Gazeta Învățământului, 1949 (Anul 1, nr. 25-39)

1949-09-23 / nr. 25

ANUL I Nr. 25 6 PAGINI 5 LEI Vineri 23 Septembrie 1949 ^ Proletari din toate țările,J­uniți-va ! REDACȚIA s­i ADMINISTRAȚIA _ 1 ___ . hktd­T. , 250 LEI STR. A. S. POPOV Nr. 28-30 T.L 4.68.64 „SCRISUL LIBER­* ABONAMENTE­ J ________________ ________| STR. DOBROGEANU GHEREA NR. S­TEL 3.26.20 | Luni! 130 • împreună cu popoarele iubitoare de pace din toată lumea să luptăm pentru a zădărnici planurile criminale ale ațâțătorilor la un nou război. Vom ști să câștigăm lupta pentru pace, care este lupta pentru viață și pentru un viitor fericit. (Din apelul Comitetului Permanent Pentru Apăra­rea Păcii din R. P. R.) ÎNCEPEM noul an școlar sub semnul luptei pentru pace UNIUNEA SOVIETICA — MUNCĂ, DEMNITATE, FORȚĂ*) de Mihail Sadoveanu "(­­ Președintele Comi­tetului Permanent , pentru Apărarea Pă­cii din R. P. R. Impresiilor mele din zilele conferinței pentru pace de la Moscova le-ar trebui mai mult timp decât le pot da , ca să se ordoneze și să se adâncească. Foarte pe scurt voi cerca să spun ceva despre lucrările din sala coloanelor, în palatul Uniunii Sindicatelor. Au venit aici delegați din paisprezece țări străine : An­glia, Austria, Albania, Bulgaria, China, Coreea, Cehoslovacia, Franța, Germania, Italia, Polonia, România, Statele Unite, Ungaria. După cum a arătat, în vorbirea sa, scriitorul Corneiciuc, poporul muncitor sovietic a trimis la congres o mie două sute de delegați. S’au înfățișat soli a treizeci și trei de naționa­lități sovietice : din văile Carpaților și înălțimile Pamirului, de pe țărmurile Mării Negre și Oceanului Pacific, din Cau­­caz și Altai. Au venit muncitori din toate ramurile de activi­tate : oameni ai științei, scriitori, pictori, actori, compozitori și muzicanți, colhoznici și muncitori, reprezentanți ai comi­tetelor antifasciste de femei și tineret, reprezentanți ai di­feritelor uniuni profesionale, reprezentanți ai bisericii. Adunarea cuprindea eroi ai Uniunii Sovietice — 26, eroi ai muncii socialiste—105, laureați ai premiului Stalin— 169. Peste două mii de congresiști. Toți au mărturisit încrederea lor în victorie și în marele călăuz și povățuitor al lumii, Stalin. De către toți au fost ridicate proteste împotriva ațâțăto­rilor la război. Capitalismul și imperialismul anglo-american încearcă în felurite chipuri să organizeze o tabără de răz­boi neo-fascistă, care le-ar mai putea prelungi situația pre­ponderentă de e scump huzurul pe care l-au dobândit prin silnicie, viclenie și asuprire, exploatând muncitorimea, ță­rile mici și coloniile . Pactul Atlanticului, planul Marshall, bomba atomică, sunt tot atâtea amenințări împotriva ome­nirii pașnice, împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de de­mocrație populară. Congresul, prin numeroși delegați, a de­­nunțat crima odioasă pe care o pregătesc acești veșnic ne­sățioși și a înfierat-o, încredințat fiind că forțele păcii vor înnăbuși agresiunea. De partea păcii stă cu hotărîre clasa muncitoare de pretutindeni, stă forța nebiruită a Uniunii Sovietice, stau legile inflexibile ale istoriei. Primul delegat înregistrat a fost al Pamirului, venit din mari depărtări, de pe înălțimile Asiei Centrale. A declarat că vine cu hotărîre tare să apere pacea întregii lumi­ (zașitii mir vo vsem mire). Se aflau înscrise în sală și alte lozinci ale oamenilor muncii. In limba rusă cuvintele care exprimă pacea și lumea sunt omonime. In lumea nouă ele tind să devină și sinonime. Lumea păcii realizează pacea lumii. De pe