Gazeta Învățământului, 1956 (Anul 8, nr. 352-403)
1956-01-06 / nr. 352
Paj. 2 Sintetizăm primele ale învățămîntului Uzinele In ajutorul școlii Uzina noastră are legături strinse cu școala nr. 367, pe care patronează. De aceea, încă înainte de începerea anului școlar ne-am gindit, împreună cu colectivul pedagogic, ce ateliere să înființăm în școală și în ce fel să organizăm în uzină practica in producție a elevilor. Pentru activitatea în ateliere am creat grupe de strungărie, de timplărie, de Lăcătușerie, de electrotehnică și de automobilism. Insă organizării rodnice a activității in ateliere ii dăunează faptul că în școală nu există cineva care să răspundă de munca lor. Secția de învățămint a sovietului orășenesc trebuie să găsească posibilități pentru numirea responsabililor de ateliere. In legătură cu organizarea atelierelor trebuie să ne gîndim și la următoarea problemă. Uzinele repartizează pentru școli strunguri, mese de timplărie, dar acestea nu sunt bune totdeauna pentru școlari, deoarece sunt calculate pentru oameni mari. In Leningrad este pe deplin posibil să se organizeze fabricarea de strunguri, de mese de timplărie, de menghine și de diferite scule pentru atelierele școlare. Numai astfel se poate crea o bază materială bună pentru școală. Dar pentru aceasta secția de învățămînt a sovietului orășenesc trebuie să Colectivul salariaților uzinei „I. V. Stalin“ a discutat de multe ori problema ajutorării școlilor in vederea realizării învățămîntului politehnic. In anul trecut noi am utilat la școlile nr. 138 și nr. 149, atelierele de strungărie și lăcătușerie, delegînd pentru conducerea activității practice a elevilor maiști cu experiența. Acum ne-am convins că făcute nu sînt suficiente. Noi cele am dat mese de timplărie la care copiilor li-e greu să lucreze, le-am repartizat instrumente puține. Or, elevilor trebuie sa le fie comod să lucreze in ateliere. De acest lucru ne îngrijim in prezent, căutînd să asigurăm atelierelor tot ce este necesar: materiale și scheme, tabele care reprezintă construcțiile mașinilor unelte. Pentru ca legătura dintre uzină și școală să devină și mai strinsă, este necesar să fie repartizați școlii, pentru a da ajutor în organizarea învățămîntului politehnic, oamenii de nădejde ai uzinei. Noi așa și Uzina „ Vulkan" patronează școala nr. 66, încăperea in care se află atelierul școlii este foarte mică. Un strung și o masă de tmplărie reprezintă tot utilajul lui. Or, fiecare tinăr care vine aici vrea să lucreze la strung, să facă ceva cu miinile lui Firește că astfel de ateliere cu greu vor putea contribui la înfăptuirea invățămîntului politehnic. In uzina noastră se află un atelier bogat, utilat cu multe strunguri și mașini de frezat. Aici își fac practica elevii școlii tehnice. Comitetul de partid a hotărit ca acest atelier să fie dat și in folosința școlii. Acum vin aici și școlari. Fiecare dintre ei lucrează la strung. Pe scadea dovadă de o anumită inițiativă. La noi in uzină își fac practica in producție un număr de 90 de elevi din clasele a IX-a. Ne-am străduit ca de la prima vizită a elevilor in uzină să le trezim interesul pentru munca noastră. In cursul primei întrevederi le-am făcut cunoscută tehnica securității muncii, le-am arătat cum trebuie folosite diverse aparate. Este foarte important ca tineretul care vine la uzină să se integreze imediat în producție, să fie chiar inclus in munca productivă. Aceasta are o mare importanță disciplinară și practică. Noi am împărțit fiecare grupă de elevi în patru brigăzi și am delegat pentru fiecare din ele câte unul din cei mai buni meșteri. Sub supravegherea și conducerea căruia elevii să se poată integra cu mai mult succes în procesul de producție, împreună cu organizația de comsomol din școala nr. 367 am căutat să ajutăm absolvenților școlii , să capete o