Gazeta Învățământului, 1954 (Anul 6, nr. 249-299)

1954-01-09 / nr. 249

■ ■ ■ j­unei. Î PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ANUL VI NR. 249­4 PAGINI, 25 BANI SÂmBătă 9 Ianuarie 1954 Să ridicăm nivelul muncii didactice din cea de a doua jumătate a anului școlar IB bilele acestea au loc în toată țara con­­■sfăturil­e raionale ale cadrelor didactice. ■Educatoarele, învățătorii și profesori își ■comunică cu acest prilej experiența caști­­■gată, analizează pe larg munca pe care ■au desfășurat-o in prima jumătate a anu­­■lui­­ scolar. Atât referatele prezentate in șe­­■d­in ier?­plenare și în ședințele pe secții, ■ cât și discuțiil­e care au loc pe margi­­­nea acestor referate scot la iveală noi suc­­■cese ale pedagogilor, arată lipsurile exis­­■țente în munca învățătorilor și profesori­­­lor în primele două pătrare și contribue ■la găsirea căilor celor mai juste de ridi­­■care a calității muncii didactice în cea de ■a doua jumătate a anului școlar. I­n cadrul consfătuir­i­lor se dezbat cele ■m­ai importante probleme ale muncii din ■școală, cum sunt problemele îmbunătățirii ^fcrocesului instructiv-educativ în clasele ■I—IV, problemele legate de ridicarea ni­­v­elul și predării limbii­­ române și limbii ■naterne, problemele privitoare la legarea ■cunoștințelor teoretice de practică, la r­un. ■ca de conducere a școlii, la activitatea ^»obștească a cadrelor didactice etc.­­ Lucrările consfătuirilor arată succesele ^■obținute în acest an școlar de învățători •­'■­‘Sori în direcțiile cele mai impor­­­tau progresul muncii din școală. ■Aste sdrele didactice au reușit în a- i fcesi bana ajutorului pri­mit la cons­fătuiri.x. septembrie, să-și întocmească ■m­ pb­ine fl­anurile calendaristice. Mulți în­­v^âtă­tori a­u îmbunătățit calitatea predării ■ecțiilor de citire și de aritmetică printr’o ■pregătire mai minuțioasă decât în trecut, ■macerdat mai multă grijă însușirii te­­■neinto de către elevi a cunoștințelor de ■trau­că, a unei scrieri corecte. Majori­­­­atea­ Profesorilor de limba română av ■ea­ v­ desfășoare lecții de gramatică interesante decât în anii ■recii f­olosind texte din literatura ■oastr­ă, clasică, organizând analize gra­­ff'' pe aceste texte. S’.a ridi­­‘m­ă măsură nivelul științif­ic al lec­­[ ,ura.,_ ■’atematică, de fizică și­­ de științe optând împotriva învățămân­­ul mecanic,­­formal, învățătorii și pro­­■ [UNK].„sorii au folosit în mai largă măsură m­a­­­ rialul didactic și intuitiv, au organizat ■plai .multe excursii și lucrări practice, ■liste interesantă din acest punct de vede­­■ [UNK]ei experiența tovarășului Chițu Ion, de la coala Q’e 7 ani din comuna Urzicenii, care ■ [UNK]­a învățat pe elevi să mânuiască și chiar a confecționeze ei înșiși diferite aparate e fizică. Merită deasemenea să fie extin­­ă experiența colectivului didactic al școlii ■fostlii de băieți din Sibiu, care s’a preocu­­pt a­t îndea­proa­pe să realizeze o cât mai strânsă legătură între cunoștințele teoreti­s­­e predate și activitatea practica, orga­nizând­­ arestate demonstrați'?1 lucrări brav cursii și vizite în producție, fentix devii în confecționarea mate­rialis­­­tic necesar școlii proprii, direcL școli cu mai puține mij­loace Jmpor»ri­­s au înregistrat și o­­ wfiducere a activității aidac- fîv.. experiența școlii sovietice, nul­i - au izbutit să ducă o muncă par­c­ă de îndrumare și control, lu s’g­ăsat absorbiți, ca în trecut, numai miile administrative. De pil­la, tc ’aven­u Eliza, directoarea colii­­ nr. 50 de băieți din Bucu­pș­tii, j­ată cu pricepere munca ■ssfa­ școală, acordând o atenție i­evist sei, ca verigă­­ de bază a învățământului și urmă­înd cr­eșterea calității muncii ca­relor le conduce. Datori,.