Gazeta de Sud, ianuarie 2016 (Anul 22, nr. 6323-6346)
2016-01-15 / nr. 6333
LOTOL/40 JOKER Rezultatele 4.30.7,5.25.22 33.3.28.41.32 ♦ 3 JGS Șg LOCAL Vineri, 15 ianuarie 2016 • Gazeta de Sud col de 3 milioane de euro instrare a Domeniului Public, inrație aflată în subordinea ei, i. a cerut suspendarea și anularea dispoziției primarului prin care s-a reziliat contractul. King Industrial nu a reușit să suspende dispoziția, așa că trebuie să aștepte judecarea pe fond a procesului legat de anularea dispoziției, care are ca termen data de 22 ianuarie. Nici primăria nu a avut succes în procesul prin care cerea returnarea celor 13 milioane de lei și plata daunelor morale de un milion de lei. în luna octombrie a anului trecut, Tribunalul Dolj a respins cererea ca fiind neîntemeiată. Judecătorul a motivat decizia luând în calcul mai multe aspecte. TRIBUNALUL DOLJ A CĂUTAT DOVEZILE ȘI NU LE-A GĂSIT în primul rând, magistratul a considerat că primăria ar fi trebuit să aducă dovezi certe că toate echipamentele livrate în cele 21 de locuri din Craiova nu respectă specificațiile cuprinse în caietul de sarcini sau în fișa tehnică a echipamentelor și nu să se mulțumească doar cu o notă de constatare a comisiei de verificare constituită prin decizie a primarului. Judecătorul a considerat că părerea acestora nu poate fi luată în calcul, deoarece, lucrând la primărie, concluziile lor nu pot fi imparțiale. „Trebuie remarcat că acele concluzii la care ajung membrii respectivei Comisii nu pot constitui o dovadă indubitabilă că există neconformitate în ceea ce privește grosimea materialului ce intră în componența toboganelor (...) din moment ce respectivele persoane fiind angajate ale UAT Craiova (Unitate Administrativ Teritorială - n.r.) nu au o poziție imparțială și echidistantă (...), ci reclamantul avea posibilitatea de a solicita efectuarea unei expertize care să stabilească, dincolo de un dubiu rezonabil, în ce măsură echipamentele (...) respectă sau nu respectă cerințele impuse", se arată în motivarea judecătorului. Magistratul recunoaște că primăria a solicitat, totuși, efectuarea unei expertize, dar a făcut-o prea târziu și nu mai avea dreptul legal să ceară acest lucru. „O astfel de cerere nu a fost formulată prin cererea de chemare în judecată, ci abia la termenul de judecată din 22.09.2015, când instanța a constatat decădere reclamantului (primăria - n.r.) din dreptul de a solicita administrarea unei astfel de probe“, mai spune el. Judecătorul s-a întrebat retoric de ce primăria nu a constatat problemele cu ocazia recepției oficiale și a considerat că nu poate fi vorba de vicii ascunse. „Este inexplicabil de ce nu a fost sesizat acest aspect (grosimea de 3-4 milimetri, în loc de minimum 19 n.r.) de către comisiile de recepție, din moment ce verificări cu privire la grosimea elementelor componente ale echipamentelor puteau și trebuia să fie realizate cu acel prilej, neputându-se considera că ar fi vicii ascunse care nu puteau fi constatate decât în urma deteriorării (...) clarificări nu pot fi aduse decât în urma efectuării unei expertize tehnice de specialitate“, arată magistratul. Apoi, judecătorul oferă un argument de care primăria avea să se folosească în apelul declarat la Curtea de Apel Craiova, acolo unde a ajuns procesul. „Deși este adevărat că eventualele deficiențe ale elementelor de țeavă de la echipamentele de agrement nu puteau fi sesizate de Comisiile de recepție, ci doar în urma ruperii țevilor, constatări de genul «materialul țevii nu este nici oțel galvanizat (...), nici oțel inox» (...) nu pot fi efectuate cu ochiul liber, ci trebuie prezentate mostre de materiale unui laborator autorizat pentru a testa țevile (...) Or, reclamantul (primăria- n.r.) nu a prezentat nici o dovadă că ar fi procedat astfel, dimpotrivă, pârâta (King Industrial - n.r.) a depus la dosar Raportul de Evaluare întocmit de ICECON SA - întocmit în urma prezentării pentru a fi încercare - a unui tobogan nou și a unuia pus în exploatare (...) care concluzionează că ambele tobogane sunt realizate din mase plastice cu aceleași caracteristici fizico-mecanice (...), iar degradarea suprafeței toboganului s-a produs ca urmare a unui impact cu un corp dur, cu energie superioară celei care poate apărea în utilizarea curentă“. Judecătorul își încheie argumentarea, spunând că primăria trebuia să constate neconformitatea tuturor echipamentelor pentru a cere restituirea întregii sume. în privința daunelor morale, magistratul a respins acordarea lor, spunând că despre acest lucru putea fi vorba doar dacă era de acord cu returnarea banilor. în plus, primăria nu a adus nici un articol de presă ca dovadă că a fost prejudiciată la imagine. „(...) trebuie evidențiat faptul că reclamantul (primăria - n.r.) nu a înțeles să depună la dosar vreun articol din presa centrală sau locală care să-i confirme că a suferit un prejudiciu de imagine în ochii cetățenilor(...)