anumită specialitate și am hotărât că cei doritori să capete o specialitate trebuie dați în seama unor muncitori calificați din uzină, care să-i învețe specialitatea respectivă în timpul liber. V. RESKIN directorul uzinei „Gosmetz“ procedăm. Ajutorul dat școlii către acești oameni este privit de la noi ca o sarcină de partid. De curînd, in uzina noastră a avut loc o consfătuire consacrată problemelor învățămîntului politehnic in școală. Tehnologii, constructorii și inginerii care au luat cuvîntul au fost de părere că politehnizarea școlii nu trebuie realizată pe seama reducerii Culturii generale a elevilor. Experiența a arătat că absolvenții școlilor medii care intră în uzine își însușesc repede profesiuni complicate și peste un an doi lucrează mai bine decit muncitorii vechi, dacă au studiat temeinic în școală fizica și matematica. De exemplu, am avut un strungar care lucra la unele piese cite două săptămîni, iar acum vin la noi tineri care execută aceleași piese in patru zile. N. PETROPAVLOVSKI secretar al comitetului de partid din Uzina metalurgică „I. V. Stalin" lariii instruiesc maiștri cu experiență. Eu consider că in scopul realizării învățămintului politehnic trebuie folosită mai deplin, baza materială a școlilor tehnice. Trebuie sistematizate excursiile elevilor in fabrici și uzine. Uzina noastră, de exemplu, poate permite 2-3 excursii pe lună. Nu se poate să transformăm uzinele in muzee. Dacă sunt multe excursii, aceasta dăunează producției și, de altfel, nu permite să se dea elevilor aprofundate asupra întregii noțiuni complexități a procesului de producție. P. SABALIN secretarul comitetului de partid al Uzinei „Vulkan“ GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI experiențe politehnic La Smolnii s-a ținut o consfătuire consacrată Învățămîntului politehnic, convocată de Comitetul orășenesc de partid din Leningrad. La această consfătuire au participat lucrători din școli, din instituțiile științifice, din institutele de învățămînt superior și din întreprinderile industriale, ca și reprezentanți ai organizațiilor de partid. Reproducem mai jos materialele acestei consfătuiri, publicate de curând în „Udzelskaia gazeta“. SĂ RĂSPUNDEM PRIN FAPTE IACERINTE DE VIEȚII Au trecut peste trei ani de cind Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. a adoptat hotărirea de a se păși la realizarea Învățămîntului politehnic in școala medie. Această indicație a partidului a fost primită de școli ca o mare sarcină de stat, ca o imperioasă cerință a vieții. ■ Rezolvarea acestei sarcini a devenit o chestiune a întregii opinii publice sovietice, care arată un mare interes educării unui tineret cult și instruiți pregătirii acestuia pentru muncă, pentru o participare activă la dezvoltarea continuă a economiei naționale a Uniunii Sovietice. Tocmai de aceea patronarea școlilor de către întreprinderi, S.M.T., colhozuri și sovhozuri a devenit un fenomen de masă. Cu ajutorul acestora pedagogii caută în mod creator căile de apropiere a muncii instructiv-educative de practica industriei socialiste, in legătură cu aceasta putem cita experiența școlilor specializate din Ucraina, ai căror absolvenți vor primi, pe lingă diploma de maturitate, și o anumită specialitate in producție. Mii de școlari din orașele și satele Ucrainei activează în cercurile de studiere a automobilului, tractorului, combinei, studiază bazele electrotehnicii, ale strungăriei și lăcătușeriei. La Sverdlovsk, la Nijni Taghil și in multe orașe din regiunea Sverdlovsk legăturile școlilor cu producția devin tot mai strînse. Aici s-a acumulat o oarecare experiență de antrenare a elevilor în munca productivă din uzine. O anumită experiență — chiar dacă nu prea vastă — a invățămîntului politehnic există in multe republici și regiuni ale Uniunii Sovietice. Consfătuirea organizată