Gazeta Învățământului, 1957 (Anul 9, nr. 404-451)

1957-01-04 / nr. 404

V Proletari din toate țările, uniti­va­l ANUL IX Nr. 404­4 PAGINI, 25 BANI Vineri 4 ianuarie 1957 Pentru succesul consfătuirilor privitoare la politehnizarea învățămîntului ________________________________ în orașul și raionul Reșița Activitatea pentru introducerea în­vățămîntului politehnic în școlile o­­rașului și raionului Reșița s-a inten­sificat mult în perioada de pregătire a consfătuirii raionale. Cu prilejul ședinței organizate de către comitetele executive ale sfatului popular raional și orășenesc cu di­rectorii întreprinderilor din localitate s-au stabilit unele măsuri organizato­rice menite să asigure introducerea e­­lementelor de politehnizare. Pînă în prezent numeroase școli au fost do­tate de către întreprinderile care le tutelează cu unelte necesare ateliere­lor de tîmplărie și lăcătușerie. Școlile care n-au ateliere proprii își desfășoa­ră activitatea practică în atelierele în­treprinderilor. Cadrele didactice din raion așteaptă cu mult interes lucrările consfătuirii, convinse fiind că aceasta le va ajuta să-și îndeplinească mai bine sarcinile legate de realizarea învățămîntului politehnic. Pregătiri intense Cu prilejul Întocmirii referatelor ce vor fi prezentate în cadrul apropiatelor consfătuiri raionale, inspectorii și me­­todiștii din raionul Tudor Vladimirescu au cules un bogat material cu privire la realizările școlilor și ale cadrelor di­dactice în ceea ce privește introducerea invățămîntului politehnic. Numeroase școli au organizat activi­tatea practică a elevilor în atelierele școlilor tehnice și profesionale sau ale unor întreprinderi. Astfel, elevii școlii de 7 ani nr. 71 își desfășoară activita­tea practică în atelierele școlii profesio­­nale­ auto. Școala de șapte ani nr. 80 își trimite elevii pentru practică în a­­telierele întreprinderii „Ilie Pintilie". Școala de 7 ani nr. 84 a organizat practica la întreprinderea „Romar­­gint", iar școala nr. 93 la întreprinde­rea „Bela Breiner". Elevii școlii me­dii nr. 26 desfășoară o rodnică acti­vitate practică la școala tehnică de mecanică. De asemenea, colectivele care au în­tocmit referatele au cules date cu pri­vire la activitatea deosebit de rodnică în ceea ce privește introducerea invăță­­mântului politehnic a unor profes­ori fruntași. Astfel, tov. Simion Pamfil, profesor de fizică la școala medie nr. 17, a construit cu elevii numeroase a­­parate de fizică. Cu privire la această activitate tov. Simion Pamfil a prezen­tat, în cadrul sesiunii centrale a­ lectu­rilor pedagogice, un referat întitulat: „Confecționarea aparaturii și a mate­rialului de laborator cu ajutorul elevi­lor și prin mijloace proprii". In perioada pregătirilor consfătuiri­lor raionale s-a întărit legătura cu în­treprinderile care patronează școli. Pentru a consolida și mai mult acea­stă legătură, secția de învățămînt a raionului T. Vladimirescu a invitat la consfătuire pe directorii întreprin­derilor „Timpuri noi", „Ilie Pintilie“, „7 Noiembrie“, „Romargint" etc. EUGEN CUMPĂTĂ șeful secției de învățămînt a raionului Tudor Vladimirescu La cercul profesorilor de științe naturale Pentru ca lucrările consfătuirii raio­nale din ianuarie să aibă rezultate cît mai rodnice, secția de învățămînt a raionului Rîmnicu Vîlcea a organizat brigăzi alcătuite din metodiști și cadre didactice fruntașe care au studiat rea­lizările școlilor cu privire la introdu­cerea învățămintului politehnic. In ședințele