Gazeta Învățământului, 1955 (Anul 7, nr. 300-351)

1955-10-14 / nr. 340

ANUL VII Nr. 340 Să îmbunătățim predarea limbii și literaturii române în școală Studiul limbii și al literaturii române în școală stă la baza dezvoltării intelectuale și morale a tineretului. El contribuie la formarea gîndirii logice și a posibilităților de exprimare corespunzătoare ale elevilor, înarmîndu-i cu un vocabular bogat și variat și cu cunoașterea regulilor gra­maticale In același timp, predarea limbii și a literaturii române constituie unul din­tre principalele mijloace de realizare educației comuniste a elevilor, de educare­a a acestora în spiritul dragostei pentru pa­trie și popor, pentru limba și creațiile li­terare care ilustrează calitățile poporului și lupta d­eză du­să de cei mai buni fii ai lui pentru libertate, pentru pace și pro­gres. Cunoașterea temeinică­ a limbii ro­mâne ajută, de asemenea, pe elevi să-și însușească mai ușor și mai actine cunoș­tințele la toate disciplinele care se stu­diază în școală, însuși scopul predării limbii și litera­turii ne arată cît de mare este însemnăta­tea acestor discipline. „Trebuie să se acorde o deosebită atenție studierii în școli a limbii române, făurită de ponor prin eforturile a zeci de generații, a lite­raturii progresiste, clasice și contempora­ne, care oglindește năzuințele poporului, lupta și cuceririle sale“, a­ spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul în­vățătorilor. Dînd urmare acestui îndemn, un mare număr de învățători și profesori au reușit să-și înarmeze elevii cu cunoștințe adinei și temeinice de limbă, le-au trezit dragos­tea și interesul pentru cunoașterea și stu­dierea literaturii patriei. Succesele lor se datorează în ce­a mai mare parte faptului că își iubesc meseria, că se străduiesc să fie la curent cu toate datele noi ale știin­ței limbii și literaturii, că se preocupă în­deaproape, în același timp, de problemele privitoare la metodica predării­­­ căutând să-și perfecționeze neîncetat mun­că. La îmbunătățirea predării limbii româ­ne au contribuit într-o măsură însemnată lucrările elaborate de Institutul de lingvis­tică al Academiei R.P.R. — cele două vo­lume de gramatică a limbii româ­ne, pre­cum și Dicționarul limbii române literare contemporane, în curs de apariție. Pri­mele două volume de istorie a literaturii româ­ne, apărute în Editura de stat didacti­că și pedagogică, constituie pentru profe­sorii specialiști o călăuză foarte importantă în munca lor. In același timp, au fost e­­ditate manuale noi de citire și gramatică pentru clasele I—IV și de lectură litera­ră pentru clasele V—VII. De curînd a a­­părut un nou abecedar, elaborat pe baza experienței invățămîntului sovietic și a ce­lor mai buni învățători din ț­ara noastră. El va însemna un sprijin deosebit de im­portant pentru învățătorii care predau la clasa I-a. De asemenea, se elaborează cu ajutorul învățătorilor,și al profesorilor de limba romînă metodici, manuale ajutătoa­re precum și numeroase articole de spe­cialitate. O însemnătate deosebită pentru ridica­rea calificării cadrelor care predau limba romînă o au cursurile de limba romînă, organizate de institutele de perfecționare, care ajută pe învățători și pe profesorii de limba romînă să se țină la curent cu pro­blemele cele mai noi din domeniul limbii și literaturii și să-și îmbunătățească pre­darea. Activitatea desfășurată în cercuri­le pedagogice de specialitate și în cadrul consfătuirilor raionale dă, de asemenea, profesorilor prilejul să dezbată și să lă­murească problemele de specialitate și de metodică a predării limbii și literaturii române, contribuind astfel efectiv la ridi­carea nivelului muncii profesorilor și, im­plicit, a nivelului de cunoștințe al elevi­lor. Analiza temeinică a rezultatelor obți­nute în anul trecut , ce privește predarea cunoștințelor de limba și literatura romînă — analiză efectuată cu prilejul încheierii anului școlar și al