de comitetul orășenesc de partid din Leningrad a arătat că și în școlile din Leningrad există o asemenea experiență. Cei mai buni profesori de fizică, chimie, biologie, matematică folosesc pe larg, la lecțiile lor, materialul politehnic, îi înarmează pe elevi cu deprinderi politehnice in diferite cercuri tehnice, pe parcelele școlare, în ateliere. Cadrele didactice din Leningrad își lărgesc orizontul lor politehnic. In această muncă ele sînt ajutate de specialiști calificați din fabrici și uzine. Dar tot ce s-a realizat pînă acum In domeniul invățămîntului politehnic nu constituie decit primul pas pe acest drum. Secțiile de învățămînt n-au devenit încă organizatori activi ai acestei munci atît de serioase. Pentru aceasta a fost pe bună dreptate criticată și secția de Învățămînt orășeneasca din Leningrad. La Leningrad nu este incă folosită suficient minunata bază tehnică a întreprinderilor industriale. Secția de învățămînt orășenească ar fi trebuit să facă de mult tot posibilul ca marile întreprinderi să ajute la crearea bazei materiale pentru realizarea învățămîntului politehnic in fiecare școală. Important este nu numai de ă Înființa un atelier școlar. Și mai important este de a crea condițiile necesare pentru instruirea prin muncă. Desigur că înzestrarea școlilor cu toate cele necesare trebuie să fie centralizată și că de acest lucru sînt datoare să aibă grijă Ministerele învățămîntului, întreprinderile lor și instituțiile de aprovizionare. Dar oare într-un mare centru cum este Leningradul nu se poate organiza prin forțe proprii aprovizionarea centralizată a atelierelor școlare din oraș și chiar din regiune? Se poate și trebuie: Este suficient ca secția de învățămînt orășenească să manifeste inițiativă și perseverență în această problemă. Aceasta e părerea pe care a exprimat-o la consfătuire directorul Uzinei „Karl Marx“, tov. Orlov, și care a fost sprijinită de toți cei prezenți. La consfătuire s-au ridicat și probleme a căror rezolvare depinde de Ministerul Invățămîntului al R.S.F.S.R., de oamenii de știință din domeniul științelor pedagogice. Noul plan de învățămînt, introducerea în clasele superioare a cursurilor practice de studiere a mașinilor, de electrotehnică, și agricultură au lărgit posibilitățile învățămîntului politehnic. Dar în această inițiativă nouă și folositoare mai sînt elemente asupra cărora trebuie să se chibzuiască. Participanții la consfătuire au criticat Ministerul Invățămîntului pentru faptul că programele cursurilor practice de studiere a mașinilor și de electrotehnică nu sunt coordonate cu programele de fizică, nici in ceea ce privește conținutul nici in ceea ce privește timpul de studii. Lucrările practice sunt rupte de teorie, deoarece elevii încă nu au studiat legile fizice care stau la baza diferitelor procese de producție. Multe lucruri neclare există și în însăși organizarea muncii elevilor în ateliere. Atelierele sînt chemate să-i pregătească pe elevi pentru a participa la munca Industrială și agricolă. Atunci care sunt deprinderile cu care trebuie înarmați școlarii In vederea acestui scop ? Care este metodica formării acestor deprinderi ? Cine este obligat să răspundă in mod concret de activitatea atelierelor, de buna păstrare a utilajului lor ? Dar nu e vorba numai despre aceasta. Drumul transformării școlii noastre în școală politehnică este trasat. Am parcurs numai etapa inițială a acestui drum. Care trebuie să fie pasul următor ? Ce măsuri trebuie luate pentru trecerea la învățămîntul politehnic general ? Din păcate, mai sunt încă frecvente disputele chiar cu privire la pozițiile inițiale în realizarea învățământului politehnic. Este clar că el trebuie construit pe baza îmbunătățirii predării obiectelor de cultură generală. Totuși, aceasta nu înseamnă deloc că nu trebuie reduse programele la aceste