Gazeta Învățământului, 1955 (Anul 7, nr. 300-351)
1955-10-14 / nr. 340
ANUL VII Nr. 340 Să îmbunătățim predarea limbii și literaturii române în școală Studiul limbii și al literaturii române în școală stă la baza dezvoltării intelectuale și morale a tineretului. El contribuie la formarea gîndirii logice și a posibilităților de exprimare corespunzătoare ale elevilor, înarmîndu-i cu un vocabular bogat și variat și cu cunoașterea regulilor gramaticale In același timp, predarea limbii și a literaturii române constituie unul dintre principalele mijloace de realizare educației comuniste a elevilor, de educarea a acestora în spiritul dragostei pentru patrie și popor, pentru limba și creațiile literare care ilustrează calitățile poporului și lupta deză dusă de cei mai buni fii ai lui pentru libertate, pentru pace și progres. Cunoașterea temeinică a limbii române ajută, de asemenea, pe elevi să-și însușească mai ușor și mai actine cunoștințele la toate disciplinele care se studiază în școală, însuși scopul predării limbii și literaturii ne arată cît de mare este însemnătatea acestor discipline. „Trebuie să se acorde o deosebită atenție studierii în școli a limbii române, făurită de ponor prin eforturile a zeci de generații, a literaturii progresiste, clasice și contemporane, care oglindește năzuințele poporului, lupta și cuceririle sale“, a spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul învățătorilor. Dînd urmare acestui îndemn, un mare număr de învățători și profesori au reușit să-și înarmeze elevii cu cunoștințe adinei și temeinice de limbă, le-au trezit dragostea și interesul pentru cunoașterea și studierea literaturii patriei. Succesele lor se datorează în cea mai mare parte faptului că își iubesc meseria, că se străduiesc să fie la curent cu toate datele noi ale științei limbii și literaturii, că se preocupă îndeaproape, în același timp, de problemele privitoare la metodica predării căutând să-și perfecționeze neîncetat muncă. La îmbunătățirea predării limbii române au contribuit într-o măsură însemnată lucrările elaborate de Institutul de lingvistică al Academiei R.P.R. — cele două volume de gramatică a limbii române, precum și Dicționarul limbii române literare contemporane, în curs de apariție. Primele două volume de istorie a literaturii române, apărute în Editura de stat didactică și pedagogică, constituie pentru profesorii specialiști o călăuză foarte importantă în munca lor. In același timp, au fost editate manuale noi de citire și gramatică pentru clasele I—IV și de lectură literară pentru clasele V—VII. De curînd a apărut un nou abecedar, elaborat pe baza experienței invățămîntului sovietic și a celor mai buni învățători din țara noastră. El va însemna un sprijin deosebit de important pentru învățătorii care predau la clasa I-a. De asemenea, se elaborează cu ajutorul învățătorilor,și al profesorilor de limba romînă metodici, manuale ajutătoare precum și numeroase articole de specialitate. O însemnătate deosebită pentru ridicarea calificării cadrelor care predau limba romînă o au cursurile de limba romînă, organizate de institutele de perfecționare, care ajută pe învățători și pe profesorii de limba romînă să se țină la curent cu problemele cele mai noi din domeniul limbii și literaturii și să-și îmbunătățească predarea. Activitatea desfășurată în cercurile pedagogice de specialitate și în cadrul consfătuirilor raionale dă, de asemenea, profesorilor prilejul să dezbată și să lămurească problemele de specialitate și de metodică a predării limbii și literaturii române, contribuind astfel efectiv la ridicarea nivelului muncii profesorilor și, implicit, a nivelului de cunoștințe al elevilor. Analiza temeinică a rezultatelor obținute în anul trecut , ce privește predarea cunoștințelor de limba și literatura romînă — analiză efectuată cu prilejul încheierii anului școlar și al consfătuirilor