estradă, sub portretul Marelui Stalin, academicia­nul Grecov a deschis congresul. O singură dorință ne unește, a­ zis domnia sa, indiferent de naționalitate, credință și con­vingeri politice. Savanții, scriitorii, colhoznicii, novatorii în industrie, uniunile profesionale, tineretul comsomolist, fe­meile luptătoare, toți voim să triumfe pacea în întreaga lu­m­e. Să vadă cei care pregătesc agresiunea că massele populare din toate țările lumii nu mai voiesc repetarea grozăviilor ul­timului măcel. Scriitorul Fedin propune pentru prezidiul de onoare Bi­roul Politic al Partidului Bolșevic, în frunte cu I. V. Stalin. După aclamațiile în picioare ale congresului, Fedin propune prezidiul activ. Intre cele 89 de persoane alese, se află Va­vilov, președintele Academiei de Științe, Fadeev, secretarul general al Uniunii Scriitorilor, Simonov, dramaturgul, savan­tul Lisenco, Tihonov poetul, scriitoarea Vanda Vasilievsca, Cuznețov, președintele Confederației Generale a Muncii, Rosîisoiu, maistru de la Uzinele „Calibru, Saachian, învățător din Armenia, Suracan Cainazarova, președinta colhozului din Chirghizia, „Erou al muncii socialiste”, apoi Lafitte și d’Ar­­bousier, secretari ai Comitetului Congresului Mondial al Par­tizanilor Păcii, Corneiciuc, Ilya Ehrenburg, și prietenul nos­tru, profesorul academician Parhon. Raportul poetului Tihonov, care a urmat după instalarea prezidiului activ, a arătat că în mișcarea pentru pace a mi­lioanelor de muncitori din lume, Uniunea Sovietică ocupă locul de conducere. Oamenii sovietici sunt mândri că marea lor Patrie Socialistă se dovedește și acum, ca totdeauna, a fi bastionul păcii și securității internaționale. In lupta sa pentru apărarea păcii, are alăturea țările de democrație populara. In toate colțurile lumii, ca un simbol al prieteniei dintre popoare, răsună în toate limbile, cu aceeași putere și­­ Cuvântare rostită cu ocazia dării de seamă publice a delegației R. P. R. care a participat la Conferința Partiza­nilor Păcii din U. R. S. S. (Continuare în pag. 4) Conferința U.S.S.I. ca președinții și secretarii Sindicatelor Salariaților din învățământ Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Salariaților din în­vățământ a convocat în zilele de 19 și 20 Septembrie la o ședință de lucru pe președinții și secre­tarii sindicatelor din întreaga țară, cu scopul de a analiza un spirit critic și autocritic munca depusă pentru pregătirea noului an școlar, precum și pentru a discuta împreună sarcinile ime­diate ce stau in fața sindicatelor de învățământ. Au participat ,la această ședință 140 de tovarăși și tovarășe din toate județele țării. Printre participanți s’au obser­vat, ca rezultat al alegerilor, un număr mai mare de femei și ti­neri, ceea ce arată că s’a urmat în această privință linia trasată de Confederația Generală a Mun­cii. Trebuie să subliniem totuși cu acest prilej, că numărul femeilor care au fost promovate in con­ducerea sindicală nu este Încă mulțumitor. Ceea ce s’a putut observa, încă înainte de deschiderea ședinței, este atmosfera tovărășească prietenia ce s’a închegat între re­și prezentanții sindicatelor noastre. La orele 9 ședința s’a deschis în prezența tov. N. Popescu-Do­­reanu, ministrul învățământului Public, și a tov. Zastulca, mem­bru in Comitetul Executiv al C. G. M. Tov. Marin Sulică, vicepreșe­dintele Uniunii, a rostit cuvântul de deschidere, în care a arătat scopul ședinței, precum și ordi­nea de zi, cu următoarele puncte : 1. Contribuția sindicatelor la pregătirea noului an școlar sarcinile lor pentru asigurarea și bunei funcționări a școlilor în acest an. 2. Raportul cu privire la Con­ferința Departamentului Profesio­nal Internațional al învățămân­tului. 