obiecte. Vorbind despre îmbunătățirea continuă a programelor, mulți pedagogi din Leningrad au subliniat că în toate cazurile de modificare a programelor nu trebuie încălcat caracterul sistematic și logica internă a obiectului Însuși. Reducerea programelor, care și acum sînt supraîncărcate, trebuie făcută pe seama materialului care poate fi scos fără să dăuneze mersului general al lucrărilor. Care trebuie să fie raportul între învățămîntul politehnic și cultura generală ? Aceasta este prima întrebare la care școlile vor să primească un răspuns precis din partea Ministerului Invățămîntului și a Academiei de Științe pedagogice a R.S.F.S.R. Care sînt legăturile reciproce dintre învățămîntul politehnic și studiile profesionale ? Ce loc îi aparține muncii de producție în sistemul invățămîntului politehnic ? Care sint căile concrete de antrenare a școlarilor în munca la Întreprinderi ? Și aceste probleme impuse de viață și practică se cer rezolvate. Este necesar să se acumuleze, să se analizeze și să se generalizeze experiența existentă în domeniul învățămîntului politehnic, să se organizeze această experiență pe baza realizărilor cadrelor didactice fruntașe, ținându-se seama de critica, de sfaturile și de propunerile lor. S. NEGHINSKI E. PRAHOVA IN CĂUTAREA CĂILOR CONCRETE Tehnica și industria modernă au aspecte felurite, însă ideile și metodele care stau la baza lor sunt unele și aceleași Noi credem că,în stadiul de început al politehizării, școala trebuie să dea elevilor deprinderi de muncă în principalele ramuri de prelucrare a lemnului și metalelor, ca și în alcătuirea și studierea schemelor electrice, care capătă o importanță primordială. Stăpînirea acestor deprinderi va da elevilor posibilitatea de a lucra în domeniile concrete ale tehnicii. Apoi trebuie să se treacă la studiul tehnic al unui anumit proces producție, nu pentru ca elevul capete deprinderi în acel fel de productie, ci pentru ca, luîndu-l ca exemplu, să poată urmări cum sînt folosite de tehnica și Industria modernă legile studiate de el în cursurile de chimie și fizică. Elevul va învăța să stăpînească o specialitate tehnică concretă după absolvirea școlii medii. In momentul de fată toți suntem preocupați de problema raportului care trebuie să existe între învățămîntul politehnic și cultura generală. Discutind asupra programei pentru școala medie, ne-a atras atenția faptul că programele favorizează înarmarea elevilor cu deprinderi în detrimentul pregătirii de cultură generală. Absolvenții școlilor medii care intră în instituțiile de învățămînt superior cunosc bine cursul de fizică, mecanică și căldură, însă ideile lor despre ontică și circuitele electrice sînt formale, superficiale. Programa de matematică este bogată, însă ea nu cuprinde unele probleme foarte importante pentru activitatea practică. De aceea nu este întîmplător faptul că majoritatea absolvenților care intră in instituțiile de învățămînt superior nu pot să deseneze graficul funcțiilor trigonometrice elementare. Eu am citat aceste exemple pentru a trage o concluzie: politehnizarea școlii trebuie realizată pe baza îmbunătățirii predării obiectelor de cultură generală. I. DJANELIDZE profesor la Institutul politehnic „M. I. Kalinin" Pentru îmbunătățirea programelor învățămîntul politehnic nu poate fi rupt de sistemul culturii generale. El trebuie să fie o parte necesară și integrantă a culturii generale. Programele cursurilor de fizică și matematică pentru școlile medii trebuie să fie perfecționate. Desigur, nu se poate admite transformarea acestora in programe de fizică tehnică sau de matematică tehnică. Lucrările practice de chimie și de fizică au o importanță deosebită: ele apropie teoria de practică, ii învață pe elevi să aplice in practică cunoștințele teoretice căpătate. Dacă vom examina din acest punct de