consfătuirilor raionale — ca și rezultatele predării acestor cu­noștințe în primele saptamíni ale anului școlar curent au scos la iveală faptul că în acest domeniu mai persistă încă o se­rie de lipsuri însemnate. Răspunsurile multor elevi la limba și literatura romînă, la examenele de sfîrșit de an sau la exa­menele de admitere, au dovedit că acești elevi au un nivel scăzut de cunoștințe de limbă — neputînd să facă o justă analiză gramaticală și nici să construiască corect propoziții sau fraze. De asemenea, nume­roși elevi au cunoștințe nesatisfăcătoare de literatură, dovedind că nu știu să si­tueze un scriitor sau o operă în timp, că nu cunosc conținutul operellor analizate în clasă și n­u pot face o sumară analiză a mijloacelor artistice folosita de scriitor. O serie de elevi nu au priceperea de trata sistematic subiectul dat, nu dau do­a­vadă de gîndire și expunere logică, cohe­­rentă, corectă. Una dintre cauzele principale ale rezul­tatelor slabe în însușirea cunoștințelor de limba și literatura romînă este lipsa de pregătire a unor cadre didactice care, ne­­preocupîndu-se de ridicarea nivelului lor științific și metodic,­­țin lecții de gramati­că superficiale, la un nivel scăzut, înlo­­cuiesc explicarea cunoștințelor de litera­­­tură cu fraze declarative, lipsite de orice conținut. Unele cadre didactice care pre­dau limba și literatura romînă la școlile de 7 ani și care n-au o pregătire de spe­cialitate, nu se străduiesc suficient să-și însușească cunoștințele necesare și de a­­ceea fac greșeli de conținut, de exprimare, care se răsfrîng în mod negativ în pre­gătirea elevilor­ lor. Mai mult, decit atît, chiar unii dintre­ profesorii calificați nu citesc suficientă­­ literatură de specialitate și beletristică, nu cunosc problemele noi care se pun în domeniul limbii și literatu­rii, nu urmăresc activitatea literară din țara noastră. Repercusiuni asupra nivelului de cuno­ștințe al elevilor și asupra înarmării lor cu desprinderi de gîndire logică și de ex­primare corectă are și tendința unor pro­fesori de a da elevilor cunoștințe fără să țină seama de nivelul lor de dezvoltare, nerespectind astfel spravederile programe­lor. Se poate afirma cu tărie că lipsa cea mai mare a profesorilor de limba romînă este aceea că nu se preocupă în suficien­tă măsură ca elevii lor să înțeleagă, să-și însușească conștient și temeinic cunoștin­țele predate, mulțumindu-se cu o însușire nesistem­atică de fapte și concluzii, fără precizarea problemelor esențiale care tre­buie pătrunse și­ reținute. Așa se explică în mare măsură faptul că mulți dintre e­­levi posedă doar fr­pturi de cunoștințe pe care nu le pot lega intre ele. La existenta acestor lipsuri contribuie și neajunsurile programelor și manualelor de limba și literatura romînă. Virsta ele­vilor nu permite însușirea temeinică, în profunzime a unora dintre noțiunile de teoria literaturii prevăzute în programa claselor V—VII, ca, de pildă, tema și ideea operei literare. In aceeași măsură contri­buie la cunoștințele superficiale ale unor elevi și stilul greoi, pretențios, pe alocuri neaccesibil al manualelor școlare, mai a­­les al celor pentru clasele VIII—IX. Din analiza lipsurilor existente în pre­darea limbii și a literaturii române, din cunoașterea cauzelor care le provoacă re­iese clar că sarcina profesorilor care pre­dau aceste discipline este de a se preo­cupa mai atent de ridicarea nivelului lor științific și metodic, de a lupta cu perse­verență pentru îmbunătățirea muncii lor. Profesorii trebuie să se pregătească a­­mănunțit pentru predarea fiecărei lecții, atît în ceea ce privește sistematizarea și precizarea conținutului cunoștințel­or pe care urmează să le transmită, cit și­ în privința mijloacelor pe care le vor folosi pentru a asigura însușirea lor temeinică de către elevi. Este necesar să se acorde o grijă deosebită exercițiilor și analizelor gramaticale la lecțiile de limbă, precum și lecțiilor de analiză