3. Raport asupra Protecției Muncii. 4. Casele de ajutor reciproc. 5. Problemele organizatorice. Tov. Mihai Nanu, președintele Uniunii, a prezentat primul ra­port al ordinei de zi, făcând o a­­naliză critică a contribuției sin­dicatelor la lucrările pentru pre­gătirea începutului de an școlar. După raport au urmat discuții, la care s’au Înscris 26 tovarăși. Din aceste discuții a reieșit ca parte pozitivă, mulțimea și diver­sitatea problemelor care s’au pus. Tov. Aurel Stoica, președintele sindicatului Buzău, vorbind des­pre problema ridicării nivelului ideologic și cultural al membrilor sindicatului, a subliniat felul în care acest sindicat, — datorită muncii de lămurire pe care a dus-o, — a realizat o casă de cultură. Tov. Faida, secretarul sindica­tului Teleorman, a comunicat me­todele prin care în acest județ s-a dus bine munca de alfabetizare, reușind să se depășească, numă­rul prevăzut in Planul de Stat cu peste 40 la sută. Tov. N. Calinicenco, președin­tele sindicatului Iași, relevă câ­teva deficiențe ale profesorilor din învățământul superior. Unii dintre aceștia încă mai explică fenomenele în mod idealist și mistic. Materialul sovietic nu a fost folosit îndeajuns, deși orga­nizația sindicală s-a îngrijit să-l procure. Tov. Caragea, vicepreședintele sindicatului București, atrage a­­tenția asupra nivelului scăzut pe care l-au avut un număr de can­didați la examenele de admitere in facultăți. Aceasta este o con­secință a lipsei de pregătire și unora dintre de răspundere a profesori. Tov. Bădică, președintele sindi­catului Constanța, a dat sugestii pe care le-a experimentat pe te­ren, cu privire la întocmirea de bibliografii pentru fiecare specia­litate, la bibliotecile-tip, colabo­­­rarea cu părinții, etc. S’au ridicat și de către ceilalți tovarăși o serie de probleme ce vor fi desvoltate în Gazeta Învă­țământului, în numerele viitoare. Ceea ce s’a observat din aceste discuții e faptul că unii tovarăși nu știu să lege încă discuțiile de subiectul raportului. De pildă, deși ar fi trebui să se discute moda­litatea de a aplica pe teren, con­form specificului local, sarcinile trasate de către Comitetul Exe­cutiv al Uniunii, cei mai mulți președinți și secretari au prezen­tat la discuții rapoartele lor de activitate. O altă deficiență a fost adesea lipsa de spirit auto­critic. In după amiaza zilei de 19, tov. dr. Brauner, responsabilul Secției Internaționale a U. S. S. S., prezentat al doilea raport, privi­a­tor la congresul de la Varșovia. In acest raport s’a arătat impor­tanța Varșovia pe care Conferința deja o are pentru oamenii învățământului din Întreaga lume. S’a arătat trista situație a șco­lilor in țările imperialiste și în contrast cu aceasta, înflorirea în­vățământului ln U. R. S. S., Țara Socialismului. De asemenea și pro­gresele făcute de țările de demo­crație populară. S-a accentuat îndeosebi asupra celor două pro­bleme : democratizarea învăță­mântului și lupta pentru pace. In discuțiile care au urmat la acest raport,, președinții și secre­tarii sindicatelor, prin angaja­mentele luate, au manifestat atitudine hotărîtă împotriva ațu­p­tătorilor la un nou război, impe­rialiștii anglo-americani. A urmat apoi raportul privitor la Protecția Muncii ,prezentat de tovarășa Gângaciu, responsabila Comisiei de Asigurări a Uniunii. In acest raport s’au analizat po­sibilitățile de îmbunătățire