« i­n astfel de succese, nivelul 1 ’ învățătură­­ 1 elevilor a fost mai ridicat primele două pătrare ale acestui an col­a­r decât în anul școlar trecut. w Totuși, în unele școli, procentul elevilor atuți la­­ u­na sau mai multe materii este ccă destul de­ mare. Lucrările consfătuiril­or­­ raionale ajută pedagogilor să găseas­­ă împreună căile pentru înlăturarea tip­urilor î­n munca instructiv-educativă. Folosind arma criticii și autocriticii, ca­­ile didactice scot la iveală care sunt a­­d­văr­atele cauz:e datorită cărora mai exxstă neajunsuri în organizarea activității i d­n șco­­ală și în predarea diferitelor ma­il’o. înțeleg cât de strâns sunt legate in­­tccesale elevilor de lipsurile propriei lor­­ .­­ P­robîen -os:­bit de importantă der­­­­­­ută în cor este lipsa simțului de a­ă­pundere :adre didactice num­ ►­sc !^' fără să se gândească ’î instruesc și îi educă In multe școli din mediul sătesc nu este încă popularizată și extinsă experiența în­vățătorilor fruntași, care leagă­ întregul conținut al muncii lor de sarcinile trans­formării socialiste a agriculturii, care știu să facă din lecțiile lor, din diferitele lucrări practice, din excursiile organizate, instrumente puternice pentru a trezi în rândurile elevilor interesul față de munca în agricultură, dorința de a deveni cadre pricepute în domeniul producției agricole. In unele școli încă nu este folosit lotul d­e experiență, încă nu s’au organizat colțuri ale naturii vii. Unii învățători și profesori nu folosesc în suficientă măsură materia­lul didactic și intuitiv, nu se preocupă să confecționeze cu elevii diferite aparate. La școala de 7 ani din Buziaș, de exemplu, cadrele didactice neglijează cu totul înar­marea elevilor cu deprinderi practice în domeniul fizicii și al științelor naturale, iar munca școlii este ruptă de problemele producției agricole, deși în comună există o gospodărie agricolă colectivă,­­o­ gospo­dărie agricolă de stat și o întovărășire. Cu un interes deosebit sunt analizate în cadrul consfătuirilor problemele privitoare la educarea elevilor în spiritul comunis­mului, problemele îmbunătățirii muncii educative a diriginților și ale întăririi le­găturilor între școală și organizația de tineret. Consfătuirile scot la iveală o serie de lipsuri serioase care există în munca unor directorii de școli și a unor inspectori șco­lari raionali, care nu ajută în suficientă măsură cadrele tinere și pe cele cu rezul­tate slabe în muncă, nu organizează schimbul de experiență și nu se preo­cupă în suficientă măsură de calitatea predării, de felul cum se pregătesc învăță­torii și profesorii pentru lecții, de felul cum își ridică pedagogii nivelul lor ideo­logic și profesional, îndată după consfătuiri, cadrele didac­tice vor începe o nouă perioadă de muncă. In pătratele III si IV trebue să crească ca­litatea întregii activități didactice, trebue să crească nivelul de cunoștințe al tutu­ror elevilor. La consfătuiri cadrele didac­tice au prilejul să cunoască succesele pe care le-au obținut învățătorii și profesorii fruntași, rezultatele bune la care au ajuns cei ce au știut să aplice in mod creator ex­periența școlii sovietice. In același timp, sunt analizate cu seriozitate lipsurile mun­cii și cauzele care le-au determinat. Pe baza acestei analize cadrele didactice tre­bue să adopte în consfătuiri rezoluții care să cuprindă nu numai sarcinile privitoare la îmbunătățirea muncii în cea de a doua etapă a anului școlar, ci și măsurile con­crete ce trebue luate pentru îndeplinirea acestor sarcini. Pedagogii din școlile elementare, de 7 ani și medii vor putea să ridice simțitor calitatea muncii lor didactice în perioada care urmează dacă vor ști să folosească cu perseverență tot ceea ce au învățat la consfătuirile raionale. Folosirea experien­ței cunoscute la consfătuiri trebue să de­vină una din preocupările principale ale fiecărui colectiv pedagogic. Secțiile de în­vățământ au datoria să trimită la fiecare școală câte o copie după rezoluția adop­tată.