a textelor literare, in scopul fixării cunoștințelor predate. Pentru a-i face pe elevi să-și însușească conținutul textelor literare studiate, pro­fesorii trebuie să efectueze cu ei nume­roase lucrări in legătură cu aceste texte: discuții asupra temei și asupra mijloa­celor artistice folosite de scriitor, scoa­terea ideilor principale și alcătuirea pla­nului operei sa­u al fragmentului studiat, caracterizarea personajelor, comparația cu alte opere asemănătoare deja studiate etc. De asemenea, trebuie să li se ceară elevilor să justifice­­ fiecare afirmație fă­cută, să motiveze aprecierile asupra ope­relor și scriitorilor. In felul acesta ei sunt stimulați să gi­ndească, să dea răspun­suri bazate pe cunoașterea și înțelegerea efectivă a materiei studiate, să-și formu­leze clar ideile. Controlînd cu atenție temele scrise a­­casă de elevi, pentru a cunoaște cu­ mai bine nivelul de pregătire a întregii clase și a fiecărui elev; în parte, profesorii pot lua măsuri juste pentru întărir­ea cunoștin­țelor­ elevilor, pentru înlăturarea lipsurilor pe care le au aceștia în exprimarea scrisă și orală. Cînd teme speciale elevilor care fac greșeli de ortografie, îi ajutăm să-și îmbunătățească mult scrisul. Cercetînd caietele de teme ale elevilor la alte disci­pline, profesorii de limba romînă pot an­trena și pe ceilalți profesori în munca lor, realizîndu-se astfel efectiv un front comun al cadrelor didactice în lupta pentru obți­nerea unei exprimări corecte orale și scri­se a elevilor. Este necesar ca profesorii să folosească procedee variate de dezvoltare a gustului pentru citit al elevilor, ca de pildă organizarea seratelor și concursuri­lor literare, dramatizarea și punerea în scenă a unor opere, editarea unor gazete de perete literare, lărgirea bibliotecilor școlare etc. De­­ asemenea, ei trebuie să se îngrijească de îmbunătățirea activității cercurilor literare ale elevilor. O­ contribuție însemnată la îmbunătăți­rea predării limbii și literaturii române o poate aduce folosirea materialului demon­strativ. Cadrele didactice nu au acordat pînă acum atenția necesară acestei pro­bleme. Confec­ționînd cu elevii, în cadrul activității din afara clasei, scheme, albu­me și alt material demonstrativ, fo­­os­ind cu pricepere acest material la lecții, vom asigura­­ o însușire mai adîncă a cunoștin­țelor de către elevi, vom ridica nivelul pregătirii lor. In cadrul cercurilor pedagogice de spe­cialitate trebuie să fie aduse în discuție lipsurile concrete din munca de predare a limbii și literaturii române, ca și cele mai bune mijloace , care au­­ fost folosite cu succes pentru lichidarea acestor lip­suri,­ venindu-se astfel efectiv în spri­jinul acelor profesori care au­ rezultate sla­be și în special al tinerelor cadre, care au nevoie permanentă de ajutor și îndru­mare. In același­­ sens trebuie să lucreze și­­ secțiile de învățămînt regionale și ra­ionale prin metodiștii lor și prin cele mai bune cadre didactice de­ specialitate. Sarcina ridicării calitative a procesului instructiv-educativ în cadrul activității desfășurate în clasă și în afara clasei la limba și literatura romînă revine Minis­terului Invățămîntului, care prin inspec­torii săi, prin metodiștii și cercetătorii din institutele în subordine trebuie să studieze experiența pozitivă a celor mai bune cadre didactice, să asigure materiale de îndru­mare cu o fund­ament­a­re într-adevăr știin­țifică. De asemenea este o sarcină patrio­tică pentru scriitorii noștri de a contribui la elaborarea unor manuale de calitate, în special a celor de lectură, unde să se oglindească transformările mărețe petre­cute în patria noastră. Predarea limbii și literaturii române în școală trebuie să contribuie din plin la e­­ducarea unui tineret cult și folositor socie­tății. Proletari din toate țările, uniți-vă ! Pentru popularizarea culturii sovietice La Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași, Luna Prieteniei