana.danescu@gols.ro D­ouă tragedii fără margini s-au în­tâmplat în ultima săptămână în Craiova. O adolescentă de numai 14 ani a fost găsită spânzurată, pe 2 decembrie, de o țeavă de gaze. După numai trei zile, un tânăr de 19 ani s-a arun­cat în gol de la etajul opt al unui bloc aflat în construcție, din zona Fortuna, în cartierul Craiovița Nouă. Ce au în co­mun cei doi? Faptul că au fost abandonați de părinții biolo­gici și au crescut ca frații în instituțiile de protecție soci­ală ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Dolj. CRISTINA A FOST CRESCU­TĂ DE LA ȘAPTE LUNI DE ASISTENTA MATERNALĂ Povestea Cristinei, ado­lescenta care a decis să se spânzure la numai o scară de bloc distanță de locuința în care era cazată, alături de alte tinere aflate în situația ei, este cutremurătoare. Copila a fost crescută timp de 11 ani de asistenta maternală Aneta Tom­a. De aproximativ trei ani însă, fata a fost luată și dusă într-un apartament de tip familial în cartierul 1 Mai. Despărțirea de cea lângă care a crescut, de copiii acestei femei care-i deveniseră frați, de căldura unei familii au de­terminat-o să facă acest gest, susțin membrii familiei asis­tentului maternal. „Timp de 13 ani, mama mea a fost asis­tent maternal profesionist. A crescut-o pe Cristina alături de noi, de la numai șapte luni. Timp de 11 ani a stat în casa noastră, a fost practic sora noastră, fiica părinților noștri. Periodic, toți asisten­ții maternali ai Direcției sunt evaluați psihologic și medi­cal. Dintr-o eroare, în urmă cu trei ani, analizele mamei mele au fost interpretate gre­șit de către cei care evaluea­ză dosarele. Au declarat că este bolnavă de hepatită C, iar a doua zi ne-am trezit cu cei de la Direcție la ușă. I-au smuls mamei fetița din brațe, fără consiliere, fără explica­ții. Cristinei i-au interzis să ia legătura cu noi. A fost un șoc pentru toți. Mama a de­cis atunci să își facă dreptate. A mers la Medicina Muncii, a efectuat noi analize me­dicale, a dovedit că nu are probleme cum susțineau ei. Nu a avut însă timp să dove­dească acest lucru, pentru că i-au înaintat actele de șomaj. Atunci, mama a dat Direcția în judecată. A câștigat, dar i-au dat un singur copil în îngrijire, care după numai câteva zile a fost adoptat. Pe Cristina, însă, au refuzat să i-o dea înapoi“, a povestit Iri­na, fiica asistentei maternale Aneta Tom­a. „VREM SA SE FACA DREPTATE!“ Acuzațiile familiei Tom­a nu se opresc aici. Aceștia susțin că femeia a încercat în toate modurile să ia înapoi în îngrijire copilul pe care îl crescuse. „A solicitat chiar și plasament simplu, a renunțat la bani doar pentru a o lua pe Cristina acasă. I-au închis însă ușile în nas, i-au spus că nu o mai poate lua sub nici o formă pe fetiță. Singura mo­dalitate să o vedem era de vi­nerea până duminica, atunci când cerea învoire și stătea la noi, în vacanțe și de mul­te ori după ore. Noi îi cum­păram haine, îi luam rechi­zite, o susțineam financiar, în urmă cu două săptămâni. Cristina a venit ca de obicei la noi, acasă. A întârziat pu­țin pentru că a fost cu colegii prin parc; în acea zi, mama a primit telefon să o ducă urgent pe Cristina la apar­tamentul în care era cazată. Cristina s-a pus pe plâns, ne implora să nu o ducem acolo, îmi amintesc vorbele mamei, îmi amintesc cum, plângând, îi explica Cristinei că trebuie să o ducă la Centru pentru că altfel o vor băga în pușcărie. I-au luat Cristinei telefonul pe care îl primise de la noi și i-au interzis să ne mai sune. Au doborât-o psihic! Ne-au povestit vecinii cum au au­zit-o pe copilă plângând și țipând că vrea la mama. Au continuat să îi facă rău, i-au spus că mama a ținut-o doar pentru bani în cei 11 ani, s-au jucat cu sentimentele acestui copil. Sunt responsabili de moartea ei, iar noi suntem­­ obligați să facem dreptate,­­ așa acum ne-a cerut Cristi­­­­na în biletul de adio. Vrem s să se facă dreptate, suntem Io, distruși de moartea copilului care a crescut alături de noi!