Gazeta Învățământului, 1959 (Anul 11, nr. 500-545)
1959-01-09 / nr. 500
(^nbSoSSsm I © ** j pista «ninca j= n fctmb noastră, întreaga activitate de educare patrio- §| H figptică a ucenicilor «stearins împletită cu pregătirea lor fff 0 profesională. iff Majoritatea «maiștrilor-instructori se explică pe larg ucenici- ffi lor restul fiecărei piese care urmează să fie executată, ca «iar importanța ei în producție. Aceste explicații îi determină pe fii ucenici să lucreze cu deosebită grijă, să mînuiasca pe cile == == poate mai corect uneltele. M fi S-a intîmplat odaia, în grupa anului I lăcătuși, ca doi apeganici, care s-au «importat nedisciplinat ei au lucrat neglijent. f= = sa rebuteze unele piese chiar de la primele operații. #5si vîrul- g flf instinctor Vasile Păunescu a organizat atunci o discuție că în ff =| treaba grupă. f| H |.Vi s-a părut un lucru puțin important faptul că a i rebuîat f| ff pic ele — li s-a adresat maistrul celor doi vinovați. Dar v-ați gjji gîndit la paguba care ar fi adusă țării dacă toți lăcătușii din ff H fabrici și uzine ar strica doar cîte o singură piesă asemănătoarerc celor stricat? de voi ?“ f H Discuția t a făcut pe ucenici să înțeleagă și mai clar faptul fă fg că munca lor e o parte din activitatea creatoare a întregului s == popor muncitor, o contribuție la opera de construcție a soțial§ Ülismului. Aceasta a determinat o puternică opinie colectivă I Ü împotriva abaterilor de la disciplina muncii, a făcut să crescă ^n exigența față de editarea lucrărilor proprii. §§ H Activitatea educativă a maiștrilor instructori în cadrul muni j=cii din atelier este întregită de profesorii de specialitate, la §§ H orele de curs. Profesori cum sunt, de pildă, inginerii Ghiță ,ef Oprea, Gh. Voinarovski, Ion Tănase, care predau tehnologia și meseriei, subliniază adesea în lecțiile lor faptul că astăzi între țara noastră, se fabrica utilaje, mașini-unelte și aparate care ffi se obțineau, în trecut, numai prin import. O contribuție importantă la educarea viitorilor muncitori se aduce predarea cunoștințelor social-politice. I. Discutarea în cadrul orelor de educație a planului de dezg == voltare a economiei noastre naționale expus de tovarășul §§ j= Gheorghe Gheorghiu-Dej la ședința plenară a C.C. al P.M.R. H = din 26—28 noiembrie 1958 a dat un puternic avînt năzuințelelor ucenicilor noștri către desfășurarea unei activități patrioti Üice creatoare. g ff De curînd, uzinele „Grigore Preoteasa“ și fabrica „Radio §§ 5 Popular“ au adresat ucenicilor din anii II și III ai școlii noaststre chemarea de a realiza, în cadrul practicii în producție, o parte din sarcinile de plan ale acestor întreprinderi Răspunderea pentru realizarea sarcinilor de plan, dorința de a nu deghiza magi încrederea pusa în ei, ambiția de a se apropia de ni =irelul fruntașilor în producție, i-au oțelit în muncă. Exemplul ff H! ucenicilor radiofoniști este grăitor în această privință. De cînd ti = 0 s-a adresat chemarea, ei au executat și montat 4(H) de aparate || ff rh radio de cele mai noi tipuri, care au obținut la toate proder bele de recepție calificative foarte bune. H Rezultatele muncii educative nu se verifică numai în perioada de activitate școlară, ci și ulterior, în activitatea pe care fie tinerii muncitori o desfășoară în producție. Sub ochii noștri lui| H creaza în producție foștii ucenici Alexandru Gruia, Sîrbu || f| Dumitru, Gheorghe Marin, Ion Podar, Florian Nițțescu, franțr ütași în producție, inovatori, al căror patriotism în muncă a fi Üt cîștigat stima și respectul întregului colectiv de muncitori. || fi Atitudinea în muncă și în viață a foștilor ucenici, conști șt Htința de care dau dovadă actualii noștri ucenici, sunt o dovadă g fi vie că noile generații care se ridică astăzi răspund cu entu = fi ziarii, alături de fruntașii construcției socialiste, la chemarea fs Patriei de a ridica spre noi culmi nivelul de trai al poporului ff s muncitor. =5 I. CHIȚDESCU , director al școlii profesionale =5 = „Grigore Preoteasa" S gg ^<fll!l!l!ll!illllíi!ílltiijíll!l!!!IHIIt;ilí!ll!lll!UI!!í!llllll||(!!lillllH!llllilllli!l!llllllll ll!llllllliilllllll!ill|lill!li|||líöill!!ii!llllll!