Gazeta Învățământului, 1959 (Anul 11, nr. 500-545)

1959-01-09 / nr. 500

(^nb­SoSSsm I © ** j pista «ninca j= n fctmb noastră, întreaga activitate de educare patri­o- §| H figp­tică a ucenicilor «stearins împletită cu pregătirea lor fff 0 profesională. i­ff Majoritatea «maiștrilor-instructori se explică pe larg ucenici- ff­i lor restul fiecărei piese care urmează să fie executată, ca «i­­­ar importanța ei în producție. Aceste explicații îi determ­ină pe fi­i ucenici să lucreze cu deosebită grijă, să mînuiasca pe cil­­e == == poate mai corect uneltele. M fi S-a intîmplat odaia, în grupa anului I lăcătuși, ca doi ape­­­g­a­­­nici, care s-au «importat n­edisciplinat ei au lucrat neglijent. f= = sa rebuteze u­nele piese chiar de la primele operații. #5si vîrul- g flf instin­ctor Vasile Păunescu a organizat atunci o discuție că în­ ff =| treaba grupă.­­ f| H |.Vi s-a părut un lucru puțin important faptul că a­ i rebuîat f| ff pic ele — li s-a adresat maistrul celor doi vinovați. Dar v-ați gjj­i gîndit la paguba care ar fi adusă țării dacă toți lăcătușii din ff H fabrici și uzine ar strica doar cîte o singură piesă asemănătoa­­r­e­rc celor stricat? de voi ?“ f­ H Discuția t a făcut pe ucenici să înțeleagă și mai clar faptul fă fg că munca lor e o parte din activitatea creatoare a întregului s == popor muncitor, o contribuție la opera de construcție a soț­ia­­l§ Ü­lismului. Aceasta a determinat o puternică opinie colectivă I­ Ü împotriva abaterilor de la disciplina muncii, a făcut să crescă ^­n exigența față de edita­rea lucrărilor proprii. §§ H Activitatea educativă a maiștrilor­ instructori în cadrul mun­­­i j=­cii din atelier este întregită de profesorii de specialitate, la §§ H orele de curs. Profesori cum sunt, de pildă, inginerii Ghiță ,­ef Oprea, Gh. Voinarovski, Ion Tănase, care predau tehnologia ș­i meseriei, subliniază adesea în lecțiile lor faptul că astăzi în­tr­e țara noastră, se fabrica utilaje, mașini-unelte și aparate care f­­fi se obțineau, în trecut, numai prin import.­­ O contribuție importantă la educarea viitorilor muncitori s­e aduce predarea cunoștințelor social-politice. I. Discutarea în cadrul orelor de educație a planului de dez­­g == voltare a economiei noastre naționale expus de tovarășul §§ j= Gheorghe Gheorghiu-Dej la ședința plenară a C.C. al P.M.R. H = din 26—28 noiembrie 1958 a dat un puternic avînt năzuințe­­­l­e­lor ucenicilor noștri către desfășurarea unei activități patrioti­ Ü­i­ce creatoare. g ff De curînd, uzinele „Grigore Preoteasa“ și fabrica „Radio­ §§ 5 Popular“ au adresat ucenicilor din anii II și III ai școlii noa­­s­t­stre chemarea de a realiza, în cadrul practicii în producție, o­­ parte din sarcinile de plan ale acestor întreprinderi Răspun­­­­­derea pentru realizarea sarcinilor de plan, dorința de a nu de­­g­hi­­za magi încrederea pusa în ei, ambiția de a se apropia de ni­ =­i­relul fruntașilor în producție, i-au oțelit în muncă. Exemplul ff H! ucenicilor radiofoniști este grăitor în această privință. De cînd ti = 0 s-a adresat chemarea, ei au executat și montat 4(H) de aparate || ff rh­ radio de cele mai noi tipuri, care au obținut la toate pro­­d­­er bele de recepție calificative foarte bune. H Rezultatele muncii educative nu se verifică numai în perioa­­­­­­da de activitate școlară, ci și ulterior, în activitatea pe care fi­e tinerii muncitori o desfășoară în