raionale — ca și rezultatele predării acestor cunoștințe în primele saptamíni ale anului școlar curent au scos la iveală faptul că în acest domeniu mai persistă încă o serie de lipsuri însemnate. Răspunsurile multor elevi la limba și literatura romînă, la examenele de sfîrșit de an sau la examenele de admitere, au dovedit că acești elevi au un nivel scăzut de cunoștințe de limbă — neputînd să facă o justă analiză gramaticală și nici să construiască corect propoziții sau fraze. De asemenea, numeroși elevi au cunoștințe nesatisfăcătoare de literatură, dovedind că nu știu să situeze un scriitor sau o operă în timp, că nu cunosc conținutul operellor analizate în clasă și nu pot face o sumară analiză a mijloacelor artistice folosita de scriitor. O serie de elevi nu au priceperea de trata sistematic subiectul dat, nu dau doavadă de gîndire și expunere logică, coherentă, corectă. Una dintre cauzele principale ale rezultatelor slabe în însușirea cunoștințelor de limba și literatura romînă este lipsa de pregătire a unor cadre didactice care, nepreocupîndu-se de ridicarea nivelului lor științific și metodic,țin lecții de gramatică superficiale, la un nivel scăzut, înlocuiesc explicarea cunoștințelor de literatură cu fraze declarative, lipsite de orice conținut. Unele cadre didactice care predau limba și literatura romînă la școlile de 7 ani și care n-au o pregătire de specialitate, nu se străduiesc suficient să-și însușească cunoștințele necesare și de aceea fac greșeli de conținut, de exprimare, care se răsfrîng în mod negativ în pregătirea elevilor lor. Mai mult, decit atît, chiar unii dintre profesorii calificați nu citesc suficientă literatură de specialitate și beletristică, nu cunosc problemele noi care se pun în domeniul limbii și literaturii, nu urmăresc activitatea literară din țara noastră. Repercusiuni asupra nivelului de cunoștințe al elevilor și asupra înarmării lor cu desprinderi de gîndire logică și de exprimare corectă are și tendința unor profesori de a da elevilor cunoștințe fără să țină seama de nivelul lor de dezvoltare, nerespectind astfel spravederile programelor. Se poate afirma cu tărie că lipsa cea mai mare a profesorilor de limba romînă este aceea că nu se preocupă în suficientă măsură ca elevii lor să înțeleagă, să-și însușească conștient și temeinic cunoștințele predate, mulțumindu-se cu o însușire nesistematică de fapte și concluzii, fără precizarea problemelor esențiale care trebuie pătrunse și reținute. Așa se explică în mare măsură faptul că mulți dintre elevi posedă doar frpturi de cunoștințe pe care nu le pot lega intre ele. La existenta acestor lipsuri contribuie și neajunsurile programelor și manualelor de limba și literatura romînă. Virsta elevilor nu permite însușirea temeinică, în profunzime a unora dintre noțiunile de teoria literaturii prevăzute în programa claselor V—VII, ca, de pildă, tema și ideea operei literare. In aceeași măsură contribuie la cunoștințele superficiale ale unor elevi și stilul greoi, pretențios, pe alocuri neaccesibil al manualelor școlare, mai ales al celor pentru clasele VIII—IX. Din analiza lipsurilor existente în predarea limbii și a literaturii române, din cunoașterea cauzelor care le provoacă reiese clar că sarcina profesorilor care predau aceste discipline este de a se preocupa mai atent de ridicarea nivelului lor științific și metodic, de a lupta cu perseverență pentru îmbunătățirea muncii lor. Profesorii trebuie să se pregătească amănunțit pentru predarea fiecărei lecții, atît în ceea ce privește sistematizarea și precizarea conținutului cunoștințelor pe care urmează să le transmită, cit și în privința mijloacelor pe care le vor folosi pentru a asigura însușirea lor temeinică de către elevi. Este necesar să se acorde o grijă deosebită exercițiilor și analizelor gramaticale la lecțiile de limbă, precum și lecțiilor de analiză a