cercurilor pedagogice de specialitate au fost prezentate re­ferate în care s-au arătat realizările obținute în cadrul predării diferitelor obiecte de Învățămînt ca fizica, chi­mia, științele naturii, geografia etc. Astfel, în cercul pedagogic al profe­sorilor de științe naturale referatul prezentat de tovarășa Maria Scarlat a scos în evidență atît realizările ob­ținute, cît și greutățile întimpinate de către profesorii care predau acest obiect. Referatul a pus în lumină activita­tea desfășurată cu elevii pe parcela experimentală de către tov. Grigorie Lăzărescu, profesor la școala medie nr. 1 din Rîmnicu Vîlcea. Parcela ex­perimentală a acestei școli a fost îm­părțită în sectoare destinate pomicul­­turii, silviculturii, cerealelor etc. Sub conducerea tov. Lăzărescu elevii au executat lucrările agricole de primăva­ră și de toamnă, precum și numeroase experiențe. Rezultatele muncii școlii medii nr. 1 sînt concretizate într-un album inti­tulat „Contribuția adusă de școala noastră la politehnizarea invățămîn­­tului de cultură generală". Acest al­bum va fi prezentat la expoziția orga­nizată cu prilejul consfătuirii. MARIA ILIESCU șeful secției de învățămînt a raionului Rîmnicu Vîlcea Activitatea educatoarelor Educatoarele din orașul Timișoara intîmpină consfătuirea din ianuarie cu însemnate realizări în munca metodi­că. Ele se pregătesc temeinic pentru discuțiile ce vor avea loc în cadrul consfătuirii. La ședințele cercurilor pedagogice din luna decembrie au fost prezenta­te referate cu privire la activitatea practică a copiilor preșcolari și s-au ținut lecții deschise. Cu acest prilej educatoarele au expus materialele fo­losite în cadrul muncii lor cu copiii. La grădinița de cartier nr. 14 lu­crările au fost expuse pe teme. Astfel, în cadrul temei „Pădurea" au fost reunite animale și plante specifice a­­cestui mediu, confecționate în întregi­me din materiale culese de copii din pădure. In cadrul temei „Gospodăria colectivă" au fost expuse animale, pă­sări de casă, cotețe din castane etc. —­ toate legate de specificul muncii în gospodăriile colective. Grădinițele nr. 11 și 26 de cartier au prezentat marionete confecționate din materiale din natură. Se constată rezultate îmbucurătoare in organiza­rea colțurilor naturii vii In grădinițe. In general, toate colțurile cuprind plante, animale, păsări și acvarii cu pești. Printre plantele care se găsesc la colțurile naturii vii ale grădinițe­lor din Timișoara sunt plante indigene, precum și plante exotice ca, de exem­plu, cactuși, lămîi, ficuși, asparagus, oleandri etc. Grădinițele de cartier nr. 1, 2, 4, 5, 12 și 14, precum și grădinița de pe lîngă întreprinderea „Nikos Beloianis“ posedă la colțurile naturii vii animale ca iepuri, cobai, precum și acvarii cu pești sau colivii cu păsări. La grădi­nița nr. 14 există un terariu cu broaș­te pentru care copiii aduc rime și musculițe, precum și o bufniță pe care tot copiii o hrănesc cu carne crudă și păsări. Toate aceste realizări vor fi expuse la consfătuirea raională, care va pri­lejui astfel un larg schimb de expe­riență. MARIA NEDIU directoarea grădiniței de copii nr. 14 Timișoara Au început examenele în facultăți IF Examen la „Teoria tractoarelor" în anul V al Facultății de au­tomobile și tractoare din Orașul Stalin. [Pj Zilele fericite ale vacanței Vacanța a adus pionierilor și școlarilor de pe întinsul patriei noastre numeroase surprize: ser­­bări in jurul pomului de iarnă, la care tradiționalul Moș Gerilă și-a descărcat sacul cu daruri, viz te , in uzine și fabrici mari, în GA.C. și G.