­­Din notițele culese cu prilejul cons­fătuirilor, din sarcinile prevăzute în rezo­luție, pedagogii trebue să extragă măsuri importante care să le aplice în munca lor, pentru ridicarea calității predării și a ac­tivității educative. In ședințele consiliilor pedagogice, ce vor avea loc în școli după consfătuiri, cadrele didactice trebue să discute pe larg tot ceea ce au învățat în consfătuiri, trebue să arate ce-și propun în planul lor de muncă pentru ridicarea nivelului procesului de învățământ din școală, pentru ridicarea calității, predării obiectului lor, pentru înlăturarea lipsuri­lor pe care le au. Trebue înlăturată și combătută atitudi­nea pe care au avut-o până acum unele școli și unele cadre didactice care au lu­crat ignorând cu totul sarcinile trasate în rezoluția adoptată la consfătuire, care nu și-au îmbunătățit cu nimic, pe baza în­vățăturilor desprinse în consfătuire, planul d­e muncă și nu s’au ocupat de crește­rea calitativă a muncii lor. In fiecare școală trebue creată preocu­parea de a face din consfătuirile raionale, din schimbul larg de experiență realizat cu acest prilej, un mijloc important de ridi­care a nivelului științific și educativ al muncii. In acest scop trebue întărită acti­vitatea întregului colectiv pedagogic, ca unitate închegată, trebue întărită și spriji­nită munca colectivului de pedagogi care se preocupă de folosirea experienței con­sfătuirilor raionale. Lucrându-se în felul acesta, experiența pedagogilor fruntași poate deveni curând un bun al tuturor școlilor care lucrează în aceleași condiții mar­ în condiții asemănătoare, se poate îmbogăți și îmbunătăți această experiență cu noi­ succese, cu contribuția masei largi a pedagogilor. Pentru a da patriei, la sfârșitul acestui an școlar, cadre cât mai bine pregătite, să facem din consfătuirile la care participăm o pârghie importantă în ridicarea calității întregii mumei didac­tice pe care o vom desfășura în cea de a doua jumătate a anului școlar. i­bk . rș cu ușurință materia id­in. De aceea se în­­țineca insuficient omientată in clasa a -ii -a în primul an in școala medie în­­ zior.­r mai ales din discuțiile­­ consfătuirilor, reiese este subapreciată fegn­­oretice de practică, de ■­ mă este dezbătută pe Tătuirea cadrelor di­­ectacol După !. .. dat un 'vești­­ nța minunată școlare, mii­re frumosul enilor. Aci vie aclun­­are dă pe­­vacanță tează bogata bibliotecă a palatului, citind cărți științifice, literare etc. Miercuri după amiază, a avut loc un concert simfonic pentru copii dat de orches­tra sfatului popular al Capitalei, iar seara a avut loc o serată dedicată basmelor lui Pușchin. Mii de pionieri au așteptat cu înfrigurare minunatul Carnaval pionieresc, care se des­fășoară ii după amiezele de 8 și 9 ianuarie. Seria manifestărilor culturale și artistice . Palatului Pionierilor în cadrul vacantei iarnă se încheie ■nd se va organiza duminică 10 ianuarie, „Duminica Scânteii onierului". • U.R.S.S. NE­INVAȚA; Să întărim prin toate mi. ■ Elemente de politehnism în școala elementară­ Dirigintele clasei și educația elevilor • Elena Adamescu — Dezvoltarea gândirii logice în­tre clasele I—IV • Marin Mocanu — Pentru o justă exprimare în scris a ele­v A. Apostu — Organizarea schimbului de experiență — sar­, a organizațiilor sindicale • Un vast program de măsuri pentru dezvoltarea creșterii anima­i • N. Chișu — Cabinetul pedagogic în ajutorul cadrelor didactice • Din țările capitaliste (t­­pa Răspunsurile lui G. M. Malencov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith MOSCOVA — TASS transmite: Ziarele din 1 ianuarie publică răspunsurile lui G. M. Malencov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith. La 28 Decembrie 1953, d-l Kingsbury Smith, directorul general pentru Europa al agenției ameri­cane „International News Service“, a adresat lui G. M. Malencov cu prilejul Anului Nou rugămintea de a-i răspunde la câteva întrebări. Dăm mai jos întrebările d-lui Kingsbury Smith și răspunsurile lui G. M. Malencov . Prima întrebare: Care sunt urările dvs. pentru poporul