textelor literare, in scopul fixării cunoștințelor predate. Pentru a-i face pe elevi să-și însușească conținutul textelor literare studiate, profesorii trebuie să efectueze cu ei numeroase lucrări in legătură cu aceste texte: discuții asupra temei și asupra mijloacelor artistice folosite de scriitor, scoaterea ideilor principale și alcătuirea planului operei sau al fragmentului studiat, caracterizarea personajelor, comparația cu alte opere asemănătoare deja studiate etc. De asemenea, trebuie să li se ceară elevilor să justifice fiecare afirmație făcută, să motiveze aprecierile asupra operelor și scriitorilor. In felul acesta ei sunt stimulați să gindească, să dea răspunsuri bazate pe cunoașterea și înțelegerea efectivă a materiei studiate, să-și formuleze clar ideile. Controlînd cu atenție temele scrise acasă de elevi, pentru a cunoaște cu mai bine nivelul de pregătire a întregii clase și a fiecărui elev; în parte, profesorii pot lua măsuri juste pentru întărirea cunoștințelor elevilor, pentru înlăturarea lipsurilor pe care le au aceștia în exprimarea scrisă și orală. Cînd teme speciale elevilor care fac greșeli de ortografie, îi ajutăm să-și îmbunătățească mult scrisul. Cercetînd caietele de teme ale elevilor la alte discipline, profesorii de limba romînă pot antrena și pe ceilalți profesori în munca lor, realizîndu-se astfel efectiv un front comun al cadrelor didactice în lupta pentru obținerea unei exprimări corecte orale și scrise a elevilor. Este necesar ca profesorii să folosească procedee variate de dezvoltare a gustului pentru citit al elevilor, ca de pildă organizarea seratelor și concursurilor literare, dramatizarea și punerea în scenă a unor opere, editarea unor gazete de perete literare, lărgirea bibliotecilor școlare etc. De asemenea, ei trebuie să se îngrijească de îmbunătățirea activității cercurilor literare ale elevilor. O contribuție însemnată la îmbunătățirea predării limbii și literaturii române o poate aduce folosirea materialului demonstrativ. Cadrele didactice nu au acordat pînă acum atenția necesară acestei probleme. Confecționînd cu elevii, în cadrul activității din afara clasei, scheme, albume și alt material demonstrativ, foosind cu pricepere acest material la lecții, vom asigura o însușire mai adîncă a cunoștințelor de către elevi, vom ridica nivelul pregătirii lor. In cadrul cercurilor pedagogice de specialitate trebuie să fie aduse în discuție lipsurile concrete din munca de predare a limbii și literaturii române, ca și cele mai bune mijloace , care au fost folosite cu succes pentru lichidarea acestor lipsuri, venindu-se astfel efectiv în sprijinul acelor profesori care au rezultate slabe și în special al tinerelor cadre, care au nevoie permanentă de ajutor și îndrumare. In același sens trebuie să lucreze și secțiile de învățămînt regionale și raionale prin metodiștii lor și prin cele mai bune cadre didactice de specialitate. Sarcina ridicării calitative a procesului instructiv-educativ în cadrul activității desfășurate în clasă și în afara clasei la limba și literatura romînă revine Ministerului Invățămîntului, care prin inspectorii săi, prin metodiștii și cercetătorii din institutele în subordine trebuie să studieze experiența pozitivă a celor mai bune cadre didactice, să asigure materiale de îndrumare cu o fundamentare într-adevăr științifică. De asemenea este o sarcină patriotică pentru scriitorii noștri de a contribui la elaborarea unor manuale de calitate, în special a celor de lectură, unde să se oglindească transformările mărețe petrecute în patria noastră. Predarea limbii și literaturii române în școală trebuie să contribuie din plin la educarea unui tineret cult și folositor societății. Proletari din toate țările, uniți-vă ! Pentru popularizarea culturii sovietice La Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași, Luna Prieteniei Româno-Sovietice este