­R.S.; întîlniri cu scriitori, cu oameni de știință și artiști,­­ cu fruntași în producție, pe care îna­inte nu i-au cunoscut decit din cărți și din povestirile pedagogi­lor.Să pășim alături de acești co­pii și împreună cu ei să gustăm bucuriile vacanței. ORĂȘELUL COPIILOR Craiova, bătrîna cetate a Olte­niei, a întinerit de-a binelea­ mijlocul ei, în „grădina tineretu­l” lui s-a deschis noul orășel — o­­rășelul celor mici — înconjurat de brazi cu eterna lor verdeață. Ur­șii, lupii, vulpile, căprioarele, cer­bii și iepurașii, toate aceste ani­male sunt prezente. Intrarea străjuită de doi coloși de zăpadă,­­ care veghează parcă asupra orășe­lului. In interiorul lui se înalță o clădire impunătoare : e librăria co­piilor, pe pereții căreia sunt pic­tate scene din poezia „Iarna pe uliță“. Mai departe, pe tablouri mari, se inșiră scene din basme : „Guliver în țara piticilor", „Mo­tanul încălțat“ etc. Pe aceeași a­­lee se află teatrul de păpuși și tea­trul de copii, unde sute de copii asistă zilnic la programele pregă­tite de preșcolari și de elevi cu ajutorul artiștilor de la teatrele din localitate. In mijlocul orășe­lului, ca un uriaș albit de numă­rul anilor, se înalță chipul lui Moș Gerilă In orășel copiii au prilejul să se înfrupte din toate bunătățile vizitînd chioșcul cu în­fățișare de bucătar care-i invita pe vizitatori. Orășelul copiilor e plin de ani­­mație plnă seara cînd Moș Ene începe să închidă genele vizita­torilor. IN LUMEA UNOR PERSONAJE DIN BASME îmbrăcați care de care mai pes­triț și mai original, sute de copii din Iași s-au adunat să petreacă laolaltă o seară plăcută. E seara carnavalului, lașul întreg ,trăie­ște bucuria lor. In prima parte a programului, din traista lui Moș Gerilă s-au descărcat o mulțime de pachete cu dulciuri și cărți care s-au împăr­țit copiilor veniți la carnaval. Au urmat apoi jocuri distractive, pli­ne de farmecul copilăriei, prezen­tate de pionieri și școlari costu­mați în „Albă ca zăpada și cei 7 pitici", „Scufița roșie", „Capra cu trei iezi". In mijlocul dansatori­lor, Ileana Cosinzeana se rotește în joc plină de grație. Înconjura­tă de crai și feți frumoși. In a­t colț participanții la carnaval fac haz pe seama lui Ionel, persona­jul din „Vizita" lui Caragiale, nud de metehnele lui Flămînzilă și Setilă din basmul lui Ion Creangă. O noapte feerică, plină de am­in­­tiri care nu se vor șterge nici­odată. AZI UNDE MERGEM? Când doi colegi de școală sau doi prieteni se întilnesc pe stră­zile Ploeștiului, ei se întreabă in grabă: „Azi unde mergem?“. Adevărat ! Unde să mergi mai înainte ? La casa pionierilor, unde au loc minunate serbări ? La ci­nematograf, sau la teatru unde se joacă „Baba Hirca“, „Nota zero la purtare“ sau alte piese? In o­­rașul copiilor ? Sau să stai acasă și să te pregătești pentru carna­valul ce va avea loc in sala de festivități a uzinelor „1 Mai“ și la care vor lua parte peste 2.000 pionieri și școlari ? Asemenea întrebări își pun și copiii din Fieni, Moroeni, Bezdead, unde vacanța elevilor a fost or­ganizată deosebit de plăcut. Chiar în satele cele mai îndepărtate s-au organizat pentru școlari serbări, audiții la radio, întreceri cu să­­niuța. PENTRU PIONIERII ȘI ȘCOLARII DIN CAPITALĂ Casa de cultură a sindicatelor din Capitală organizează un pro­gram special pentru vacanța de iarnă a pionierilor și școlarilor. Mii de copii ai oamenilor muncii participă la serbările Pomului de