american în anul 1954 ? Răspuns: Urez din toată inima poporului american fericire și viață pașnică. Urez poporului american succes în dezvoltarea legăturilor de prietenie cu toate popoarele și rezultate rodnice în nobila acțiune de apărare a păcii împotriva tuturor încercărilor de a o tulbura. A doua întrebare: Sperați că noul an va fi marcat de o întărire a legăturilor de prietenie dintre popoarele America și Rusiei ? Răspuns: In primul rând ar fi de dorit îmbunătăți­rea relațiilor dintre țările noastre. Eu cred că nu există piedici obiective în calea îmbunătățirii în noul an a relațiilor dintre Uniunea Sovietică și S.U­.A, și a întă­ririi legăturilor tradiționale de prietenie dintre po­poarele țărilor noastre. Și sper că așa va fi. A treia întrebare: Cum apreciați dvs. posibilitățile de menținere a păcii în întreaga lume și de slăbire a încordării internaționale în anul 1954 ? Răspuns: Toate popoarele sunt însetate de o pace trainică și există posibilități favorabile pentru slăbirea continuă a încordării Internaționale în anul 1954. Gu­vernele, și în primul rând guvernele marilor puteri,­­nu pot să nu-și plece urechea la glasul popoarelor și nu pot să nu țină seama de năzuința lor crescândă spre o pace trainică. In ceea ce privește Guvernul Sovietic, el a făcut, face și va face și de aici înainte totul pentru ca popoarele să trăiască în pace", pentru ca încordarea internațională să fie slăbită și între state să fie stabilite relații nor­male. A patra întrebare: Care este, după părerea dvs., cel mai important pas care ar putea fi întreprins în inte­resul păcii în întreaga lume în anul 1954 ? Răspuns . Un astfel de pas ar fi încheierea unui A­­cord între state, în virtutea căruia semnatarii Acordului să-și ia angajamentul solemn și necondiționat de a nu folosi arma atomică, arma cu hidrogen și alte arme de exterminare în masă. Un astfel de Acord ar ușura posibilitatea de a se ajunge la o înțelegere cu privire la interzicerea complectă a armei atomice și cu privire la instituirea unui strict control international asupra înfăptuirii interzicerii de a se folosi energia atomică în scopuri de război. In același timp Guvernul Sovietic ar considera nece­­sar să se ajungă la o înțelegere cu privire la reduce­rea considerabilă a tuturor celorlalte tipuri de arma­ment și a forțelor armate. Toate acestea ar micșora, fără îndoială, cheltuielile de stat pentru nevoile militare și ar ușura situația economică a populației. ' ■ •maliim In toată țara se desfășoară consfătuirile raionale In orașul Constanța (Prin telefon de la corespondentul nostru) La consfătuirea cadrelor didactice din ora­șul Constanța participă un număr de 420 e­­ducatoare, învățători și profesori. In prima zi­­ a consfătuirii, cadrele didactice au ascul­tat referatul prezentat de secția orășenească de învățământ cu privire la rezultatele mun­cii instructiv-ed­ucative în prima jumătate a anului școlar și la sarcinile ce le revin șco­lilor in viitoarele două pătrare. Referatul a scos în lumină succesele do­bândite în școlile orașului în primele două pătrare. Astfel, in­tr’o serie de școli s’a ridi­cat nivelul la învățătură al elevilor, sau obținut rezultate bune in ceea ce privește le­garea predării de practică, precum și lîn privința activității extrașcolare a ele­vilor. Referatul a arătat în același timp că într’o serie de școli mai există elevi rămași în urmă la învățătură. De asemenea, n’a fost rezolvată mulțumitor problema disciplinei e­­levilor. Există o serie de lipsuri și în ceea ce privește munca de alfabetizare. Discuțiile care se vor desfășura în cadrul secțiilor pe specialități ale consfătuirii vor prilejui­­ un schimb larg de experiență, care va contribui într’o măsură însemnată la ri­dicarea nivelului muncii didactice. CORNELIA MUȘAT In raionul Ploești (De la trimisul nostru).