Româno-Sovietice este sărbătorită prin bogate manifestări de popularizare a noilor cuceriri ale științei și tehnicii din Uniunea Sovietică. Astfel, în cadrul Universității au fost organizate referate în cercurile științifice pe următoarele teme: „Contribuția savanților sovietici în domeniul chimiei combinațiilor complexe" (conf. A. Ralea), „Noi materiale botanice sovietice" (conf. C. Burduja), „Din realizările geografiei sovietice“ (conf. A. Obreja), „Contribuția savanților sovietici în domeniul astronomiei" (conf. V. Nadolschi) și ,,Noua geografie a U.R­SS." (conf. L Gugiuman). De asemenea, în cadrul diferitelor catedre s-a organizat expunerea de referate despre lucrările acad. V. L. Komarov, despre fiziologia sovietică actuală etc., pre­cum și o conferință despre viața și opera lui Miciurin. In cadrul „Săptămînii cărții sovietice“ vor avea loc o conferință despre opera lui Ostrovski și o șezătoare literară a cercului de filologie. In holul Universității se amenajează un stand de cărți sovietice. Manifestări însemnate vor avea loc și in cadrul zilelor pedagogiei, sovietice. Astfel, se va ține o conferință despre aplicarea învățăturii lui I. P. Pavlov în peda­gogie, va fi vizionat filmul „Funcțiile creierului". In afară de aceasta, colectivul Universității a organizat intilniri cu studenți ai instituțiilor de învățămînt din U.R.S.S., conferințe despre munca de creație a artiștilor sovietici și despre contri­buția istoricilor sovietici la istoria modernă contemporană etc. Aspect de la lucrările celui de al IV-lea Congres A.R.S.U.S. I­n acest n­umăr • G. Pahomov : In strînsă legătură cu viata (pag. 2-a) • V. Kolbanovski: Familia în societatea socialistă (pag. 2-a) •­ A. Debneczi: Rolul și sarcinile sindicatului de invățămînt în R.S.F.S.R. (pag. 2-a) • DISCUȚII — B. Grigoriu: Unele probleme ale formării colectivului de elevi ■ (pag. 3-a) • Ion Roman, St. O. Iosif (pag. 3-a) • Să sprijinim activ concursul „Iubiți cartea“ (pag. 4-a) • Cronica evenimentelor externe (pag. 4-a) In școlile din Făgăraș Cadrele didactice si elevii din orașul Făgăraș sărbătoresc într-un cadru festiv Luna Prieteniei Romino-Sovietice. O ac­tivitate deosebit de interesantă desfășoară în aceste zile cercul A.R.L.U.S. Astfel, cercul a organizat o întilnire a elevilor cu oameni ai muncii care au vizitat Uniunea Sovietică. De asemenea, cercul acordă o mare atenție sărbătoririi săptăminii cărții sovietice. Atît elevele claselor I—IV cit și cele din clasele V-VII, membre ale cercu­lui „Prietenii cărții", vor participa la lec­turi și discuții in legătură cu cărțile so­vietice pentru copii si tineret. Elevele cla­selor VIII-X vor organiza o serată lite­rară închinată romanului sovietic. Echipa artistică a școlii pregătește in cinstea Lunii Prieteniei Romino-r Sovietice un bogat program artistic, care va fi pre­zentat in școală si la statia de amplificare a orașului. Cu o deosebită însuflețire se pregătesci cadrele didactice ale școlii pentru zilele pedagogiei sovietice. In­ aceste zile, in con­siliul pedagogic se vor face expuneri pri­vitoare la folosirea experienței școlii so­vietice in munca­­ instructiv-educativă. De asemenea, se vor discuta probleme în le­gătură cu aplicarea învățăturii lui I. R. Pavlov în procesul de educație a elevilor, La casa de copii Colectivul pedagog, și elevii casei de copii nr. 1 din raionul Stalin, al o­rașul­u, București par­ticiipă cu însuflețire la sărbători­rea Lunii Prieteniei Romino-So­­vietice. Im cluse și în cancelarie au­ apărut gazete de perete și fo­tomontaje care oglindesc noile cuceriri ale științei și­ tehnicii so­vietice Multe artiate și fotogra­­fii vorbesc despre viața fericită a copiilor din U.R.S.S. . Printre cele mai de seamă manifestări­ ce se vor desfășura­­ la casa de copii în Luna Priete­niei Rom­îno-So­vietice se numără conferințele pe care .