sărbătorită prin bogate manifestări de popularizare a noilor cuceriri ale științei și tehnicii din Uniunea Sovietică. Astfel, în cadrul Universității au fost organizate referate în cercurile științifice pe următoarele teme: „Contribuția savanților sovietici în domeniul chimiei combinațiilor complexe" (conf. A. Ralea), „Noi materiale botanice sovietice" (conf. C. Burduja), „Din realizările geografiei sovietice“ (conf. A. Obreja), „Contribuția savanților sovietici în domeniul astronomiei" (conf. V. Nadolschi) și ,,Noua geografie a U.RSS." (conf. L Gugiuman). De asemenea, în cadrul diferitelor catedre s-a organizat expunerea de referate despre lucrările acad. V. L. Komarov, despre fiziologia sovietică actuală etc., precum și o conferință despre viața și opera lui Miciurin. In cadrul „Săptămînii cărții sovietice“ vor avea loc o conferință despre opera lui Ostrovski și o șezătoare literară a cercului de filologie. In holul Universității se amenajează un stand de cărți sovietice. Manifestări însemnate vor avea loc și in cadrul zilelor pedagogiei, sovietice. Astfel, se va ține o conferință despre aplicarea învățăturii lui I. P. Pavlov în pedagogie, va fi vizionat filmul „Funcțiile creierului". In afară de aceasta, colectivul Universității a organizat intilniri cu studenți ai instituțiilor de învățămînt din U.R.S.S., conferințe despre munca de creație a artiștilor sovietici și despre contribuția istoricilor sovietici la istoria modernă contemporană etc. Aspect de la lucrările celui de al IV-lea Congres A.R.S.U.S. In acest număr • G. Pahomov : In strînsă legătură cu viata (pag. 2-a) • V. Kolbanovski: Familia în societatea socialistă (pag. 2-a) • A. Debneczi: Rolul și sarcinile sindicatului de invățămînt în R.S.F.S.R. (pag. 2-a) • DISCUȚII — B. Grigoriu: Unele probleme ale formării colectivului de elevi ■ (pag. 3-a) • Ion Roman, St. O. Iosif (pag. 3-a) • Să sprijinim activ concursul „Iubiți cartea“ (pag. 4-a) • Cronica evenimentelor externe (pag. 4-a) In școlile din Făgăraș Cadrele didactice si elevii din orașul Făgăraș sărbătoresc într-un cadru festiv Luna Prieteniei Romino-Sovietice. O activitate deosebit de interesantă desfășoară în aceste zile cercul A.R.L.U.S. Astfel, cercul a organizat o întilnire a elevilor cu oameni ai muncii care au vizitat Uniunea Sovietică. De asemenea, cercul acordă o mare atenție sărbătoririi săptăminii cărții sovietice. Atît elevele claselor I—IV cit și cele din clasele V-VII, membre ale cercului „Prietenii cărții", vor participa la lecturi și discuții in legătură cu cărțile sovietice pentru copii si tineret. Elevele claselor VIII-X vor organiza o serată literară închinată romanului sovietic. Echipa artistică a școlii pregătește in cinstea Lunii Prieteniei Romino-r Sovietice un bogat program artistic, care va fi prezentat in școală si la statia de amplificare a orașului. Cu o deosebită însuflețire se pregătesci cadrele didactice ale școlii pentru zilele pedagogiei sovietice. In aceste zile, in consiliul pedagogic se vor face expuneri privitoare la folosirea experienței școlii sovietice in munca instructiv-educativă. De asemenea, se vor discuta probleme în legătură cu aplicarea învățăturii lui I. R. Pavlov în procesul de educație a elevilor, La casa de copii Colectivul pedagog, și elevii casei de copii nr. 1 din raionul Stalin, al orașulu, București particiipă cu însuflețire la sărbătorirea Lunii Prieteniei Romino-Sovietice. Im cluse și în cancelarie au apărut gazete de perete și fotomontaje care oglindesc noile cuceriri ale științei și tehnicii sovietice Multe artiate și fotografii vorbesc despre viața fericită a copiilor din U.R.S.S. . Printre cele mai de seamă manifestări ce se vor desfășura la casa de copii în Luna Prieteniei Romîno-Sovietice se numără conferințele pe care . educatorii le vor tine în fata elevilor mai mari. "Conferințele vor: avea ca temă realizările In