­­ Peste 500 de ca­dre didactice care lucrează în școlile raio­nului Ploești sau întrunit in dimineața zilei de 7 ianuarie in sala cinematografului Popu­lar pentru a participa la lucrările consfătuirii raionale. Referatul prezentat de către secția de învățământ a scos în evidență reali­zările obținute în privința asigurării în­vățământului general ob­liga­tor­iu la nume­roase școli, cum sunt cele din comunele Băr­­cănești, Brazi, B­rătășanca și altele. De ase­­m­enea, au fost subliniate succesele obținute in ceea ce privește ridicarea nivelului de cu­noștințe al elevilor. Pe lângă succesele obținute, referatul a scos l­a iveală și o serie de lipsuri, ca de pildă faptul că nu toate cadrele didactice își întoc­mesc cu regularitate planul de lecții zilnice, faptul că se mai țin în școli lecții formale. Referatul a indicat metodele care trebue folosite în munca secției de învățământ și a școlilor pentru dezvoltarea succeselor obți­nute și pentru lichidarea lipsurilor care s’au manifestat în trecut. MARIA PANAITOPOL In sala de festivități a școlii medii „N. Balcescu“ din Capitală s’au adunat peste 620 de educatoare, învățători și profesori din raionul Gheorghiu-Dej, pentru a dezbate în cadrul consfătuirii raionale cele mai im­portante probleme ale muncii didactice des­fășurată în prima parte a anului școlar. La consfătuire participă reprezentanți ai Comitetului raional P.M.R., ai Comitetului raional U.T.M., ai sfatului popular raional, ai secției de învățământ a Capitalei și ai comitetului raional sindical. În prima zi a consfătuirii, iov. Gh. Călin, șeful secției de învățământ a raionului Gheor­ghiu-Dej, a prezentat un referat în care s’a analizat muzica desfășurată­­ de cadrele di­dactice pentru îndeplinirea sarcinilor puse în fața școlii. In referat au fost analizate pe larg proble­mele privitoare la asigurarea învățământului general obligatoriu și la îndeplinirea planu­lui de școlarizare în școlile raionului. De ase­­menea, au fost înfățișate succesele obținute în munca instructiv-educativă. S’a arătat ast­fel că școlile au înregistrat în al doilea pă­trar al anului școlar un progres simțitor in ceea ce privește însușirea cunoștințelor de către elevi. Referatul a scos deasemenea în evidență unele succese obținute în ceea ce privește îm­bunătățirea disciplinei elevilor. Aceste suc­cese se datoresc în special preocupării peda­gogilor de a realiza în școli colective bine închegate de elevi. In referat au fost subliniate și o serie de lipsuri care mai dăinue in activitatea didac­tică. Astfel, se desfășoară slab procesul de în­vățământ în clasele V—VII Profesorii care predau la aceste clase au lipsuri in ceea ce privește controlul și aprecierea cunoștințelor elevilor, nu folosesc în măsură suficientă ma­terialul didactic, încarcă adeseori pe elevi cu prea multe teme. In cadrul discuțiilor pe marginea referatu­lui, pedagogii au ridicat problemele insemni­­te ale muncii lor. Astfel, directoarea școlii de 7 ani nr. 4 a arătat că este necesar să se ia măsuri hotărâte împotriva supraîncărcării elevilor. Directorul școlii medii „Nicolae Bălcescu“ a criticat secția de învățământ pentru faptul că nu a asigurat încadrarea la timp a învățătorilor și profesorilor. De aseme­­nea, a criticat Ministerul învățământului pentru întârzierea cu care apar unele ma­nuale și programe. In orașul Craiova (Prin telefon dela corespondentul nostru). Joi dimineața s’a deschis în sala de festi­vități a Institutului Agronomic din Craiov­a consfătuirea cadrelor didactice din instituț­țiile preșcolare, din școlile elementare și medii ale orașului. Tovarășul Florea Mitruț, șeful secției de învățământ, a prezentat în consfătuire un re­ferat privitor la desfășurarea procesului instructiv-educativ în prima jumătate a anu­lui școlar. In referat s’au subliniat succesele obținute în ceea ce privește îndeplinirea pla­nului de școlarizare precum și progresele simțitoare înregistrate în privința însușirii cunoștințelor de către elevi și a îmbună­tățirii disciplinei. O