iarnă. In aceste zile au loc nume­roase manifestări cultural-artis­­tice printre care: „O după-amia­­ză literară", „Concurs de recitări și cîntece", „O dimineață de ghi­citori științifice", „Șezătoare turis­tică", ..Concert-ghicitoare“, „Iarna în povești și poezii", „In țara bas­melor" și altele. Pionierii și școlarii din Capitală pot­ viziona, de asemenea, producții cinematografice artistice, științifice și de desene animate : „Corabia viselor", „Primul punct", „Căpităn­ia-15* ani“­, „Băiețașul vrăjit“, „Descoperire misterioasă“, ,,Aventurile unui pinguin" „Zborul în lună" etc. La spectacolele ce au loc zilnic, atît dimineața cit și după-amiaza, își dau concursul Teatrul de pă­puși și marionete „Țăndărică", Cir­cul de stat, școala populară de artă, Ansamblul de copii al Casei de cultură a sindicatelor. Teatrul de marionete al clubului învăță­mînt București. » ROADELE MUNCII CULTURALE înflorește tot mai mult viața­­ culturală în comuna Domnești din raionul Curtea de Argeș. Aceasta se datorește și cadrelor didactice, care aduc o contribuție importantă în desfășurarea muncii culturale. Succese deosebite au obținut ca­drele didactice în decursul ultimi­lor ani îndeosebi în munca de al­fabetizare. Azi în comună nu mai există nici un neștiutor de carte. Foștii analfabeți dețin acum munci de răspundere în cadrul diferite­lor întreprinderi și organizații. Astfel, tov. Gheorghe Badea este membru în comitetul de conducere al căminului cultural, cititor pa­sionat al bibliotecii sătești, iar tov. Nicolae Cristățoiu, salariat al spitalului unificat, este membru în comisia gospodăriei locale a sfa­tului popular. S-au obținut succese în munca artistică. Se îmbunătățește mereu activitatea corului căminului cul­tural, premiat pe țară la cel de al IV-lea concurs al echipelor ar­tistice de amatori. De cor se ocupă profesorul Al. Popescu: împreu­nă cu celelalte cadre didactice, el antrenează pe cetățenii din comună , participarea regulată la repe­­iții. O activitate frumoasă desfășoară și echipa de teatru, condusă de pr. Iustina orchestra, Ale Ionescu, precum și cărei instrumente­ au fost donate căminului cultural­ de către Ministerul Culturii ca o r­ăsplată a activității desfășurată­ pentru culturalizarea maselor. De curînd s-au deschis cursurile ercului agrotehnic de pe lîngă mund­ul agricol al comunei, la care participă 30 de țărani muncitori, si se pregătesc în cursul iernii, narmîndu-se cu noi cunoștințe p­entru a smulge pămîntului roade îi mai bogate. In primăvară se va face o plan­­ație masivă de pomi fructiferi și ar avea loc demonstrații practice e terenul experimental al cercu­­ui agrotehnic. LUCA A. IONESCU ] Oa­m­e­n­i a­i muncii din învățămînt candidați în alegeri GRIJA PENTRU OM LEGEA SUPREMA Poporul nostru muncitor s-a con­vins, prin propria sa experiență, că pentru Partidul Muncitoresc Român și pentru guvernul Republicii­ Populare Romíne, grija pentru­­ oamenii muncii, pentru ridicarea nivelului lor de trai este legea supremă. Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 constituie o nouă și puternică dovadă a neslăbi­­tei atenții pe care partidul o acordă îmbunătățirii sistematice a condițiilor de trai și de muncă ale celor ce mun­­­cesc. In perioada care a trecut de la Congresul al II-lea al partidului econo­mia noastră națională s-a dezvoltat continuu. Față de anul 1955, produc­ția industrială a crescut în primul an al celui de al doilea plan cincinal cu peste 10 la sută. Producția mijloacelor de producție a crescut cu peste 13 la sută. S-au dat în­ funcțiune noi fabrici, uzine, instalații­ și construcții social­­culturale. Oamenii muncii au primit în anul 1956, atît prin construcțiile de stat cît și prin construcția prin cre­dite, 16.000 de apartamente. Această cifră nu cuprinde locuințele construite de populație din mijloace proprii. In activitatea industriei și a altor ramuri a avut loc o îmbunătățire ca­litativă care s-a concretizat în crește­rea productivității muncii și în redu­cerea cheltuielilor de producție și cir­culație. In felul acesta s-a realizat o economie de circa 1,8 miliarde lei, Ca urmare, în cursul anului s-au îmbună­tățit salariile în anumite ramuri, iar spre sfîrșitul anului s-au sporit sa­lariile și pensiile mici și s-a acordat ajutorul de stat pentru copii. Cheltuie­lile bugetare pentru acțiuni social cul­turale au crescut cu peste 500 milioa­ne lei față de cele din 1955. Prin asi­gurările sociale salariații au primit cu 200 milioane lei mai mult ca în 1955. Progrese însemnate s-au realizat și în agricultură. Producția vegetală animală a rămas însă în urma dezvol­­i­tării industriei și a cerințelor crescîn­­de determinate de sporirea continuă a consumului populației. „In perioada care urmează — arată tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — conti­­nuînd să dezvoltăm cu precădere in­dustria producătoare d­e mijloace de producție, este necesar să punem în centrul atenției noastre sarcina dezvol­tării sistematice și hotărîte a agricul­turii și industriei producătoare de bu­nuri de consum, concentrînd în aceste ramuri în mai mare măsură decît pînă acum mijloace materiale și finan­ciare“. Plenara C.C. al P.M.R. a examinat proiectul planului de stat și proiec­tul bugetului de stat pe 1957, pe care Consiliul de Miniștri urmează să le prezinte spre aprobare Marii Adu­nări Naționale. Considerînd necesară îmbunătățirea proporției între fondul de acumulare și fondul de consum al populației, pentru a se repartiza o par­te mai mare din venitul național în vederea satisfacerii cerințelor materia­le și culturale ale poporului muncitor, C.C. al P.M.R. a reexaminat unele prevederi­ ale Directivelor celui d­e-al II-lea plan cincinal și a hotărît unele reduceri ale fondului de investiții. Ple­nara C.C. al P.M.R. a stabilit că, o­­dată cu dezvoltarea continuă a indus­triei producătoare de mijloace de pro­ducție, este necesară concentrarea e­­forturilor asupra dezvoltării agricul­turii și producției bunurilor de larg consum. Comitetul Central a hotărît să supună aprobării tuturor organiza­țiilor­ de partid îndreptările corespun­zătoare în Directivele Congresului al II-lea al partidului cu privire la cel de-al doilea plan cincinal. In mod firesc, preocuparea princi­pală a partidului se îndreaptă perma­nent spre îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale clasei munci­toare, pe măsura progreselor realizate în dezvoltarea economică a­­­ țării. A­­ceastă grijă izvorăște din însuși carac­terul statului nostru democrat-popular, stat al oamenilor muncii, din caracte­rul partidului nostru, partidul clasei muncitoare După cum se știe în cursul anului 1956 partidul și guvernul au luat mă­suri care au dus la îmbunătățirea sa­­­larizării într-o serie de ramuri de ac­tivitate și la majorarea veniturilor muncitorilor cu salarii mici. Pe baza indicațiilor Congresului al II-lea al partidului, Comitetul Central a studiat problema sporirii cîștigului tuturor categoriilor de muncitori