­ educatorii le vor tine în­­ fata elev­ilor mai mari. "Conferințele vor: avea ca temă realizările In domeniul în­­vătămîntului, artei și culturii so­vietice, realizările obținute în ca­sele de copii din U.R.S.S., viata fericită­­ a popoarelor etc. Conferințele vor fi­­ sovietice urmate­­ de proiectarea uno­r dia­flime­ și filme.. Activitatea desfășurată­­ de co­pii în cadrul clubului va fi îmbbo­­­­gățită în această lună prin orga­nizarea unor lecturi, din operele scriitorilor sovietici și d­in revis­tele sovietice. De asemenea, co­piii vor vizita­ Muzeul V. I. Lenin —V. V. Stalin ,și Muzeul Romîno- Rus. Nici manifestările artistice nu vor lipsi. Copiii pregătesc scene­te, cântece și recitări ,pentru fes­tivalul care va avea loc în ziua de­ 5 noiembrie. Pe lângă aceasta, copiii vor trimite scrisori elevilor din șco­lile sovietice, întărind și mai mult, pe această cu copiii sovietici. Festivalul filmu­lui sovietic documentar-educativ în școlile și instituțiile de învăță­mîn­t superior din întreaga țară se desfă­șoară, în cadrul Lunii Pri­eteniei Româno-Sovietice, festivalul filmului documentar-educativ, sovie­tc festi­val organizat de Ministe­rul Culturii. Consiliul Ge­neral­ A.R.L.U.S. și Ministe­rul Invățămîntului. In zi­ele festivalului sînt prezentate in fața elevilor și studenților filme artistice și documen­tare legate de viața școlii, insotite de conferințe. Ast­fel, la Institutul politehnic din București s-a organi­zat prezentarea filmelor ,„Palatul Științei“, „Univer­sul“ etc. Studenții Institutu­lui tehnic din Galați vizio­nează filmele „Ochiul ma­gic“, „Parcul zootehnic din Moscova“, „Parada tinereții etc. In școlile elementare și medii vor rula de asemenea numeroase filme. La școa­la medie de fete nr. 16 din București, de pildă, vor­ fi prezentate filmele „Tai­nele vieții“, „Feriți pădurile de insecte“ și altele. Filme asemănătoare se rulează și la casele de copii. Cu prilejul festivalului fil­mului sovietic documentar­­educativ, caravana cinema­tografică a Ministerului In­­vățămintului a plecat in­tr-un turneu prin regiunile București, Ploești, Pitești și Stalin, cu programe în­tocmite pe categorii de spectatori, pe clase și școli. Pentru elevii claselor I-lVI sunt rulate filme ca „Flori­cica­ purpurie“, „Nouă pur­pori", „Peștișorul cel isteț­" și „Pionierul“. Filmele „A-*­lipșa Puțin“ și „Pe fluviul Iantre“ vor fi prezentate e­­levilor din clasele V-X, iar, pentru elevii școlilor tehnice, prof­esion­ale, caravana vor prezenta filmele. „Bateria de acumulatori“, „Noutăți agri­cole“ și „Skriorii sovietici“­ Intîlnirea scriitorului Lev Kassil cu pionierii Miercuri după amiază, la Palatul Pionierilor, scriitorul Lev Kassil s-a intîlnit cu pionierii din Capitală. După cuvintele calde de salut pe care cunoscutul scriitor sovietic le-a rostit în numele său și al pionierilor din Mos­cova, copiii i-au pus numeroase întrebări. Lev Kassil le-a povestit despre munca sa de scriitor, despre felul cum a scris „Strada Mezinului“, carte atît de iubită de micii cititori. Viața eroică a lui Volodea Dubinin s-a desfășurat aievea în fața celor prezenți. Lev Kassil le-a vorbit apoi pionierilor despre cartea sa care lucrează în prezent și care va cuprinde, printre altele, im­presii culese cu prilejul vizitei făcute în România. La despărțire pionierii au dăruit scriitorului iubit o cravată roșie și o insignă de pionier, precum și un exemplar din cartea „Strada Mezinului“, legat in atelierul de legătorie al pionierilor. Scenă din filmul „Merele de aur“ Vintul îi purta părul cum vroia el și fetița, cu o cofă de struguri pe umăr, venea rîzind spre mine. Cind să mă a­­propii de ea să-i vorbesc, dintre butucii de vie auzit o voce supărată de copil: — Tovarășe profesor, eu nu mai am în ce să pun strugurii și Vasile are două cofe ! Să-mi dea și mie una ! — Nu vă mai certați — răsună o voce liniștită. O să vă aducă și vouă cofe. Așteptați să vină căruța. Fetița răsturnă cofa intr-unul din ciube­­rele ce stăteau înșirate la marginea viei, ferindu-și părul ca să mă