Gazeta Învățământului, 1960 (Anul 12, nr. 546-593)

1960-01-01 / nr. 546

QM ULffliniSTF Bill in MPIHIilUI si CULTURiI SI OL COMTE« COTUL OL «COTIM «MILOS 019 «MI CI MBS Anul XII, Nr. 546 Vineri 1 ianuarie 1960 8 pagini 25 bani Pentru construcție pașnică pentru pace în cea de a 8-a sesiu­ne din actuala legislatură a Marii Adunări Naționale a R. P. Române, care a avut loc intre 26—29 decembrie a.c., au fost dezbătute, prin­tre altele proiectul bugetului de stat pe anul 1960 și Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la dezarmarea generală și totală. Din raportul asupra proiectu­lui de buget prezentat din însărcinarea Consiliului de Miniștri al R.P.R. de către ministrul Finanțelor, tov. Aurel Vijoli, și din discuțiile asupra proiectului se des­prinde cu claritate politica consecventă a partidului și guvernului pentru continua dezvoltare a economiei naționale și pentru creșterea bunăstării poporului, pronun­țata orientare a bugetului spre construcția pașnică. Orientarea poporului spre o po­litică externă de coexistență pașnică între toate popoarele se reflectă în mod con­vingător în Declarația Marii Adunări Naționale a R.P. Romîne cu privire la Ape­lul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste din 31 octom­brie 1959, adresat parlamentelor tuturor țărilor lumii în problema dezarmării ge­nerale și totale. Succesele obținute în creșterea producției industriale și agricole, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost au făcut posibilă luarea de noi măsuri pentru traducerea în viață a politicii partidului de ridicare continuă a ni­velului de trai al celor ce muncesc, au făcut posibile mărirea salariilor și pensiilor, scutirile și reducerile impozitului pe salarii și reducerea prețurilor la numeroase mărfuri, măsuri hotărite de Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959. Bugetul de stat pe anul 1960, întocmit pe baza sarcinilor planului de stat, cu îmbunătățirile și completările aprobate de Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 de­cembrie 1959, însumează la venituri 56,800 miliarde lei — cu o creștere de 12,1%, iar la cheltuieli 55,930 miliarde lei — cu o creștere de 16,5% față de realizările anului 1959, asigurînd astfel resursele financiare pentru dezvoltarea bazei tehnico­­materiale și sporirea importantă a producției industriale și agricole, precum și pentru continua lărgire a acțiunilor social-culturale. Majoritatea covirșitoare a veniturilor bugetare, adică 93,2%, provin din sectorul socialist al economiei, în timp ce încasările din impozite și taxe de la populație reprezintă în 1960 numai 6,8% din totalul veniturilor bugetului, cu 404 milioane lei mai puțin decât în anul 1959. Caracterul pașnic constructiv al bugetului de stat se reflectă în mod deo­sebit de grăitor în felul cum sunt repartizate cheltuielile pe anul 1960. Pentru finan­țarea economiei naționale s-au prevăzut 33,563 miliarde lei, adică 60% din volu­mul total al cheltuielilor bugetare, cu 16,4% mai mult decât în anul 1959, un loc important fiind acordat investițiilor în industrie și agricultură. In aceeași măsură se prevede sporirea cheltuielilor pentru acțiunile social-culturale, care însumează 13,437 miliarde lei — cu o creștere 1,368 miliarde lei față de realizările anului 1959, la care se adaugă fondurile alocate pentru investițiile cu caracter social-cultural, ce cresc față de anul precedent cu 14,5%.­­ Un loc însemnat în cadrul cheltuielilor cu caracter social-cultural îl ocupă cheltuielile pentru învățămînt și cultură, care însumează 4,313 miliarde lei, cu 403 milioane lei mai mult decât în anul precedent. După cum se vede, bugetul de stat pe anul 1960 oglindește munca pașnică a poporului nostru care traduce în viață cu entuziasm și abnegație politica parti­dului și guvernului de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei naționale și asigu­rare­a creșterii continue a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. Cadrele didactice sunt hotărite să lupte cu însuflețire, alături de toți oamenii mun­cii pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de plenarele C.C. al P.M.R. din iulie și decembrie 1959, pentru pregătirea unor tineri stăpîni pe știință și tehnică, capabili să ducă mai departe munca pașnică constructivă a poporului nostru. 