contribuție însemnată la ridicarea ni­velului muncii în școli a constituit-o activi­tatea organizației U.T.M., care a mobilizat pe elergi și pionieri în lupta pentru însușirea cunoștințelor și pentru îmbunătățirea disci­plinei. _ 'Referatul secției de învățământ s’a oprit și asupra lipsurilor clare mai dăinue în munca didactică, analizând cauzele care le-au deter­minat. Discuțiile care s'au purtat pe marginea re­feratului au arătat că pedagogii și cadrele secției de învățământ sunt hotăriți să lupte cu o stăruință pentru înlăturarea lipsurilor, luând măsuri concrete, care să ducă la j o­ continuă îmbunătățire a­­ muncii. ANDREI NICOLAE In raionul Gheorghiu-Dej din Capitală Un aspect de la consfătuirea cadrelor didactice din raionul Gheorghiu-Dej In raionul Gherla (Prin telefon de la corespondentul nostru). Pregătirea consfătuirii cadrelor didactice a constituit o preocupare însemnată a secției de învățământ și a comitetului sindical din raionul Gherla. Referatul prezentat in consfătuire de către secția de învățământ a cuprins numeroase date concrete privind activitatea școlilor în prima jumătate a anului școlar, a înfățișat ex­periența pozitivă a cadrelor didactice și a trasat căile de înlăturare a lipsurilor în vii­toarea etapă de muncă a școlilor. Realizând un schimb larg de exepriență, educatoarele, învățătorii și profesorii din raio­nul Gherla au stabilit in comun numeroase măsuri, îndreptate spre ridicarea nivelului predării și spre îmbunătățirea muncii educa­tive în rândurile elevilor. ION MUREȘANU Au început examenele în învățământul superior începutul noului an a constituit un prilej de muncă mai intensă pentru tineretul Stu­dios din facultăți și din institutele de învă­țământ superior. In sălile de cursuri, care au cunoscut până în ultimele zile ale anului trecut freamătul a mii de studenți, au loc acum examenele din sesiunea de iarnă. La Institutul Politehnic din București studenții s’a­u pregătit cu seriozitate pentru examene. Rodul muncii lor s’a dovedit din prima zi. Toți cei 96 studenți ai Facul­tății de­ Metalurgie, care s’au prezentat în prima zi de examen, au promovat. De aseme­nea, studenții din grupa 127 a anului 1 de la Facultatea de Chimie Industrială și-au trecut cu succes primul examen, 12 au obținut ca­lificativul „foarte bine“, 10 au primit califi­cativul „bine“, iar restul de 11 au fost no­tați cu calificativul „suficient“. Examenele, care în trecut erau un adevărat chin pentru studenți, sunt astăzi un prilej de reală verificare a cunoștințelor. Studenții nu se mai pregătesc ca altădată în cursul ulti­melor nopți din preajma examenelor. Dovedind o bună pregătire în tot cursul anului, studenții anului II de la Facultatea de Filologie au aș­teptat sesiunea de examene ca pe un eveni­ment important. La examenul de dialectolo­gie, studenții s’au întâlnit din nou cu profe­sorul D. Macrea. La examen studenții au a­­rătat că străduința lor și a profesorului lor n’a fost zadarnică. Toți studenții din grupele 439 și 434 au promovat. Din grupa 439, 19 studenți au ob­ținut calificativul „foarte bine“ și 3 califi­cativul „bine“, iar din cei 25 studenți ai grupei 434 unul singur a obținut calificati­vul „suficient“, în timp ce 24 au primit ca­lificativul „foarte bine“.­­ Conducerea Institutului Agronomic „Nico­lae Bălcescu“ din București a luat încă de la începutul anului școlar o serie de măsuri menite să ducă la o temeinică însușire a materiei de către studenți. In perioada de pregătire a examenelor, acțiunea de spriji­nire a studenților a fost intensificată. Prin organizarea consultațiilor și a me­ditațiilor, studenții au primit un sprijin e­­fectiv din partea cadrelor didactice, iar re­­zultatele obținute la examene sunt o do­vadă grăitoare a grijii acestora pentru ridi­carea nivelului de cunoștințe al studenților. Studenții din anul III de l­a Facultatea de Zootehnie dau examen la zootehnie ge­nerală. Studenții