vedere tematica lucrărilor practice de chimie, ea nu va corespunde deloc cerințelor invățămîntului politehnic. Această tematică obligă elevii să repete in întregime experiențele demonstrative și de laboralt Importanța desenului tehnic In învățămîntul politehnic este cunoscută Totuși, în școli nu se acordă acestui obiect atenția cuvenită. Nota la desenul tehnic nici nu se trece in diplomele de maturitate. Programa va trebui să prevadă lărgirea acestui obiect pe capitole, nn cursul de desen tehnic trebuie să ★ Dacă discutăm despre îmbunătățirea învățămintului politehnic, atunci este necesar, fără îndoială, ca programele activităților practice din clasele superioare să fie puse in Concordanță cu cursurile de fizică, matematică, desen tehnic. Intre acestea nu trebuie să existe paralelism. Perfecționind programa, nu putem merge pe linia măririi numărului de ore săptămînal, după cum propun unii tovarăși. Aceasta este o cale periculoasă. Ea va face ca elevilor să nu le rămînă timp pentru odihnă, pentru lectură, pentru ocupații extrașcolare. Se poate propune o altă cale. De exemplu, de tot pe care profesorii trebuie să le demonstreze la lecții in timpul explicării cunoștințelor noi. Aceste experiențe îmbogățesc memoria elevilor cu fapte și reprezentări despre însușirile chimice ale substanțelor, dar nu le fac cunoscute metodele de aplicare a acestor cunoștințe in practică, nu apropie teoria de practică. Ele sunt importante exclusiv din punctul de vedere al cunoașterii. Școala medie de cultură generală nu poate corespunde pe deplin sarcinilor învățămintului politehnic pînă cind fizica, chimia și desenul tehnic, care determină realizarea invățămîntului politehnic, nu vor fi asigurate cu numărul necesar de ore de curs și cu utilaj Complect. D. KOROLIOV docent la Institutul pedagogic de stat din Leningrad ★ se includă desene legate de studiul mașinilor, de construcția de mașini și de electrotehnică. Atunci ?i obiectul va deveni interesant pentru elevii școlii medii. I. BARANOVSKI profesor la Institutul de construtii de aparate aviatice ce este necesar in clasa a X-a un curs separat de constituție? Oare el nu poate fi inclus, ca un capitol, în cursul de istorie ?. De ce este necesară o oră de astronomie ? Oare cunoștințele de astronomie nu se pot inlaude in cursul de fizică ? Se pare că trebuie aduse schimbări și în organizarea orelor practice de studiere a mașinilor și de electrotehnică. Aceasta va permite repartizarea mai rațională a cadrelor de conducere a activităților practice. I. LOMINSKI directorul școlii nr. 139 In prezent, majoritatea celor ce termină școala medie întră în producție. Prin urmare, școala trebuie să asigure libera alegere a profesiunii și să-i înarmeze pe elevi cu deprinderi practice care să le permită să-și aleagă ramura de producție. Nu este necesar să li se dea elevilor cunoștințe în toate ramurile Trebuie să organizăm activitatea Școlii în așa fel, încît să d pregătim pe elevi pentru libera alegere a profesiunii, să trezim în ei dorința de a lucra in producție, să-i facem să respecte munca fizică. In momentul de față, problema cea mai arzătoare este stabilirea volumului de deprinderi de muncă și a căilor cu ajutorul cărora se pot forma aceste deprinderi. Deprinderile politehnice sunt deprinderi de prelucrare manuală și mecanică a metalelor și a lemnului, ca și de construire a electromotoarelor. Fără Îndoială că aceste deprinderi trebuie să fie însușite de către elevi în ateliere. Eu sînt categoric contra profesionalizării școlii. Sarcina școlii medii este să dea elevilor o cultură generală largă și să-i pregătească pentru libera alegere a profesiunii." Profesiunea trebuie să și-o însușească după absolvirea școlii. învățămîntul politehnic trebuie realizat în timpul studierii disciplinelor de cultură generală cum sînt