condițiilor de muncă, ale profe­n­sorilor, învățătorilor, elevilor, pre­cum și ale tovarășilor din perso­nalul de îngrijire. S'a vorbit de a­semenea de modul in care să fie predate orele de protecția mun­cii, prevăzute in programa ana­litică, precum și de stimulare a cercetărilor științifice in acest domeniu. Tov. Pantazi, membru in Co­mitetul Executiv al Uniunii, în raportul prezentat, referitor la Casele de Ajutor Reciproc, a a­­rătat importanta acestora și felul in care ele vor funcționa in urma lichidării Casei de Credit a Corpului Didactic. Participanții la conferință au adus la cunoștința tuturor sindi­catelor fraudele ce se făceau îna­inte de 1944 de conducerea Ca­sei Corpului Didactic și au cerut cu insistență să se stabilească răs­punderile de către comisia de li­chidare. Ultimul punct din ordinea de zi a fost raportul prezentat de tov. Alexandru Dimitriu, secretar ge­neral al Uniunii, cuprinzând pro­blemele organizatorice. Analizând munca desfășurată in toate ju­dețele țării, raportul, menținân­­du-se pe linia criticii principiale, a subliniat părțile pozitive, pre­cum și lipsurile, din a căror cu­noaștere tovarășii vor trebui să învețe pentru a-și îmbunătăți munca. Pe baza realizărilor a lipsurilor constatate, s’au tra­și sat concret și precis sarcinile or­ganizatorice, ce revin sindicate­lor pentru desfășurarea muncii în anul școlar care începe. Discuțiile din­ a doua parte a ședinței au dovedit mai mult spi­rit autocritic decât primele. To­varășii și-au recunoscut lipsurile și și-au luat angajamente con­crete. Județul Ilfov a provocat la întrecere județul Turda, în do­meniul muncii de alfabetizare. Tov. Bucșa, președintele sindica­tului Turcia, a primit provocarea în numele salariaților din învă­țământ din județul său și a ce­rut Uniunii să fixeze normele În­trecerii. Raportorul a Încheiat discuțiile subliniind o lipsă a Uniunii, anume faptul că nu s-a ținut des­și­tul de strâns legătura cu sindi­catele, munca lor nu a fost spri­jinită și urmărită îndeaproape. Accentuând că o muncă plani­ficată nu se poate duce decât cunoscând bine Întreaga realitate de pe teren, tov. Al. Dimitriu, în numele Uniunii, iși ia angaja­mentul ca în etapa următoare să se urmărească lichidarea greșe­lilor. La închiderea conferinței au participat: tov. Gheorghe Apos­tol, membru în Biroul Politic al C. C. al P. M. R. și președinte al C. G. M., tov. N. Popescu-Do­­reanu, ministrul învățământului Public, tov. Florica Mezincescu, ministru adjunct la Ministerul învățământului Public, precum și șefii secțiilor de învățământ și Cultură ale Comitetelor Provi­zorii. Au vorbit cu acest prilej tov. Gheorghe Apostol și N. Popescu- Doreanu.1 • Tov. Nanu, președintele Uniu­nii, își ia angajamentul, în nu­mele Uniunii, să mobilizeze sin­dicatele de învățământ din țară pentru a duce la îndeplinire sar­cinile ce le revin in cadrul Pla­nului de Stat. Conferința președinților și se­cretarilor sindicatelor de Învăță­mânt s’a încheiat intr’o atmo­sferă entuziastă și mobilizatoare. O parte din participanții la conferința președinților și se­cretarilor Sindicatelor Salariaților din învățământ Contribuția sindicatelor la pregătirea anului școlar pentru buna funcționare a școlilor în acest an școlar Rezumat din raportul tov. Mihail Nanu, președintele R­. S. S. I.a ținut la Conferința președinților și secretarilor sindicatelor, — din 19—20 Septembrie, la București i și sarcinile sindicatelor 9­ e­ferințor aceasta de lucru,­­ organizata de Comitetul E­­xecutiv al Uniunii noastre se ține în