ÍIIHHiil Un nou tip de planșetă construită de elevi 3 n școlile profesionale, desenul tehnic este una dintre disciplinele principale, insușindu-și noțiuni și deprinderi precise și corecte de desen tehnic ucenicii dobîndesc posibilitate să reprezinte grafic o piesă, un ansamblu, să execute piese după desene sau schițe. Predarea cu succes a desenului tehnic presupune folosirea unui material didactic adecvat, care să înlesnească însușirea de către ucenici și elevi a cunoștințelor și deprinderilor prevăzute în programa pentru această disciplină. Deoarece școala noastră nu avea, in măsura necesară, un astfel de material, utilizind planșete mici montate pe bănci, am luat inițiativa de a organiza cu sprijinul ucenicilor un cabinet de desen tehnic, înzestrat cu utilaje la nivelul cerințelor. Inițial am căutat să dotăm cabinetul cu planșete mari. Analizînd însă posibilitățile de folosire a acestora, am constatat că ele prezintă o serie de deficiențe : îngreunarea vizibilității la tablă, poziția de lucru obositoare pentru ucenici, manipulare prea complicată in raport cu virsta ucenicilor. De aceea am hotărît să executăm o plajiști de desen tip care să asigure condiții mai bune de lucru. Am trecut astfel la confecționarea unor planșe ce permit executarea de desene cu format maxim A- 2 și care, totodată, creează condițiuni comode de lucru pe scaun (scaunul are dispozitive de rotire, ridicare si coborîre, încît poate fi utilizat de ucenici de diferite înălțimi fără a împiedica vizibilitatea la tablă. Planșeta confecționată de noi poate căpăta înclinări după nevoie. Ea este prevăzută cu o riglă care se poate deplasa paralel cu ea însăși, cu ajutorul a 2 ghidaje, cu o lampă electrică ce se poate deplasa după nevoie și cu un dispozitiv conținind oglinzi in cele trei plane de proiecție, care ușurează executarea desenelor tehnice după piesă. Acest dispozitiv este basculant și este prevăzut cu o greutate care permite menținerea celor trei plane în poziția lor normală, indiferent de înclinarea planșetei. Planșetele au fost executate din materiale feroase recuperate de către ucenicii lăcătuși mecanici montatori din anul II, sub conducerea maistrului Dumitru Ursu. Datorită lor, lecțiile de desen tehnic se desfășoară acum în condiții bune, asigurînd o temeinică pregătire a ucenicilor. NICOLAE BUCUR Hir Activ al școlii profesionale „Clement Gottwald“ — București Ranșetă executată de ucenicii școlii profesionale „Clement Gottwald' Propuneri pentru îmbunătățirea manualelor . De curînd, în cadrul unui schimb de experiență organizat la Buzău, la care au participat pedagogi din școlile profesionale ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, s-a analizat conținutul manualului „Montatori de locomotive" de ing. Gabriel Popovici. Recenzia prezentată de prof. ing Gh. Gălățeanu precum și discuțiile purtate de cadrele didactice au arătat deficiențe ale manualului ca : răminerea în urmă fată de ultimele cuceriri ale tehnicii în acest domeniu, formulări care îngreunează înțelegerea anumitor probleme. S-au făcut propuneri concrete pentru îmbunătățirea manualului. n anul acesta și în anii care vor veni, industria chimica din țara noastră Va cunoaște o dezvoltare fără precedent, care o va situa la înălțimea celor mai moderne și mai perfecționate sectoare industriale. Vor intra in funcțiune 8 noi uzine chimice și 28 de secții noi la fabricile existente, iar in unele domenii, cum sunt cele ale producției de îngrășăminte chimice și mase plastice, de rășini sintetice etc., producția se va dubla și chiar se va tripla încă în cursul anului acesta Pregătirea viitorilor tehnicieni chimiști în școlile tehnice din sectorul petrol-chimie trebuie desfășurată tocmai in lumina acestor mărețe perspective de dezvoltare a industriei noastre chimice-Buna pregătire a cadrelor de tehnicieni necesari noilor fabrici și uzine chimice cere să se asigure o predare corespunzătoare in școlile din sectorul petrolchimie O mare atenție trebuie să se acorde îndeosebi predării chimiei analitice, menită să asigure înarmarea viitorilor tehnicieni chimiști cu cunoștințe și deprinderi temeinice pentru munca în secțiile și laboratoarele uzinelor chimice. In munca mea de predare a chimiei analitice dau cea mai mare însemnătate efectuării experiențelor, socotind că acestea constituie un mijoc principal de formare a deprinderilor de muncă. Într-adevăr, majoritatea experiențelor care se efectuează la chimia analitică — și în primul rând determinările analitice — reprezintă lucrări de bază pe care viitorii tehnicieni vor trebui să le execute în producție. De aceea caut ca experiențele să se desfășoare cit mai corect, cu rezultate cit mai bune. in primele