vorbesc cu competentă des­pre problemele creșterii efectivelor de ani­male și păsări, precum și despre problemele privitoare la creșterea productivității în a­­cest domeniu. Prin răspunsurile pe care le dau, studenții dovedesc că ei înțeleg im­portanța pe care o acordă partidul și gu­vernul nostru sectorului zootehnic. Dease­­menea, ei dovedesc că s-au străduit să se pregătească temeinic pentru examene, să-și însușească cât mai multe cunoștințe, pentru a putea face față cu cinste sarcinilor ce le stau în față ca viitori zootehnicieni. Răs­punsuri bune și foarte bune au dat studen­­ții Gheorghe Pavelescu, Veturia Rădoi, Va­lentina Popescu, Vasile Pescaru și alții. Ei au studiat materia cu conștiinciozitate, s-au pregătit serios pentru lucrările practice, iar in cadrul orelor de consultație și-au lămu­rit o serie de probleme care le erau neclare. In urma sarcinilor trasate de conducerea Institutului, catedra de zootehnie generală a dat studenților, la începutul lunii decembrie, lucrări de control. După ce aceste lucrări au fost verificate, întreaga atenție a cadre­lor didactice s-a îndreptat spre studenții care au obținut calificative slabe. Aceștia au fost ajutați în cadrul orelor de consultație iar la lucrările practice au fost chestionați în legătură cu materialul predat la curs și la lucrările practice. In preajma examenului, catedra de zooteh­nie generală a organizat meditații, în ca­drul cărora s-au discutat unele probleme e­­sențiale ale cursului. Totuși, nu toți studenții au înțeles să fo­losească orele de consultații, fapt care a fă­cut ca aceștia să se prezinte mai puțin pre­­gătiți la examene. Studenții din anul II ai Facultății de Agri­cultură, secția Protecția plantelor, au obți­nut rezultate frumoase la examenul de mecanizare și electrificare a proceselor de producție în agricultură. In cadrul acestui examen li s’a cerut studenților să rezolve probleme practice strâns legate de activi­tatea pe care vor trebui s’o desfășoare mai târziu ca ingineri agronomi. Studenți ca An­drei Popa, Teofila Lazo, Marian Pădureanu, Gh. Milea și alții au dovedit că și-au în­sușit temeinic cunoștințele, că vor fi capa­bili să contribue, atunci când vor intra în producție, la ridicarea productivității muncii și la ridicarea calității lucrărilor, prin uti­lizarea mașinilor agricole. Cadrele didactice care lucrează la catedra de mecanizare și electrificare a proceselor de producție urmăresc îndeaproape felul cum progresează studenții de la o sesiune de exa­mene la alta. Tovarășii asistenți și-au alcă­tuit fișe pentru fiecare student în parte, în care fac aprecieri în legătură cu lucrările practice executate de aceștia, cu calitatea răspunsurilor pe care le dau în cadrul se­­m­i­n­ariilor și cu calitatea lucrărilor de con­­tr­ol, cu­­ activitatea pe care o desfășoară în ateliere etc. Cunoscând bine studenții din grupa lor, tovarășii asistenți s’au putut ocupa mai în­­deaproape de a­cei­a care au întâmpinat <*re­­ntați în însușirea cunoștințelor. In perioada care a mai rămas până la terminarea sesiunii de examene, cadrele di­dactice trebue să-și continue și să-și inten­sifice activitatea de ajutorare a studenților pentru a putea obține la toate examenele cele mai bune rezultate. * La Facultatea de Matematică și Fizică a Universității „Victor Babeș“ din Cluj atât profesorii cât și studenții acordă o importan­ța deosebita examenelor. Pentru o cât mai buna pregătire ei au organizat în timpul sesiunii ore de consultații unde profesorii au ajutat pe studenții mai slab pregătiți De asemenea, v­emiștii fruntași la învățătură Vasile Fornade și Ion Costea din anul II­I..,tPn un­ii dintre colegii lor Ajutorul colegial la învățătură s’a dezvol­tat mult printre studenti aces­ei facultăți. Astfel, studentul Vasile Moca­nu, care a fost câtăva vreme bolnav, a putut să se prezinte la examene datorită ajutorului primit din partea colegilor săi.

Next