vadă mai bine, și privindu-mă întrebătoare cu ochii ei mari. — Abia ai­­ reușit să aduci din vie cota asta! E grea, nu? întrebai eu. — Am mai adus vreo 30 astăzi. Nu sunt grele, dar sunt mari și mă împiedică la mers... din Lenuța Dulea, din clasa a V-a a școlii Florești, raionul Focșani, este fruntașă și la culesul viilor, nu numai la învățătură. Este conducătoare de echipă IN VIILE FOCȘANILOR în vie și conducătoare de detașament la școală. Si e la înălțime in ambele locuri. Colegele ei Sanda Simionescu, Maria Rusă, Georgeta Tonta, Valerica Dulea, ca și colegii ei Ion Dirdală, Eugen­ Apostol și alții sunt prinși în­ întreceri pe echipe și, după ce schimbă citeva vorbe cu mine și-și golesc cofele, se pierd repede printre ciorchinii de struguri. Căruțele abia răzbesc cu ciuberele pe drumeagul ce duce spre cramă. Dintre butucii de vie aud iarăși vocea liniștită: — Cu­ a fost la cintar, la ultima căruță, tovarășe profesor? — Și in mar­ginea viei apare un tînăr de vre-o 22 de ani. E directorul școlii din Florești, Alecu Lencu. — 500 kilograme nette! strigă mulțu­mit profesorul Vasile Ciulă, care însoțise căruța cu ciubere la cuntăr. Tovarășul Ion Oprișan, profesorul de matematici, e și el printre elevi. Le arată cum să culeagă strugurii, cum să-i separe in ciubere, ca să nu amestece stru­gurii negri cu cei albi. In trei zile de muncă, elevii claselor a V-a, a Vl-a și a Vil-a de la școala din Flor­ești au cules 17.000 kg. de struguri. Intr-o zi s-au și supărat, au rămas peste noapte 1000 kg de struguri culeși fără să fie transportați. Căruțele n-au mai prididit să care ciube­rele încărcate de poamă... Gospodăria viticolă de stat din Florești e numai viață zilele acestea. Pe parcelele ei au venit la­ cules elevi, de la casa de copii din Focșani, de la școala medie agro-silvică și de la alte școli Munca profesorilor și a elevilor nu se desfășoară numai in gospodărie. Trei dintre profesorii din comuna Florești se ocupă cu culesul viilor, iar ceilalți trei sînt prin sat, zilnic, sprijinind munca de colectare a produse­lor agricole și campania de insămînțare. Tovarășul profesor Vasile Ciută, deputat în sfatul popular comunal, este membru in biroul organizației de partid din co­mună. împreună cu toți ceilalți pedagogi, el este zi de zi in mijlocul țăranilor mun­citori. ...Ora primului. Copiii se pregătesc să plece la masă. Dar câțiva dintre ei sunt chemați înapoi de tovarășul director. — Voi conduceți brigăzile de lucru ? — Da, tovarășe director. — Atunci cum lăsați boabele acestea împrăștiate prin iarbă ? Cum ne-a fost vorba ? Copiii se apleacă repede, rușinați, și adună boabele răma­se in iarba din mar­ginea viei. Și-au a­­dus aminte că s-au prins ca nici un bob să nu se piardă... vorbi de toate suferințele țăranilor asu­priți. După ce a slujit 25 de ani pe moșie, bătrinul este acum responsabilul cramei. Nepoții lui din școală culeg via de pe moșia lor. Ei culeg rîzind și cîntînd, căci sînt strugurii lor. Cum să nu scrii despre cravatele roșii răsfirate printre butucii de vie ca păsăre­lele printre frunze, despre bătrînul de la cramă, care poartă în pașii lui istoria unei epoci! Cum să nu scrii despre profe­sorii și învățătorii care muncesc cu atîta drag pentru satul lor din vii! Liniștea de seară se așterne peste dea­lurile Focșanilor. Pe drumeagul dintre vii se aud cintece, glasuri tinere, pline de veselie. — Mai încet, copii — se aude aceeași voce liniștită. — Tovarășe profesor, dar venim și minut, nu? FELICIA CRIȘAN ★ Pe dealurile boga­­te ale Focșanilor sunt conacuri mari și bă­­trîne, ce povestesc despre trecut. Aici a locuit Sergiu Zamfi­­rescu, fostul al moșiei din stăpin Flo­rești, pe care astăzi se află gospodăria viticolă de stat. Bă­­trinul de la crama viei ne poate spune toată povestea satu­lui Florești, ne­poate Cea mai tînără culegătoare. Elevii și profesorii la via G.A.S.­Florești, raionul Focșani Fruntași la învățătură, fruntași la cules

Next