“, se arată în motivarea prin care Tribunalul Dolj a respins cererea primăriei de returnare a sumei de 13,8 milioane de lei și de acordare a daunelor morale de un milion de lei. HEIRUP ȘI DE LA CAPĂT Cu onoarea pierdută și imaginea șifonată, primăria a făcut apel la Curtea de Apel Craiova în care a atacat decizia judecătorului de la tribunal, spunând că acesta se contrazice și că nu a apelat la toate metodele legale pentru a afla adevărul. Municipalitatea a cerut Curții să ia în calcul mijloacele de probă care nu au fost admise de Tribunal. De exemplu, primăria spune că ar trebui angajat un expert autorizat, deoarece ea nu poate cheltui bani publici pentru analize de laborator, așa cum sugerase Tribunalul Dolj, dar a insistat asupra independenței comisiei înființată prin dispoziția primarului, aducând ca argument faptul că nu a fost numai un membru în Comisie, ci doi, cu ani de studii de specialitate. în concluzie, municipalitatea a considerat că judecătorul de la Tribunalul Dolj nu a studiat dosarul cu atenție și că „este evident că viețile copiilor au fost puse în pericol, în condițiile în care aceștia ar fi trebuit să beneficieze de locuri de joacă sigure și rezistente, așa cum au fost solicitate“, după cum se arată în motivarea apelului. Primăria a avut, însă, o surpriză. Curtea de Apel Craiova a declarat apelul inadmisibil, prin autosesizare, deoarece, legislația în materie juridică suferise o schimbare. Curtea Supremă admisese în septembrie un recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Suceava prin care, în domeniul achizițiilor publice, cum este și cazul Craiovei, sentințele tribunalului nu mai sunt atacate cu apel, așa cum prevedea legislația privind achizițiile, ci prin recurs. Practic, primăria va trebui să depună din nou documentele pentru recurs și să spere că instanța va considera că mai are acest drept, chiar dacă instituția nu are nici o vină pentru nerespectarea termenului legal de depunere. Concret, prin acest lucru se prelungește data la care primăria va afla dacă își recuperează sau nu banii de la King Industrial; în prezent, acordul-cadru este reziliat, dar el poate redeveni activ dacă firma din București va obține, în procesul deschis de ea, anularea dispoziției primarului. Chiar dacă, juridic, lucrurile sunt încâlcite, un lucru e sigur. Locurile noi de joacă din Craiova pun în pericol viețile copiilor, după cum spune chiar primăria. Atunci, de ce municipalitatea nu se scoate din uz și permite ca acest pericol să existe în continuare? Iată ce a răspuns primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, la o solicitare a GdS pe această temă: „(Locurile de joacă - n.r.) sunt un pericol dacă sunt rupte și s-au înlocuit toate toboganele rupte. RAADPFL are sarcina de a constata orice defecțiune și de a demonta aparatele, dacă ele nu se pot înlocui sau repara. Dacă se respecta caietul de sarcini cu 19 milimetri grosime, nu ar fi apărut nici un fel de probleme“. Din răspuns se înțelege că ele sunt periculoase doar dacă se rup, altfel sunt foarte bune. Numai că, în instanță, primăria a susținut că materialul de la tobogane, de exemplu, este de peste șase ori mai subțire decât ar trebui. Deci, ele sunt periculoase pentru că se pot rupe foarte ușor, nu doar după ce se rup. E ca și cum o bombă este periculoasă doar după ce a explodat. POLIȚIA LOCALĂ. NU PUTEM ASIGURA PAZA, DAR PATRULĂM Locurile de joacă nu pot fi supravegheate permanent, după cum declara mai demult directorul Poliției Locale Craiova, Octavian Mateescu. „Locurile de joacă nu pot fi păzite de Poliția Locală în permanență. Paza se face cu personal contractual. Poliția Locală nu are atribuții de pază. Supravegherea nu se poate face decât prin patrulare. Un post de pază înseamnă cinci oameni. O patrulă de doi oameni care patrulează 24 de ore din 24, 30 de zile pe lună înseamnă zece persoane. Sunt oameni care spun că sunt 278 de polițiști locali pe ordine publică. Da, dar nu sunt toți, există concedii, concedii medicale, zile de repaus sâmbătă, duminică, program de noapte, program de zi. Deci este foarte greu să asiguri paza la un anumit obiectiv. Cred că nici o poliție locală din România nu are posibilitatea să asigure paza la toate obiectivele și domeniul public al unei localități. Locurile de joacă sunt incluse în anumite etape de patrulare, se stă mai mult în intervalul orar când știm că sunt mai aglomerate, dimineața și seara. Vandaizarea nu se întâmplă sub ochii lor. Au fost mai multe probleme când au fost montate aceste locuri de joacă, nu neapărat pentru vandalizare, ci pentru că oamenii nu au înțeles că acele aparate sunt pentru anumite categorii de vârstă. Multe dintre aparate se dezmembrează, le mai strângem și noi, mai chemăm și colegii de la RAADPFL. Acum lucrurile cred că s-au așezat“, spunea Mateescu. Lucrurile nu s-au așezat, ci au „explodat“.