fizica, chimia. Munca în clasele V-VI și activitatea practică în clasele superioare au importanță ca aplicații. Ele dezvoltă deprinderile de muncă ale elevilor, îi ajută să -și definească, mai mult sau mai puțin exact, interesele lor profesionale. Pregătirea profesională, după părerea mea, se realizează destul de bine în școlile tehnice și școala medie nu trebuie să se amestece în domeniul lor de activitate. Dar pentru a înfăptui cu succes învățămîntul politehnic trebuie să rezolvăm mai repede o serie de probleme, tehnicii E4 trebuie să fie înarmați numai cu cunoașterea bazelor producției moderne. De exemplu, elevii trebuie să vadă legătura strânsă între fizică și tehnică. Cunoștințele de fizică și chimie se pot aprofunda apoii, în timpul studierii construcției de mașini, a electrotehnicii, a construcției de mașini agricole. Sunt de părere că orice școală ar înainte de absolvirea școlii, cel mai bine pînă la jumătatea anului școlar în clasa a iX-a. însușirea acestor deprinderi le va ușura elevilor integrarea in munca de producție. In anul acesta noi am încercat pentru prima oară să realizăm participarea elevilor la munca productivă uzină. Una din clasele noastre din a VII-a își face practica la studiul mașinilor în atelierul de sculărie al uzinei „Ekonomaizer“. Desigur că, deocamdată, elevii noștri din clasa a VIII-a nu participă la îndeplinirea planului de producție al uzinei. Deocamdată ei își însușesc numai In primul rînd trebuie perfecționate programele, mai ales programele de practică, punîndu-se în concordanță cu programele de fizică și chimie. " 1 ■ Ln al doilea ninel, cabinetele de fizică din școli trebuie să fie dotate cu aparate moderne de laborator. In al treilea rînd, trebuie creată o bază materială bună pentru atelierele din școli. Ministerul Invățămîntului al R.S.F.S.R. nu s-a preocupat suficient de rezolvarea acestei probleme extrem de importante. In momentul de față, dotarea atelierelor cu utilajul necesar depinde în mare măsură de relațiile reciproce care se vor stabili între directorii școlilor și directorii uzinelor. La Leningrad, pe lîngă mobilizarea rezervelor interne din uzinele care patronează școlile, s-ar fi putut organiza pentru școl și o furnizare centralizată a garniturilor de utilaj standard, adaptate la virata elevitrebui, înainte de toate, să arate interes acelor întreprinderi din raionul său în care se pot căpăta cunoștințe despre bazele științifice ale celor mai importante ramuri de producție. D. VASILIEV profesor la Institutul electrotehnic „V. î. Ulianov, (Lenin)“, deprinderi de muncă. Insă succesele obținute de ei în acest domeniu ne permit să-ni atragem la executarea unor lucrări complicate. Una din clasele a X-a face practica de electrotehnica în atelierul electric al uzitei. Clasa s-a împărțit în brigăzi, fiecare din ele lucrînd aproape zilnic un atelier. Brigăzile aduc la îndeplinire sarcini de producție. In zilele de vacanță elevii noștri din clasa a X-a vor executa lucrări după o temă specială. A. STEPURA directorul școlii nr. 331. lor. Se naște de asemenea necesitatea dotării centralizate a atelierelor școlare cu materiale. Școlilor le este foarte greu să instaleze ateliere. Din 24 săli de clasă, după amenajarea atelierelor și a sălii de educație fizică ne-au rămas numai 18. După cum se vede, este timpul ca secția de învățămînt a sovietului orășenesc să se gîndească la construirea pe lîngă școli a unor încăperi destinate atelierelor. In sfîrșit, este foarte complicată problema alegerii Cadrelor pentru conducerea muncii practice în ateliere. Ministerul nu ia parte nici la rezolvarea acestei probleme. Noi sîntem nevoit să folosim oameni care nu satisfac cerințele școlii. Organele învățămîntului public trebuie să treacă în mod serios la rezolvarea problemei cadrelor. I. B. HOLOSCIOKINI. director de studii la