producție. Sub ochii noștri lu­­i| H crea­za în producție foștii ucenici Alexandru Gruia, Sîrbu || f| Dumitru, Gheorghe Marin, Ion Podar, Florian Nițțescu, fran­­țr ü­tași în producție, inovatori, al căror patriotism în muncă a fi Üt cîștigat stima și respectul întregului colectiv de muncitori. || fi Atitudinea în muncă și în viață a foștilor ucenici, conști­ șt Ht­ința de care dau dovadă actualii noștri ucenici, sunt o dovadă g fi vie că noile generații care se ridică astăzi răspund cu entu­ = fi ziarii, alătur­i de fruntașii construcției socialiste, la chemarea f­­s Patriei de a ridica spre noi culmi nivelul de trai al poporului ff s muncitor. =5 I. CHIȚDESCU , director al școlii profesionale =5 = „Grigore Preoteasa" S g­­­g ^<fll!l!l!ll!illllíi!ílltiijíll!l!!!IHIIt;ilí!ll!lll!UI!!í!llllll||(!!lillllH!llllilllli!l!llllllll ll!llllllliilllllll!ill|lill!li|||líöill!!ii!llllll!ÍIIHHiil Un nou tip de planșetă construită de elevi 3 n școlile profesionale, de­senul tehnic este una din­tre disciplinele principale, insușind­u-și noțiuni și deprin­deri precise și corecte de de­sen tehnic ucenicii dobîndesc posibilitate să reprezinte gra­fic o piesă, un ansamblu, să execute piese după desene sau schițe. Predarea cu succes a desenu­lui tehnic presupune folosirea unui material didactic adecvat, care să înlesnească însușirea de către ucenici și elevi a cu­noștințelor și deprinderilor prevăzute în programa pentru această disciplină. Deoarece școala noastră nu avea, in măsura necesară, un astfel de material, utilizind planșete mici montate pe bănci, am luat inițiativa de a organiza cu sprijinul ucenici­lor un cabinet de desen teh­nic, înzestrat cu utilaje la ni­velul cerințelor. Inițial am căutat să dotăm cabinetul cu planșete mari. Analizînd însă posibilitățile de folosire a acestora, am con­statat că ele prezintă o serie de deficiențe : îngreunarea vizibi­lității la tablă, poziția de lucru obositoare pentru ucenici, ma­nipulare prea complicată in raport cu virsta ucenicilor. De aceea am hotărît să executăm o plajișt­­­i de­ desen tip care să asigure condiții mai bune de lucru. Am trecut astfel la confecționarea unor planșe ce permit executarea de desene cu format maxim A- 2 și care, totodată, creează condițiuni co­mode de lucru pe scaun (scau­nul are dispozitive de rotire, ridicare si coborîre, încît poa­te fi utilizat de ucenici de di­ferite înălțimi fără a împiedi­ca vizibilitatea la tablă. Plan­șeta confecționată de noi poa­te căpăta înclinări după ne­voie. Ea este prevăzută cu o riglă care se poate deplasa pa­ralel cu ea însăși, cu ajutorul a 2 ghidaje, cu o lampă elec­trică ce se poate deplasa după nevoie și cu un dispozitiv con­­ținind oglinzi in cele trei pla­ne de proiecție, care ușurează executarea desenelor tehnice după piesă. Acest dispozitiv este basculant și este prevăzut cu o greutate care permite menținerea celor trei plane în poziția lor normală, indiferent de înclinarea planșetei. Planșetele au fost executate din materiale feroase recupe­rate­ de către ucenicii lăcătuși mecanici montatori din anul II, sub conducerea maistrului Du­mitru Ursu. Datorită lor, lec­țiile de desen tehnic se des­fășoară acum în condiții bune, asigurînd o temeinică pregăti­re a ucenicilor. NICOLAE BUCUR Hir Activ al școlii profesionale „Clement Gottwald“ — București Ranșetă executată de ucenicii școlii profe­sionale „Clement Gottwald' Propuneri