domeniul învătămîntului, artei și culturii sovietice, realizările obținute în casele de copii din U.R.S.S., viata fericită a popoarelor etc. Conferințele vor fi sovietice urmate de proiectarea unor diaflime și filme.. Activitatea desfășurată de copii în cadrul clubului va fi îmbbogățită în această lună prin organizarea unor lecturi, din operele scriitorilor sovietici și din revistele sovietice. De asemenea, copiii vor vizita Muzeul V. I. Lenin —V. V. Stalin ,și Muzeul Romîno- Rus. Nici manifestările artistice nu vor lipsi. Copiii pregătesc scenete, cântece și recitări ,pentru festivalul care va avea loc în ziua de 5 noiembrie. Pe lângă aceasta, copiii vor trimite scrisori elevilor din școlile sovietice, întărind și mai mult, pe această cu copiii sovietici. Festivalul filmului sovietic documentar-educativ în școlile și instituțiile de învățămînt superior din întreaga țară se desfășoară, în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, festivalul filmului documentar-educativ, sovietc festival organizat de Ministerul Culturii. Consiliul General A.R.L.U.S. și Ministerul Invățămîntului. In ziele festivalului sînt prezentate in fața elevilor și studenților filme artistice și documentare legate de viața școlii, insotite de conferințe. Astfel, la Institutul politehnic din București s-a organizat prezentarea filmelor ,„Palatul Științei“, „Universul“ etc. Studenții Institutului tehnic din Galați vizionează filmele „Ochiul magic“, „Parcul zootehnic din Moscova“, „Parada tinereții etc. In școlile elementare și medii vor rula de asemenea numeroase filme. La școala medie de fete nr. 16 din București, de pildă, vor fi prezentate filmele „Tainele vieții“, „Feriți pădurile de insecte“ și altele. Filme asemănătoare se rulează și la casele de copii. Cu prilejul festivalului filmului sovietic documentareducativ, caravana cinematografică a Ministerului Invățămintului a plecat intr-un turneu prin regiunile București, Ploești, Pitești și Stalin, cu programe întocmite pe categorii de spectatori, pe clase și școli. Pentru elevii claselor I-lVI sunt rulate filme ca „Floricica purpurie“, „Nouă purpori", „Peștișorul cel isteț" și „Pionierul“. Filmele „A-*lipșa Puțin“ și „Pe fluviul Iantre“ vor fi prezentate elevilor din clasele V-X, iar, pentru elevii școlilor tehnice, profesionale, caravana vor prezenta filmele. „Bateria de acumulatori“, „Noutăți agricole“ și „Skriorii sovietici“ Intîlnirea scriitorului Lev Kassil cu pionierii Miercuri după amiază, la Palatul Pionierilor, scriitorul Lev Kassil s-a intîlnit cu pionierii din Capitală. După cuvintele calde de salut pe care cunoscutul scriitor sovietic le-a rostit în numele său și al pionierilor din Moscova, copiii i-au pus numeroase întrebări. Lev Kassil le-a povestit despre munca sa de scriitor, despre felul cum a scris „Strada Mezinului“, carte atît de iubită de micii cititori. Viața eroică a lui Volodea Dubinin s-a desfășurat aievea în fața celor prezenți. Lev Kassil le-a vorbit apoi pionierilor despre cartea sa care lucrează în prezent și care va cuprinde, printre altele, impresii culese cu prilejul vizitei făcute în România. La despărțire pionierii au dăruit scriitorului iubit o cravată roșie și o insignă de pionier, precum și un exemplar din cartea „Strada Mezinului“, legat in atelierul de legătorie al pionierilor. Scenă din filmul „Merele de aur“ Vintul îi purta părul cum vroia el și fetița, cu o cofă de struguri pe umăr, venea rîzind spre mine. Cind să mă apropii de ea să-i vorbesc, dintre butucii de vie auzit o voce supărată de copil: — Tovarășe profesor, eu nu mai am în ce să pun strugurii și Vasile are două cofe ! Să-mi dea și mie una ! — Nu vă mai certați — răsună o voce liniștită. O să vă aducă și vouă cofe. Așteptați să vină căruța. Fetița răsturnă cofa intr-unul din ciuberele ce stăteau înșirate la marginea viei, ferindu-și părul ca să mă vadă mai bine, și