ajunul noului an școlar. Deschiderea anului școlar este un eveniment de o deosebită im­portanța politica și culturala în viața țarii noastre și a întregului popor muncitor. Pe timpul regimului burghezo­­moșieresc școala era un mijloc de otrăvire a minților tinerilor, cu ideologia criminala a claselor ex­ploatatoare, crescând un tineret egoist, individualist, șovin și mis­tic, instrument de exploatare și asuprire a poporului muncitor. Astăzi, urmându-se pilda măreață a U. R. S. S., școala noastră este pusă în slujba construirii socialis­mului, pregătește tineretul și-l în­­drumează pe calea științei adevă­rate, pe care o va pune în mod practic în slujba ridicării bună­stării materiale și culturale a po­porului muncitor. Reforma învățământului a pus școala noastră pe baze cu totul noi. Școala trebue să corespundă sarcinilor puse de desvoltarea ra­pidă a țării noastre în domeniul economic. Analizând cum au contribuit sindicatele din învățământ la pregătirea noului an școlar, să vedem care sunt sarcinile noastre pentru buna funcționare a școlii în viitor. In fața sindicatelor noastre stă sarcina permanentă a aplicării Reformei învățământului. Aceasta cere în primul rând a­­tașamentul fața de clasa munci­toare și o temeinică orientare marxist-leninistă a celor ce lu­crează în școli, deci o serioasă pregătire ideologică în domeniul nostru de activitate. Din inițiativa Partidului, Minis­terul învățământului Public a or­ganizat în acest scop I.C.D., prin care au trecut cursurile acum peste 80.000 de membri până ai corpului didactic. In organizarea și îndrumarea a­­cestor cursuri, sindicatele au avut o contribuție serioasa la seriile din vara aceasta. Sprijinindu-se prin conferențiari și lectori, urmărind activitatea lec­torilor și a cursurilor, organizând grupe sindicale pe seminarii și întreceri între seminarii și centre, sindicatele au contribuit la obiș­­nuirea acestora cu munca în co­lectiv și mai ales cu folosirea cri­ticii și autocriticii, ca metodă de lucru. Totuși sindicatele noastre n'au reușit sa convingă pe sindicaliști că Partidul a inițiat cursurile I.C.D. ca un sprijin dat ridicării nivelul ideologic, politic și pro­fesional al membrilor sindicatelor. Mulți dintre salariații noș­tri au privit I.C.D.-ul ca o obligație, iar alții au urmat cursurile din oportunism, de teamă de a nu fi scoși din învățământ. De asemenea, sindicatele n'au combătut cu destulă tărie rămăși­țele educației burgheze, vădite cu ocazia întrecerilor. Aceste întreceri s'au făcut în spirit egoist, indivi­dualist, iar uneori s'au constatat unele manifestări șovine, ploconeli fața de conducerea cursurilor. O deosebită importanța pentru ridicarea nivelului ideologic pro­fesional și sindical al membrilor sindicatelor noastre o prezintă școlile de cadre. In anul școlar 1948-1949 au funcționat școli de cadre serale în 25 județe. Uniunea n'a dat importanța cu­venită acestor școli de cadre, nu le-a sprijinit suficient și nu le-a urmărit rezultatele. O altă preocupare însemnată a sindicatelor noastre, în legătură cu pregătirea noului an școlar, a (Continuare in pag. 4) Se împlinesc cinci ani de apariție legală a Scânteii Se împlinesc cinci ani de a­­pariție legală a „Scânteii". Cinci ani de luptă grea pen­tru clasa muncitoare, de mari prefaceri sociale, de adânci re­forme și revoluționare reali­zări. Eliberați la 23 August 1944, de către glorioasa Armată So­vietică, oamenii muncii, con­duși de Partid, au trecut la transformarea unei țări îna­poiate, jefuită și împilată de clasele exploatoare, de