pe calea îmbunătățirii sistemului actual de salarizare și normare. Plenara din 27—29 decembrie 1956 a aprobat pro­­punerile privind îmbunătățirea siste­­m­ului de salarizare, sistem care va (Continuare în pag. 4-a) Chemare la întrecere în sprijinul politehnizării învățămîntului de cultură generală Pentru a ajuta școlile de cultură generală sa lege cît mai strint pre­darea de practică, sa îndeplinească sarcinile cu privire la realizarea în­vățământului politehnic trasate de Hotârîrea C C. al P.M.R. și a Consi­liului de Miniștri cu privire la îm­bunătățirea învățământului de cultu­ră generală, școala profesională de ucenici din Fieni cheamă la întrece­re toate școlile profesionale de uce­nici din țară pentru înzestrarea șco­lilor de cultură generală cu scule și piese necesare atelierelor școla­re. Iată textul acestei chemări : CĂTRE TOATE ȘCOLILE PROFESIONALE DE UCENICI DIN ȚARA In lumina Hotărîrii C.C. al P.M R. și a Consiliului de Miniser cu privire la îmbunătățirea învățămin­­tului de cultură generală școala profesională de li­ceale­ din Fieni, pendinte de Ministerul Industriei materialelor de construc­ții, cheamă la întrecere toate școlile profesionale de ucenici din R.P.R. în legătură cu următoarele obiective: 1. confecționarea de truse necesare atelierelor școlilor de cultură gene­rală ; 2. înzestrarea a cu­ mai multe școli de 7 ani și medii cu truse. Inițiativa școlii profesionale din Fieni este menită să mobilizeze un mare număr de școli profesionale in sprijinul importantei acțiuni de înzestrare a atelierelor școlare cu cele necesare activității practice a elevilor. Și pină acum școala din Fieni s-a preocupat de ajutorarea școlilor de cultură generală în ceea ce privește realizarea Învățămintului politehnic. Astfel, elevii școlii au pregătit un frumos dar de anul nou, care a fost trimis „Gazetei învățămintului" pen­tru c a predat unei școli de 7 ani sau medii care vrea să-și organize­ze un atelier. Darul constă într-o trusă cuprinzind scule necesare pentru prelucrarea Herului la rece : ciocane, compase, dălți, cadre cu ferăstrău metalic și va­r trimis șco­lii medii nr. 1 din Tulcea. Ucenicii sunt convinși că prin da­rul lor vor contribui la dezvoltarea politehnizării învățămintului. Intr-un atelier al școlii D' TÎNARA CANDIDATA e curînd una din sălile de clasă ale școlii elementare din comu­na Pîrjol, raionul Moinești, de­venise neîncăpătoare pentru cuprinde pe țăranii muncitori veniți a aici din comunele Poduri, Prigoreni etc., care aparțin Bucșești, circum­scripției electorale nr. 13 Pescari. Ei s-au adunat aici pentru a propune pe candidatul lor în alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională. Ședința a fost deschisă de tov. Gheorghe Bocu, delegatul consiliului regional F.D.P., care, după ce a scos în evidență realizările obținute de po­porul muncitor din țara noastră, pre­cum și realizările oamenilor din comuna Pîrjoi, a propus muncii drept candidat în alegerile pentru Marea Adunare Națională pe tînăra învăță­toare Maria Chițu, de la școala de 4 ani din satul Cîmpeni, comuna Pîr­joi. Tovarășa Maria Chițu, deși învăță­toare tînără, avînd o activitate de numai cinci ani pe ogorul școlii, a reușit, printr-o muncă susținută și cu ajutorul permanent al organelor de partid și de stat, să obțină rezultate foarte bune în munca de instruire și educare a elevilor săi. Din preocupările tovarășei Chițu nu a lipsit nici activitatea social-cul­turală. Ea și-a pus întreaga capaci­tate și putere