1 Proletari din toate țările, uniți-vâ ! ^ Í •­n C­0 ' (Continuare in pag. 7) ÎN V­A­C Sigur că și pe strada dumneavoastră sînt tineri de aceeași vîrstă care învață la aceeași școală și chiar în aceeași clasă. Ați observat cum, în fiecare dimineață, apare dinspre capătul străzii, mereu la aceeași oră, un băiat mai înalt sau mai mărunțel, grăbit, cu șapca de școlar pe cap și cu ser­vieta sub braț, cum se oprește în fața unei case și strigă un nume, cum, după cîteva clipe, pe poarta acelei case iese în fugă un alt băiat care înfulecă dintr-o tartină, cum pornesc împreună vorbind și gesticulînd, și cum, de fiecare dată, îi așteaptă în colț un al treilea, care le face supărat semn să se grăbească și îi amenință că au întîrziat ? Uneori scena se desfășoară altfel și cu alte personaje. In loc de trei se adună cite doi sau cite patru, în loc de băieți sunt fete. O asemenea scenă are loc însă în fiecare zi, în jurul aceleiași ore și cam peste tot. Vacanța a schimbat însă acest tablou obișnuit. Școlarii nu mai apar cu regularitate la aceeași oră. Nu mai țin seama de programul dinainte. Se întîlnesc la ore diferite, nu mai sunt grăbiți și îngrijorați. Uneori poartă agățată pe umeri este o pereche de patine, alteori, sub braț, cîteva romane științifico-fantastice, o minge sau o tablă de șah. Mai deunăzi transportau un brad uriaș. Ghiozdanele și cărțile de școală au fost lăsate pentru o vreme într-un colț. Grija permanentă a „temelor pentru m­îine“ și a ceasului care sună exigent și neabătut în fiecare dimineață deșteptarea nu-i mai preocupă. Pentru un răstimp elevii și-au părăsit obiceiurile la care-i obligă îndatoririle de școlari. Se bucură de odihnă, își reînnoiesc forțele pentru a-și continua cu mai multă energie munca ce-i așteaptă în viitor. Dar odihna școlarilor are un sens anume. Tinerețea are un fel al ei de a se odihni. Tinerii simt în permanență ne*­ A­NTĂ voia să se miște, să acționeze, chiar atunci cînd se recreează. De aceea, zilele de vacanță sînt pline, bogate in întîmplări. Pretutindeni în satele și orașele patriei noastre învățătorii și profesorii s-au îngrijit să întreprindă acțiuni care să le dea elevilor posibilitatea să-și petreacă vacanța în mod plăcut. Unul dintre evenimentele cele mai însemnate ale acestei vacanțe a fost, fără îndoială, sărbătorirea la 30 Decembrie a celei de a 12-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Române. Pregătirile au început cu mult înainte. La nu­meroase școli din orașul și raionul Cîmpina, de exemplu, elevii au învățat poezii și cîntece, au pregătit minunate pro­grame artistice. Carnavalul Anului nou, cu moș Gerilă, cu brad împodo­bit de beteală și globuri sclipitoare, cu măști, cu dansuri, cu farse prietenești, cu jocuri de artificii, este un alt eveniment pe care elevii îl trăiesc în zilele vacanței, cu inimile pline de entuziasmul și bucuria specifică vîrstei lor. Zile de vacanță, zile de joc și de recreație... Fiecare zi aduce bucuriile ei, dă noi și noi prilejuri de a vedea lucruri interesante, de a participa la acțiuni atractive. Elevii de la Școala medie din Moreni vizitează în aceste zile Uzina meca­nică din localitate. La 4 ianuarie va avea loc în școală un concurs de șah. Chiar și ,,așii" școlii au emoții. Se antrenează de zor. Pasionații cercului de fizică, la fel ca și ai cercului de științe naturale, petrec deseori cîte un ceas în laboratoare, au pornit cîteva experiențe pasionante și vor neapărat să vadă ce rezultate vor obține. K V. O. pliniți De fiecare dată, mai profundă și sentențioasă i­i pă­rea bătaia pendulei ce vestea tuturor stingerea celei din urmă clipe dintr-un an. Acolo, în căsuța ta sărăcă­cioasă, ridicai atunci paharul: „Pentru un an mai bun!" Și câte speranțe nu-ți puneai tu, dascăl, în acel an pe care-l voiai astfel! Iți visai casa, în sfirșit, îndestulată, pe copiii tăi veseli și sănătoși, pe tine și soția ta bucurîndu-vă de roadele muncii voastre cin­stite. Dar de fiecare dată, peste un an, cînd sub bă­taia gravă a pendulei murea ultima clipă din cea din urmă zi a anului, uitindu-te înapoi pe drumul străbă­tut îți vedeai cu durere visurile înfrînte unul ci­e unul. Și, ridicînd paharul pentru anul ce venea, Iți deschi­­deai iarăși sufletul acelorași speranțe, de care tu — in ciuda soartei tale de mic slujbaș al unui stat diri­guit de cei avuți — te incăpăținai să nu te desparți. Au trecut ani... Lanțurile robiei au fost sfărîmate prin forța poporu­lui, a fost alungat întunericul anilor de asuprire ne­miloasă, de foame și încătușare. Ai fost părtaș la marile prefaceri ce au schimbat chipul țării noastre în cei 15 ani. Viața ta e acum alta... In suflet îți clocotește bucuria visurilor ce ți se împlinesc și nu se fring ca altădată, bucuria de crește pe făurarii cutezătoarelor construcții ale socia­­­lismului, bucuria de a trăi o viață demnă, frumoasă. Acum, la început de nou an, ridici iarăși paharul. .,Pentru un an și mai bun !" Iar bătaia ceasului din perete nu-ți mai pare o sentință, ci o chemare la viață,.,

Next