privindu-mă întrebătoare cu ochii ei mari. — Abia ai reușit să aduci din vie cota asta! E grea, nu? întrebai eu. — Am mai adus vreo 30 astăzi. Nu sunt grele, dar sunt mari și mă împiedică la mers... din Lenuța Dulea, din clasa a V-a a școlii Florești, raionul Focșani, este fruntașă și la culesul viilor, nu numai la învățătură. Este conducătoare de echipă IN VIILE FOCȘANILOR în vie și conducătoare de detașament la școală. Si e la înălțime in ambele locuri. Colegele ei Sanda Simionescu, Maria Rusă, Georgeta Tonta, Valerica Dulea, ca și colegii ei Ion Dirdală, Eugen Apostol și alții sunt prinși în întreceri pe echipe și, după ce schimbă citeva vorbe cu mine și-și golesc cofele, se pierd repede printre ciorchinii de struguri. Căruțele abia răzbesc cu ciuberele pe drumeagul ce duce spre cramă. Dintre butucii de vie aud iarăși vocea liniștită: — Cu a fost la cintar, la ultima căruță, tovarășe profesor? — Și in marginea viei apare un tînăr de vre-o 22 de ani. E directorul școlii din Florești, Alecu Lencu. — 500 kilograme nette! strigă mulțumit profesorul Vasile Ciulă, care însoțise căruța cu ciubere la cuntăr. Tovarășul Ion Oprișan, profesorul de matematici, e și el printre elevi. Le arată cum să culeagă strugurii, cum să-i separe in ciubere, ca să nu amestece strugurii negri cu cei albi. In trei zile de muncă, elevii claselor a V-a, a Vl-a și a Vil-a de la școala din Florești au cules 17.000 kg. de struguri. Intr-o zi s-au și supărat, au rămas peste noapte 1000 kg de struguri culeși fără să fie transportați. Căruțele n-au mai prididit să care ciuberele încărcate de poamă... Gospodăria viticolă de stat din Florești e numai viață zilele acestea. Pe parcelele ei au venit la cules elevi, de la casa de copii din Focșani, de la școala medie agro-silvică și de la alte școli Munca profesorilor și a elevilor nu se desfășoară numai in gospodărie. Trei dintre profesorii din comuna Florești se ocupă cu culesul viilor, iar ceilalți trei sînt prin sat, zilnic, sprijinind munca de colectare a produselor agricole și campania de insămînțare. Tovarășul profesor Vasile Ciută, deputat în sfatul popular comunal, este membru in biroul organizației de partid din comună. împreună cu toți ceilalți pedagogi, el este zi de zi in mijlocul țăranilor muncitori. ...Ora primului. Copiii se pregătesc să plece la masă. Dar câțiva dintre ei sunt chemați înapoi de tovarășul director. — Voi conduceți brigăzile de lucru ? — Da, tovarășe director. — Atunci cum lăsați boabele acestea împrăștiate prin iarbă ? Cum ne-a fost vorba ? Copiii se apleacă repede, rușinați, și adună boabele rămase in iarba din marginea viei. Și-au adus aminte că s-au prins ca nici un bob să nu se piardă... vorbi de toate suferințele țăranilor asupriți. După ce a slujit 25 de ani pe moșie, bătrinul este acum responsabilul cramei. Nepoții lui din școală culeg via de pe moșia lor. Ei culeg rîzind și cîntînd, căci sînt strugurii lor. Cum să nu scrii despre cravatele roșii răsfirate printre butucii de vie ca păsărelele printre frunze, despre bătrînul de la cramă, care poartă în pașii lui istoria unei epoci! Cum să nu scrii despre profesorii și învățătorii care muncesc cu atîta drag pentru satul lor din vii! Liniștea de seară se așterne peste dealurile Focșanilor. Pe drumeagul dintre vii se aud cintece, glasuri tinere, pline de veselie. — Mai încet, copii — se aude aceeași voce liniștită. — Tovarășe profesor, dar venim și minut, nu? FELICIA CRIȘAN ★ Pe dealurile bogate ale Focșanilor sunt conacuri mari și bătrîne, ce povestesc despre trecut. Aici a locuit Sergiu Zamfirescu, fostul al moșiei din stăpin Florești, pe care astăzi se află gospodăria viticolă de stat. Bătrinul de la crama viei ne poate spune toată povestea satului Florești, nepoate Cea mai tînără culegătoare. Elevii și profesorii la via G.A.S.Florești, raionul Focșani Fruntași la învățătură, fruntași la cules