la noi și de imperialiștii străini într'una din cele mai înaintate țări din punct de vedere politic, într'o țară care construește socialis­mul. . Desvoltarea economică țării noastre pe baza unei înal­a­te productivități, făurirea unui om nou, cer o permanentă muncă de ridicare a nivelului ideologic și politic al oamenilor muncii. Materialul propagan­distic și agitatoric publicat in „Scânteia", atitudinea ei com­bativă și de înaltă principiali­tate, înarmează oamenii muncii cu ideologia marxist-leninistă, ajutându-i să înțeleagă just desfășurarea evenimentelor po­litice, să aibă perspectivă revo­luționară, să se convingă de justețea cauzei pentru care luptă și s'o apere cu hotărîre. „Scânteia" a evidențiat și a popularizat fiecare trăsătură nouă, socialistă, din activitatea de fiecare zi a oamenilor mun­cii. Prin scrisul ei Scânteia" i-a ajutat să-și organizeze mun­ca din ce în ce mai bine. Astfel, „Scânteia", armă as­cuțită și puternică a Partidu­lui, a adus o contribuție deose­bită la înviorarea și desvolta­­rea mișcării întrecerilor socia­liste, criticând neajunsurile, for­mele birocratice și generali­zând experiențele pozitive. . Purtând cu fidelitate și intran­sigență revoluționară cuvântul Partidului, „Scânteia" mobili­zează masse din ce în ce mai largi la lupta internațională a frontului păcii, condus de Uniu­nea Sovietică. Îndrumările principale date de organul Partidului Munci­toresc Român în diferite pro­bleme ale vieții culturale, știin­țifice și artistice, au fost un îndreptar luminos pentru fău­rirea unei culturi pusă în slujba poporului, progresului și a păcii. In „Scânteia" oamenii mun­cii au găsit, totdeauna, cuvân­tul iubit al Partidului, năzuin­țele, faptele și înseși vorbele lor. In „Scânteia" oamenii muncii găsesc apărarea inte­reselor lor vitale, găsesc ade­vărul în jurul căruia se strâng masse de milioane de oameni, care formează astăzi lagărul ce luptă pentru cele mai no­bile idealuri ale popoarelor: independență, pace, socialism. „Ziua Scânteii" a intrat a­­dânc în tradiția oamenilor muncii din țara noastră, ca un prilej de manifestare a dra­gostei pentru Partid și pentru organul său central. 15.000 de oameni pregătesc „Ziua Scânteii" în anul acesta și sute de mii de oameni ai muncii vor răspunde la che­marea Partidului, pentru a con­tribui cu elanul lor la ridica­rea „Casei Scânteii", minunat edificiu al culturii socialiste. „Ziua Scânteii" este o zi de sărbătoare a oamenilor muncii din țara noastră. Spor la muncă, tovarăși! L­uni 26 Septembrie, începe cel de al doilea an școlar de aplicare a revoluționarei Reforme a învățământului. Acest an școlar se deschide sub semnul luptei pentru pace. Datoria noastră a cadrelor didactice, este ca în acest an, să adâncim principiile reformei învățământului, făcând ca școala noastră să fie tot mai mult o școală a poporului, o școală pentru popor. Datoria noastră este să creem seria de cadre atât de ne­cesare desvoltării industriei, să pregătim elementele care să ridice tot mai sus nivelul cercetărilor științifice. Un nou an școlar, un nou pas pe drumul progresului, pe drumul biruinții întru apărarea păcii. Guvernul și organele administrative, în împrejurările date, au făcut tot ce este posibil ca școala să se deschidă în cât mai bune condițiuni. Iar noi învățătorii și profesorii, conștienți de misiunea istorică a clasei muncitoare, atenți la îndrumările Partidului, va trebui să punem toată râvna și puterea noastră de muncă în slujba școlii. Mai mult ca oricând, noi profesorii și învățătorii