școala nr. 271. Profesorul Alexandr Stepanovic Denisov La școala din Kuplinsk, regiunea Riazan, vin zeci de scrisori pe numele profesorului de biologie Alexandr Stepanovici Denisov. Ii scriu pedagogii vor să aplice experiența lui care în predarea biologiei, experiență ce leagă agricolă, învățămîntul cu practica si scriu agronomii care se interesează de metodele agrotehnice înaintate folosite de el pe parcela școlară și pe ogoarele colhoznice, îi scriu cercetătorii cu care el este in legătură de mult timp, ii scriu, in sfirșit, foștii lui elevi care lucrează acum in colhozuri și sovhozuri. Desigur, cea mai caracteristică trăsătură a lui Denisov — acest om neobosit și plin de voință — este valorosul simț al noului: năzuința de a merge mereu înainte, dorința de a ajunge, orice s-ar intimpla, la rezultatul propus. Alexandr Stepanovici predă cea mai mare parte a lecțiilor de biologie pe parcela El folosește orice prilej școlară, a merge cu elevii săi pe pentru cîmp, la fermă, la S.M.T. Nu prin fereastra școlii studiază el cu elevii natura și munca oamenilor care creează valori materiale, ci ii face pe copii să cunoască nemijlocit natura insăși și problemele vieții colhoznicilor. Alexandr Stepanovici se pregătește mult pentru lecții. Practica și experiența sînt bune. Dar trebuie să știi și tot ce este nou, tot ce aduce în fiecare zi viața. El citește multe reviste biologice și agricole, urmărește succesele inovatorilor din agricultură și ale savanților. Denisov studiază cu grijă și acumulează experiența locală de cultivare a unor culturi prețioase, ține legătura cu colhozul vecin „Stalin", unde trăiesc pomicultori bătrîni și experimentați. Peste tot el găsește material valoros și concret pentru lecții. Avînd vaste cunoștințe de biologie, stăpînind metodele agriculturii înaintate, Alexandr Stepanovici leagă toate lecțiile din clasă și din afara clasei de problemele practice, luptă pentru întărirea colhozului „Farul roșu". Planul muncii instructiveducative pe parcela școlii din Kuplinsk se intitulează „Rolul parcelei școlare in dezvoltarea agriculturii". Aceasta arată că întreg colectivul de profesori și elevi își propune să folosească toate rezultatele pozitive, nute în decurs de mulți ani obține experiențe și observații pe parcela școlii, în vederea producției agricole. Elevii sportici știu că ei învață nu numai pentru a învăța, ci pentru a-și aplica cunoștințele în colhoz. Alexandr Stepanovici Denisov a cerut elevilor din clasa a IX-a să găsească veriga principală care determină sporirea recoltei de varză. S-a dovedit că această verigă o constituie îngrășămintele minerale organice. Mărirea recoltei de sfeclă de zahăr a fost determinată de semănatul in cuiburi, de rărbntul de două ori și de un complex de alte măsuri agrotehnice. Denisov socotește pe drept cuvânt că programele și manualele sunt numai jaloanele unui drum lung. Acest drum trebuie străbătut cu elevii in așa fel, nncit ei să-și însușească fiecare teză miciurinistă de bază, să-și însușească in mod conștient legile biologice și să învețe să dirijeze natura. Unitatea dintre organism și condițiile de viață, ca o teză ce rezultă din teoria miciurinistă, se vădește, de exemplu, în zecile de experiențe pe care copiii le fac in școală: transformarea cerealelor de primăvară în cereale de toamnă, obținerea diferitelor recolte în funcție de suprafața de alimentare și alți factori ai creșterii, procesul de creștere a noilor hibrizi, selecția, hibridarea vegetativă, producerea de noi varietăți de plante etc. Toate acestea elevii le fac cu miinile proprii. Ceea ce se însușește „cu mintea și cu mușchii" se însușește adinc și durabil. Iată de ce la școala din Kuplinsk sînt așa de mulți tineri ..agricultori”, „pomicultori", „legumicultori" care la sfîrșitul anului școlar muncesc umăr la umăr cu părinții