pentru îmbunătățirea manualelor . De curînd, în cadrul u­­nui schimb de experiență or­­ganizat la Buzău, la care au participat pedagogi din școlile profesionale ale Ministerului Transporturilor și Telecomuni­cațiilor, s-a analizat conținutul manualului „Montatori de lo­­comotive" de ing. Gabriel Po­­povici. Recenzia prezentată de prof. ing Gh. Gălățeanu precum și discuțiile purtate de ca­drele didactice au arătat de­­ficiențe ale manualului ca : ră­­minerea în urmă fată de ulti­mele cuceriri ale tehnicii în acest domeniu, formulări care îngreunează înțelegerea anu­mitor probleme. S-au făcut propuneri concrete pentru îm­bunătățirea manualului. n anul acesta și în anii care vor veni, industria chimica din țara noastră Va cunoaște o dezvoltare fără precedent, care o va situa la înălțimea celor mai moderne și mai perfecționate sectoare in­dustriale. Vor intra in funcțiune 8 noi uzine chimice și 28 de secții noi la fabricile existente, iar in unele domenii, cum sunt cele ale producției de îngrășă­minte chimice și mase plastice, de rășini sintetice etc., produc­ția se va dubla și chiar se va tripla încă în cursul anului a­­cesta Pregătirea viitorilor teh­nicieni chim­iști în școlile tehni­ce din sectorul petrol-chimie trebuie desfășurată tocmai in lumina acestor mărețe perspec­tive de dezvoltare a industriei noastre chimice-Buna pregătire a cadrelor de tehnicieni necesari noilor fabrici și uzine chimice cere să se asi­gure o predare corespunzătoare in școlile din sectorul petrol­­chimie O mare atenție trebuie să se acorde îndeosebi predării chimiei analitice, menită să asi­gure înarmarea viitorilor tehni­cieni chimiști cu cunoștințe și deprinderi temeinice pentru munca în secțiile și laboratoare­le uzinelor chimice. In munca mea de predare a chimiei analitice dau cea mai mare însemnătate efectuării ex­periențelor, socotind că acestea constituie un mij­oc principal de formare a deprinderilor de muncă. Într­-adevăr, majoritatea experiențelor care se efectuează la chimia analitică — și în pri­mul rând determinările analiti­ce — reprezintă lucrări de bază pe care viitorii tehnicieni vor trebui să le execute în produc­ție. De aceea caut ca experien­țele să se desfășoa­re cit mai corect, cu rezultate cit mai bune. in primele lecții de chimie a­­nalitică din acest an le-am pre­zentat elevilor mei utilajul ne­cesar experiențelor care urmau să fie efectuate în timpul lec­țiilor, ca și cel necesar lucrări­lor de laborator. De asemenea le-am arătat cum se pot execu­ta anumite operații și experien­țe chiar atunci cînd nu dispu­nem de întreg ulilajul necesar De fiecare dată, înainte de începerea experiențelor, le des­criu elevilor fiecare aparat în parte, precum și modul de ma­nipulare a lui Dacă aparatul este complicat, îl demontăm în părțile componente (cînd e po­sibil), apoi desenăm pe tablă schema, prezentarea închei explicațiile cu substanțelor cu care vor lucra elevii in cazul cind acestea nu le sunt cunos­cute. în unele cazuri — mai ales atunci cind lucrările practice sunt mai grele — organizez o așa-zisă experiență orală, adică verific în ce măsură au înțeles elevii lucrarea practică pe care urmează s-o efectueze, întot­deauna ii previn că, dacă nu se iau anumite măsuri de precau­ție, experiențele pot să nu reu­șească. De exemplu, precipitarea cationilor din grupa a H-a ana­litică cu reactivul de grupă, res­­pect­v