trebue să ne străduim pentru a scutura din școală zgura menta­lității burgheze, mistice, șovine și antiștiințifice. Mai mult ca oricând, noi profesorii și învățătorii trebue să îndrumăm elevii pe calea celei mai avansate științe, știința marxist-leninistă, legând puternic întreaga școală de practică și de desvoltarea economică a Patriei noastre. Să ne însușim metodele pedagogiei științifice, citind studiile pedagogilor sovietici, să muncim cu stăruință și planificat, să muncim cu dragoste și să facem din școlile noastre școli fără repetenți. Exemplul măreț al pedagogiei și experienței școalei sovietice să ne fie un îndreptar de fiecare clipă. Să facem ca elevii noștri, de toate categoriile, să înțeleagă, de la început, că munca serioasă, conștient îndeplinita, munca stăruitoare este temelia pe care se bizue prosperitatea și cultura. Azi, și la noi, după exemplul Uniunii Sovietice, munca încetează de a mai fi obiect de exploatare. Ea devine, tot mai mult o chestiune de cinste, de glorie, de eroism. Dar munca cr­eatoare nu este posibila decât a­­tunci când omul iubește munca, cât­unci când vede în ea bucuria de a crea pentru colectivitate. A desvolta în copiii noștri o deprindere adâncă de a munci cu folos, organizat, este o datorie principală a cadrelor didactice. Cu răbdare, cu tact și mai ales cu dra­goste, cu nesfârșită dragoste și înțelegere să urmărim și să ajutăm copiii noștri în munca lor școlară. Să interesăm părinții în bunul mers al școlii, în cunoașterea și îndrumarea copiilor și să folosim ajutorul lor in toate activitățile școlare. Anul școlar se deschide sub semnul luptei pentru pace, să înțelegem că una din marile noastre datorii este de a face din fiecare copil al nostru un aprig luptător pentru pace. Copiii trebue sa cunoască, pe deplin intențiile criminale ale imperialiștilor ațâțători la război. Ei trebue să știe toate dedesubturile mârșave ale uneltirilor bancherilor anglo-americani, sa vadă limpede că acești exploatatori sunt dușmanii progresului, sunt dușmanii ome­nimi. Elevii noștri, luminați de farul luptei Partidului, alături de părinții lor, oameni ai muncii, să știe a intra în frontul popoarelor care, în frunte cu nebiruita Uniune Sovietică, luptă pentru pace și progres. Vorbind, cu prilejul zilei de 23 August, la Arenele Libertății, tov. Gh. Gheorghiu-Dej spunea: ..Dragostea de țară a oamenilor muncii a căpătat astăzi în Republica Populară Română un înțeles mai bogat și adânc. Lupta pentru apărarea Patriei se confundă cu lupta pentru apărarea libertăților cucerite de popor, cu lupta pentru construirea socialismului. Interesele națio­nale, cu alte cuvinte, interesele marei majorități a populației țării, se îmbină cu interesele mișcării mondiale revoluționare, cu interesele luptei pentru pace”. Acum, când copiii dragi ai Republicii noastre sunt gata să pășească pragul școlii să ne amintim încă odată cuvântul marelui pedagog sovietic Macarenco: „Educația copiilor este un domeniu important al vieții noastre. Copiii noștri sunt viitori cetățeni ai țării noastre și viitori cetățeni ai lumii. Ei vor făuri istoria. Copiii noștri sunt viitorii părinți; ei vor fi de asemenea educatorii copii­lor lor. Copiii noștri trebue să devină cetățeni admirabili și buni părinți". In spiritul muncii conștiente, organizate, în spiritul luptei pentru pace, începem un nou an școlar. Organele de conducere ale școalei din Republica Populară Română urează tovarășilor profesori și învățători spor la muncă. Conferința șefilor Secțiilor de învățământ și