de muncă în scopul ri­dicării nivelului cultural al țăranilor muncitori și al lichidării neștiinței de carte în satul Cîmpeni. Pentru aceste motive, propunerea făcută de tov. Gheorghe Bîcu a fost susținută cu căldură de cei prezenți. Tovarășii Gheorghe Popovici, preșe­dintele comitetului executiv al sfatu­lui popular din comuna Pîrjol, Gheor­ghe Hagimă, directorul școlii din co­muna Băsești, Nicolae Alexandrescu, Gura Mireanu și mulți alții au arătat meritele candidatei și și-au exprimat C­artierul Filimon Sîrbu din ora­șul Constanța este locuit în cea mai mare parte de ceferiști, de muncitori de la întreprinderea textilă „întrecerea socialistă“ și de la un mare trust de construcții. In centrul cartierului se află școala de 7 ani nr. 21, care a cunoscut o largă dezvoltare în anii puterii popu­lare. Director al școlii este, de aproa­pe doi ani, învățătorul comunist Gheorghe Rădulescu — om activ, per­severent, bun organizator și priceput agitator. Cînd a început campania pentru pre­convingerea că prin munca ei stărui­toare îi va reprezenta cu cinste in Marea Adunare Națională. In încheiere a luat cuvîntul tova­rășa Maria Chițu, care a spus între altele : „Nu voi uita niciodată ziua de astăzi, încrederea pe care mi-ați arătat-o mă va întări și mai mult în munca mea, mă va ajuta să înving mai ușor greutățile ce mi se vor ivi în cale. Voi sluji întotdeauna cauza partidului și a poporului“. ION VIERU gătirea alegerilor de deputați în Ma­rea Adunare Națională, tovarășul Gheorghe Rădulescu și-a adunat co­lectivul pedagogic și a discutat măsu­rile care pot să asigure în cele mai bune condițiuni lămurirea cetățenilor — Să facem o adunare cu părinții, a spus un profesor. — Da... dar cred că ar fi mai bine ca la această adunare să invităm și cetățeni care nu au copii la școală. Vom putea lărgi astfel sfera muncii noastre de lămurire — a fost de pă­rere tovarășul Rădulescu. In ziua adunării, sala școlii era tixită de lume. Directorul a făcut o expunere clară despre drepturile pe care Constituția le acordă cetățenilor patriei noastre, insistînd cu deosebire asupra dreptului de a alege și a fi ales, arătînd cetățenilor, pe baza e­­xemplelor locale, ce înseamnătate mare are, pentru viața noastră poli­tică, exercitarea cinstită, liberă, cu simț de răspundere a acestui drept. Participanții la adunare și-au amin­­­tit ce se petrecea în cartierul lor în preajma și în timpul alegerilor de al­tă dată, care nu aduceau niciodată vreo îmbunătățire, ba accentuau mi­zeria în care se zbateau familiile muncitorilor. După ce tovarășul Rădulescu a ară­tat spiritul larg democratic al legii electorale și a vorbit despre modi­ficările aduse de recenta sesiune a Marii Adunări Naționale, a îndemnat pe cei de față să verifice dacă se a­­­flă înscriși în listele de alegători. Colectivul școlii a mai luat, la su­­gestiile directorului, și alte măsuri. Astfel, pedagogii folosesc vizitele la domiciliul elevilor și pentru lămurirea diferitelor probleme legate de alegeri. Cadrele didactice de la școala de 7 ani nr. 21 din Constanța, în frunte cu tov. Gheorghe Rădulescu, desfășoară­­o activitate rodnică în campania elec­­­torală. ÎNVĂȚĂTORII AGITATORI ACAD. PROF. DR. ȘT. S. NICO­­LAU, propus candidat al F.D.P. in circumscripția electorală Brăi­­la-Nord PROF. UNIV. DUMITRU PRA­­PORGESCU, propus candidat al F.D.P, in circumscripția electorală Tei.­ ­ M ACAD. PROF. RALUCA RIPAN, propusă candidat al F.D.P. in cir­cumscripția electorală Beclean.

Next