lor pe cîmpii și la ferme, iar după terminarea școlii pleacă să lucreze cu bucurie in colhozurile lor. Numai în ultimii doi ani s-au îndreptat spre agricultură 37 de absolvenți ai școlii din Kuplinsk. Profesorul Denisov ține o legătură permanentă cu foștii săi elevi, îi ajută să-și însușească profesiunile de muncitori Foștii săi elevi, acum colhoznici, lucrători in agricultură, vizitează adesea parcela de experiență a școlii, continuă să-și desăvîrșească aci cunoștințele lor. Alexandr Stepanovici nu se închide intre cei patru pereți ai școlii. El are vederi mai largi. Statura sa de uriaș, mințile lui puternice, mintea lui experimentată au necontenită nevoie de muncă, de activitate, de viața clocotitoare legată de interesele marelui colectiv. El lucrează in strinsă legătură cu activul colhoznic, cu mecanizatorii de la S. M. T., cu fruntașii din agricultură și cu muncitorii. Învățînd necontenit el însuși, ajută in același timp și pe dinii. In primăvară acestui an, Denisov a fost invitat la comitetul regional de partid. Aici a fost rugat să povestească cum a cultivat el cu elevii porumbul în școală și în colhoz. Profesorul a arătat nouă feluri de hibrizi noi, ce au rezultat din trei feluri diferite de porumb. Știuleții erau mari și bine copți. — Rezultă că la noi, la Riazan, se poate cultiva porumb ? a întrebat secretarul Comitetului regional, A. N. Larionov. — Nu numai că se poate cultiva, dar poate să dea și recolte mari — a răspuns cu tărie Alexandr Stepanovici. Ocupindu-se de culturii porumbului in răspîndirea colhozurile din raionul său, Denisov le-a oferit 400 de puduri de porumb hibrid obținut la școala din Kuplinsk. Aproape 70 de pachete cu sămință de porumb au fost expediate în diferite școli din țară. Comsomoliștii de la școala din Kuplinsk și-au luat în primăvara trecută angajamentul de a cultiva porumb in colhoz pe o suprafață de 10 hectare. Multă muncă și stăruință au depus tov. Denisov, elevii claselor VIII-IX, directorul școlii, tov. A. I. Kneazev și diriginții pentru a transforma parcea cu porumb într-o parcelă model, pentru a dovedi ' prin fapte 'rentabilitatea “tipii culturi. Munca ''neprecupețită ’■ și perseverentă a colectivului a fost răsplătită cu dărnicie. Profesorii și elevii școlii din Kuplinsk au strîns și au predat colhozului cinci sute de chintale de știuleți copți. Cei ce muncesc nu se gindesc la cinste și glorie. In Uniunea Sovietică, cinstea și gloria îi înconjoară de la sine pe cei care nu s-au temut de greutăți, care luptă pentru ceea ce este înaintat. Pentru stăruința lui în cultivarea porumbului hibrid, pentru munca lui pricepută de educare a tineretului sătesc, Alexandr Stepanovici a fost distins cu diploma de onoare a Ministerului învățămîntului și Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din școlile elementare și medii ale R.S.F.S.R. Comitetul regional, de partid și comitetul regional, executiv l-au răsplătit cu un ceas de aur. La o adunare regională a tinerilor naturaliști, elevii școlii au primit cel mai mare premiu — o instalație combinată de radio și cinematograf, iar mai înainte li s-a dăruit o bibliotecă cuprinzind volume de literatură științifică și beletristică. Școala ei a primit de asemenea o uzină electrică mobilă. A. S. Denisov își iubește profesiunea, iubește munca de învățător și educator al copiilor poporului. El a închinat acestei munci aproape un sfert de veac din viată, precum și toate puterile și toată capacitatea sa. Exemptu lui Alexandrvici Denisov, profesor Stepahoal unei șboli sătești, este um exemplu de adeodrată activitate creatoare, menită să ieși miasc>l ș’ să educe elevii, să-i blute să știe și să priceapă cu mai multe, să-i învețe să trenuiască știință, să respecte munca. (Articol de fond din „Udzelskaia gazeta“ nr. 95). de mecanizare a agriculturii din Bobruisk,