“, a adăugat Irina Toma. „SUFERINȚA DIN SUFLE­TUL MEU NU O POATE CALMA NIMENI“ în ajunul sărbătorii de Sfântul Nicolae, alt tânăr aflat în grija statului și-a pus capăt zilelor. Nicolae Cristea a fost găsit zăcând pe caldarâm. S-a aruncat de pe un bloc. Nimeni nu a ținut cont de faptul că acest tânăr fusese ca un fra­te mai mare pentru Cristina, nimeni nu s-a gândit să îl mo­nitorizeze atent, să discute cu el, să îl consilieze. Pe o rețea de socializare, în seara zilei de 4 decembrie, Nicu, cum îi spuneau prietenii, a scris: „Suferința din sufletul meu nu o poate calma nimeni. Așa ca prețuiți viața pentru că e una singură... Vă pup. Adio“, iar câteva minute mai târziu: „Ne rămâi o persoană impor­tantă în inimile noastre... Și, de acolo, de unde ești, sigur te uiți la noi. Cristina, nu ești singură...“. Acestea au fost ul­timele cuvinte lăsate amintire prietenilor lui. „A SCRIS CA IȘI DOREȘTE SĂ FIE ÎNGROPATĂ LÂNGĂ TATĂL MATERNAL“ Alina Angheloiu locu­iește în blocul în care se află apartamentul de tip familial în care Cristina și-a petrecut ultimii trei ani din viață. Vi­zibil afectată, pentru că este și ea mamă, a decis să tragă un semnal de alarmă despre acest sistem instituționalizat bolnav. „De doi ani stau aceste fete aici și mi-a fost dat să aud lucruri care nu sunt normale, înainte au stat niște copii care sufereau, cred, de encefalopa­tie infantilă și, într-o noapte, am auzit zgomote puternice. Un copil urla, soțul meu a mers și a bătut cinci m­inute în ușă, după care o doamnă a spus că putem să intrăm că nu i-a făcut nimic. Fetele, din fericire, au fost tratate bine. De multe ori le auzeam chi­cotelile, dar de multe ori le auzeam și plânsetele, și urle­tele. înainte de 1 decembrie, am auzit o voce care spunea că vrea la mama și plângea. Mi-am dat seama că era fetița de acum. Ea a fost găsită moartă de o fată care plimba câinele și nicidecum de an­gajata Centrului, așa cum se spune. Chiar eu m-am dus și am încercat s-o resuscitez. Băiatul care s-a sinucis este prietenul fetelor, îl vedeam aici, pe scările blocului, stătea cu ele, le proteja", a spus Ali­na Angheloiu. Revoltată de moartea acestor copii, femeia vrea să se facă dreptate: „A fost un bilețel pe care l-a găsit Poliția, Procuratura, și care a fost găsit în geacă. însă, fetița își făcuse o ciornă pe care a lăsat-o în apartamentul în care locuia, în coșul de gunoi, și pe care au găsit-o asistenții maternali ulterior. în acea ciornă cerea iertare familiei și spunea că-și iubește mama și familia chiar dacă ei nu o fac, că familia nu a luptat sufici­ent de mult pentru ea, deși acest lucru nu este adevărat, cred că i se băgase asta în cap. &■ Este o crimă morală ceea ce au făcut cu sufletul acestui copil! Familia este distrusă, o iubeau enorm, au vrut să o ia în plasament fără să pr­­eas­­că nici un ban. A mai scris că își dorește să fie îngropa­tă lângă tatăl maternal, acolo unde merge cu mami să pună lumânări. A fost îngrozitor. Fratele din familia maternală a căzut în genunchi atunci când a citit biletul“. „CEA MAI GRAVA PROBLE­MĂ ESTE RELAȚIA PE CARE O AU ACEȘTI COPII CU PER­SONALUL ANGAJAT“ Toți adolescenții și tine­rii din apartamentele de tip familial ale DGASPC Dolj au fost duși ieri la un consult psihiatric, la Clinica I Psihi­atrie din cadrul Spitalel de Neuropshiatrie. Prof. univ. dr. Tudor Udristoiu, șeful Clinicii Psihiatrie­i, a petre­cut ore în șir pentru a sta de vorbă cu fiecare copil, pentru a afla lucrurile care îi dor cel mai mult. „Este vorba de co­pii extrem de vulnerabili, cu care trebuie să fim ex­trem de atenți pentru a nu se extinde acest fenomen al sinuciderilor. Cei cu care am stat de vorbă au vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Cinci dintre ei, cu vârstă peste 17 ani, sunt extrem de afectați de moartea celor doi. Se cunoșteau, există o legătură strânsă între acești copii. Un lucru este cert: nu vreau să critic pe nimeni, însă există o serie de defi­ciențe în activitatea acestei instituții. Chiar vreau să am o discuție cu conducerea în acest sens, să le sugerez câteva aspecte. Cea mai gravă problemă este relația pe care o au acești copii cu personalul angajat. Este o lipsă totală de încredere în cei care se ocupă de su­pravegherea lor. Ar trebui să fie o legătură mai puțin Statul și omoară pe tinerii Institut Prietenii celor doi tineri, Valentin și Cristian Prof. univ. dr. Tudor Udristoiu „CRISTINA ERA UN COPIL EXTREM DE BUN" Verginica Roșca, directorul Școlii „Gheorghe Bibescu“: „A fost un șoc pentru noi să aflăm o asemenea veste. Cristi­na era un copil extrem de bun, extrem de silitor, foarte prie­tenos, se înțelegea foarte bine cu colegii. Nu avea absențe. Avea medii peste 8“.

Next