lecții de chimie analitică din acest an le-am prezentat elevilor mei utilajul necesar experiențelor care urmau să fie efectuate în timpul lecțiilor, ca și cel necesar lucrărilor de laborator. De asemenea le-am arătat cum se pot executa anumite operații și experiențe chiar atunci cînd nu dispunem de întreg ulilajul necesar De fiecare dată, înainte de începerea experiențelor, le descriu elevilor fiecare aparat în parte, precum și modul de manipulare a lui Dacă aparatul este complicat, îl demontăm în părțile componente (cînd e posibil), apoi desenăm pe tablă schema, prezentarea închei explicațiile cu substanțelor cu care vor lucra elevii in cazul cind acestea nu le sunt cunoscute. în unele cazuri — mai ales atunci cind lucrările practice sunt mai grele — organizez o așa-zisă experiență orală, adică verific în ce măsură au înțeles elevii lucrarea practică pe care urmează s-o efectueze, întotdeauna ii previn că, dacă nu se iau anumite măsuri de precauție, experiențele pot să nu reușească. De exemplu, precipitarea cationilor din grupa a H-a analitică cu reactivul de grupă, respectv hidrogenul sulfurat, are loc numai dacă soluția este suficient de acidulată cu acid clorhidric și nu conține nici un procent de acid azotic. Cînd se așează aparatele pe masa de demonstrație și pe mesele de lucru ale elevilor, cer să se îndepărteze tot ceea ce nu se referă la experiența respectivă și ar putea distrage atenția elevilor. In cazul cînd se fac mai multe experiențe în aceeași ședință, aparatele, reactivii, preparatele și tot ce este necesar se grupează separat pentru fiecare experiență. Mijlocul mesei de demonstrații este lăsat liber, pentru a se putea aduce acolo aparatele care se descriu și care trebuie să fie bine văzute de elevi. De asemenea, caut ca aparatele cu care se lucrează de obicei în lumină puternică cum sunt microscoapele, să fie cit mai bine luminate în cazurile cînd detaliile experienței sunt vizibile cu greutate și este important ca elevii să vadă cit mai limpede toate amănuntele fenomenului, experiența se efectuează între rîndurile de bănci. In alte cazuri cer elevilor să se apropie de masă și să se aranjeze astfel încît sa poată urmări cu toții fenomenul De multe ori materialele inițiale, produsele reacției, sau vreun aparat mărunt trebuie arătate elevilor din apropiere. Pentru ca să nu se fărîmițeze unitatea lecției și să nu se piardă timp, în asemenea cazuri trec printre mesele elevilor și se arăt obiectul sau substanța respectivă, dindu-se in același timp și lămuririle necesare Deoarece nu este posibil ca toate experiențele de laborator să către fie efectuate individual de fiecare elev, activitatea obișnuită în laborator se desfășoară pe grupe mici. Fiecare grupă poartă un număr — în ordinea in care stau la mesele de lucru. O experiență este efectuată de cei care lucrează la masa în, următoarea de cei de la masa a 11-a și așa mai departe, în felul acesta, toate cele 5 grupe de elevi execută, prin rotație, toate lucrările și elevii sunt atrași deopotrivă la lucru Pentru a-i deprinde pe elevi cu activitatea ordonată și folosirea economică a substanțelor, dați fiecărei grupe reactivi și materiale in cantități determinate, în eprubete etichetate. Ajutorul acordat elevilor in timpul lucrului se îndreaptă în primul rind către cei care intîrzie în efectuarea experienței sau nu reușesc s-o ducă la capăt. Ținind seama de faptul că in efectuarea experiențelor se ivesc greutăți datorite dificultăților de procurare a unor date, am întocmit tabele care indică reactivii principali și metodele de lucru In felul acesta elevii și au fixat mai bine cunoștințele privitoare la reactivii specifici anumitor elemente, precum și o serie de procedee deosebit de utile mai ales la analiza calitativă a anionilor și cationilor, unde se cere mai multă atenție. Lucrările de laborator se termină cu puțin înainte de sfârșitul orei, pentru ca ele să poată fi analizate și să se poată pune în ordine mesele de lucru. Desfășurate în acest fel, experiențele de chimie analitică dau elevilor posibilitatea să-și însușească cunoștințe și deprinderi temeinice. Aceasta o dovedește munca lor practică în producție, unde reușesc să efectueze toate determinările cantitative și calitative cerute de tehnica modernă a industriei chimice. Ing. MARIA SAUCA profesoară la școala tehnică de petrol-chimie — Bușteni Ce metode folosesc în organizarea experiențelor de chimie analitica