Cultură a Comitetelor Provizorii pentru definitivarea lucrărilor in vederea deschiderii noului an școlar i­n vederea unei cât mai­­ bune pregătiri pentru des­chiderea noului an școlar. Mi­nisterul învățământului Public a convocat, pentru zilele de 20, 21 și 22 Septembrie, șefii Sec­țiilor de învățământ și Cultură de pe lângă Comitetele Provi­zorii. S’a pus în discuție problema cadrelor, problema repartizării elevilor la școlile medii și asi­gurarea materială a școlilor pentru buna lor funcționare. Au vorbit tot­ ministru ad­junct Florica Mezincescu, tov. Tatiana Bulan, consilier mini­sterial, tov. D. Protopopescu, consilier ministerial, și tov. Tis­­maneanu, delegată din partea Ministerului Sănătății. Vorbind despre problema re­partiției elevilor în școlile me­dii, tov. ministru adjunct Flo­rica Mezincescu a arătat: „Dacă școala elementară are sarcina de a ridica nivelul cul­tural al maselor largi populare școala medie­ dă o pregătire generală pentru ca elementele ridicate de aceasta să treacă în învățământul superior. Alte categorii de școli medii pre­gătesc cadre de specialiști pen­tru învățământ și diferite ra­muri ale economiei. Privit în lumina acestor sarcini, învă­țământul mediu trebue să scoa­tă cadre mijlocii și să asigure pregătirea celor care vor trece în învățământul superior. De a­­ceea nu ne este indiferent cine va intra în învățământul me­diu. Trebue să fim atenți la compoziția socială a elevilor; ea trebue să reprezinte massa mare a poporului muncitor care este interesată în construirea socialismului în țara noastră și anume: clasa muncitoare, care îndeplinește rolul de conducă­tor, apoi țărănimea muncitoare, aliatul său, funcționărimea din întreg aparatul de Stat, micii meseriași, care merg alături de constructorii socialismului, împărțiți în colective de lucru șefii Secțiilor de învățământ și Cultură, ajutați de organele Mi­nisterului, au lucrat apoi la repartiția cadrelor didactice și elevilor de la școlile medii, potrivit instrucțiunilor date în funcție de cerințele desvâr­și­torii socialismului în țara noa­stră. La ședința de încheere, tov­ Tatiana Bulan a trecut în re­vistă o serie de realizări, prin­tre care merită a fi citate evi­dența cadrelor didactice, re­censământul elevilor, recruta­rea de noi cadre, transforma­rea școlilor tehnice profesio­nale, crearea celor 40 școli noi tehnice, înființarea de noi Institute de învățământ supe­rior. Deasemeni s’a sporit nu­mărul burselor. In sectorul con­strucțiilor de noi localuri de școală se remarcă faptul că în acest an s'au ridicat, prin mun­că voluntară, peste 500 loca­luri de școală. Deasemeni d-sa a dat in­­­dicațiuni practice pentru în­cadrarea învățătorilor și pro­fesorilor, urmărindu-se ca fie­care școală să fie cât mai just încadrată. A vorbit apoi Iov. D. Proto­popescu, preocupându-se de înzestrarea școlilor cu localuri noi, de reparații, mobilier, la­boratoare, ateliere, material di­dactic, atrăgând atenția asupra bunei gospodăriri a fondurilor acordate de Minister. Conferința s'a încheiat prin cuvântarea tov. Tismăneanu, delegată din partea Ministeru­lui Sănătății, care a vorbit de­spre grija pe care administra­ția și cadrele didactice trebue să o poarte sănătății copiilor. In urma acestei con­ferințe șefii secțiilor de învă­țământ de pe lângă Comitetele Provizorii, vor face ca, ziua de 26 Septembrie, zi de deschidere a noului an școlar, să însemna un vădit progres în învățămân­tul nostru în acest al doilea an de aplicare a Reformei învă­țământului, ,-----——jur.-----j

Next