hidrogenul sulfurat, are loc numai dacă soluția este su­ficient de acidulată cu acid clor­­hidric și nu conține nici un pro­cent de acid azotic. Cînd se așează aparatele pe masa de demonstrație și pe mesele de lucru ale elevilor, cer să se îndepărteze tot ceea ce nu se referă la experiența respecti­vă și ar putea distrage atenția elevilor. In cazul cînd se fac mai multe experiențe în aceeași ședință, aparatele, reactivii, preparatele și tot ce este necesar se grupează separat pentru fie­care experiență. Mijlocul mesei de demonstra­­ții este lăsat liber, pentru a se putea aduce acolo aparatele care se descriu și care trebuie să fie bine văzute de elevi. De asemenea, caut ca aparatele cu care se lucrează de obicei în lumină puternică cum sunt mi­­croscoapele, să fie cit mai bine luminate în cazurile cînd detaliile ex­perienței sunt vizibile cu greu­tate și este important ca elevii să vadă cit mai limpede toate amănuntele fenomenului, ex­periența se efectuează între rîn­­durile de bănci. In alte cazuri cer elevilor să se apropie de masă și să se aranjeze astfel încît sa poată urmări cu toții fenomenul De multe ori materialele ini­țiale, produsele reacției, sau vreun aparat mărunt trebuie a­­rătate elevilor din apropiere. Pentru ca să nu se fărîmițeze unitatea lecției și să nu se piardă timp, în asemenea ca­zuri trec printre mesele elevi­lor și se arăt obiectul sau sub­stanța respectivă, dindu-se in același timp și lămuririle nece­sare Deoarece nu este posibil ca toate experiențele de laborator să către fie efectuate in­dividual de fiecare elev, activitatea obișnuită în laborator se desfă­șoară pe grupe mici. Fiecare grupă poartă un număr — în ordinea in care stau la mesele de lucru. O experiență este efec­tuată de cei care lucrează la masa î­n, următoarea de cei de la masa a 11-a și așa mai de­parte, în felul acesta, toate cele 5 grupe de elevi execută, prin rotație, toate lucrările și elevii sunt atrași deopotrivă la lu­cru Pentru a-i deprinde pe elevi cu activitatea ordonată și folosi­rea economică a substanțelor, dați fiecărei grupe reactivi și materiale in cantități determi­nate, în eprubete etichetate. Ajutorul acordat elevilor in timpul lucrului se îndreaptă în primul rind către cei care in­­tîrzie în efectuarea experienței sau nu reușesc s-o ducă la ca­păt. Ținind seama de faptul că in efectuarea experiențelor se ivesc greutăți datorite dificultă­ților de procurare a unor date, am întocmit tabele care indică reactivii principali și metodele de lucru In felul acesta elevii și au fixat mai bine cunoștin­țele privitoare la reactivii spe­cifici anumitor elemente, pre­cum și o serie de procedee deo­sebit de utile mai ales la anali­za calitativă a anionilor și cati­­onilor, unde se cere mai multă atenție. Lucrările de laborator se ter­mină cu puțin înainte de sfârși­­tul orei, pentru ca ele să poată fi analizate și să se poată pune în ordine mesele de lucru. Desfășurate în acest fel, ex­periențele de chimie analitică dau elevilor posibilitatea să-și însușească cunoștințe și deprin­deri temeinice. Aceasta o dove­dește munca lor practică în pro­ducție, unde reușesc să efectu­eze toate determinările cantita­tive și calitative cerute de teh­nica modernă a industriei chi­mice. Ing. MARIA SAUCA profesoară la școala tehnică de petrol-chimie — Bușteni Ce metode folosesc în organizarea experiențelor de chimie analitica

Next