Gazeta Învățământului, 1960 (Anul 12, nr. 546-593)
1960-10-14 / nr. 582
Proletari din toate țările, uniti-vă / In Raportul prezentat la Congresul al IlI-lea al P.M.R., tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, referindu-se la dezvoltarea de perspectivă pe care o vor lua industria și agricultura, a spus : ...„patria noastră va deveni în următorii 10—15 ani o țară industrială dezvoltată,, cu o agricultură multilaterală și de înaltă productivitate“. Este important de menționat că o agricultură multilaterală și de înaltă productivitate înseamnă de fapt o aplicare generalizată a cuceririlor științei și tehnicii celei mai înaintate. Importanța progresului tehnic a fost evidențiată în mod deosebit în Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R., din 2 iulie 1960, cu privire la ridicarea nivelului tehnic al producției. Aici s-a arătat că introducerea tehnicii noi în toate ramurile economice este un mijloc principal de creștere a productivității muncii și a calității producției, în vederea dezvoltării mai departe a economiei naționale și creșterii nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră. Intr-adevăr, se știe că dezvoltarea multilaterală, neîntreruptă și rapidă a științei și tehnicii reprezintă o necesitate obiectivă pentru socialism. O dată cu trecerea agriculturii noastre pe calea socializării au început să se aplice pe scară din ce în ce mai largă cuceririle noi ale științelor generale de bază (chimia, fizica, științele biologice), astfel că tehnica nouă a devenit un element esențial în procesul de producție din gospodăriile agricole de stat și colective. Biochimia, ecologia și fitosociologia, chimia coloidală, fizica nucleară, mecanizarea și automatizarea etc., sunt tot mai mult folosite în practica agricolă. Gospodăriile agricole se formă în întreprinderi complexe, transunde tehnica trece intr-o etapă superioară, modernă, fiind reprezentată prin întrebuințarea multiplă a electricității, a maselor plastice, a izotopilor radioactivi, a insecto-fungicidelor selective ș.a.m.d. Se extinde în practica agricolă curentă metoda consangvinizării în producerea porumbului hibrid, aplicarea diferențiată a complexului agrotehnic superior, mecanizarea lucrărilor din agricultură și zootehnie. In fața acestei situații, profesorul de cunoștințe agricole de la școlile sătești de cultură generală își pune o legitimă întrebare: prin ce mijloace va putea ține pas în predarea materiei cu progresele menționate, cunoscînd că ele nu pot rămine în afara conținutului învățămîntului, deoarece acestea și nu altele caracterizează agricultura modernă, socialistă. In același timp aceste noi cunoștințe deși se referă la o tehnică complexă trebuie predate la nivelul de înțelegere al elevilor. Legătura școlii cu viața impune cîteva principii călăuzitoare pentru munca profesorilor de cunoștințe agricole. Elevii trebuie pregătiți pentru activitatea agricolă pe care o vor depune peste cîțiva ani, cînd desigur mașinile și metodele de muncă vor fi încă mai perfecționate, prin lărgirea mecanizării și automatizării. De altfel, progresul tehnic de___________ termină modificări în caracterul muncii chiar în decursul perioadei cu elevii urmează școala. Sunt înlocuite unele metode și unele mașini folosite în agricultură prin altele mai perfecționate. Elevii văd aceste schimbări chiar în gospodăriile agricole unde fac aplicațiile practice; profesorul trebuie să fie în stare să răspundă la întrebările puse de elevi în legătură cu aceasta. Problema este deci de a nu lăsa să existe decalaj între evoluția rapidă a agriculturii și conținutul lecțiilor. Dar programa școlară și, mai mult decât ea, manualul nu pot fi în permanență la curent cu toate manifestările progresului tehnico-științific în agricultură. La curent poate și trebuie să fie profesorul. Se știe că tehnica nouă presupune neapărat specializarea producției. Din punct de vedere al preocupărilor didactice, progresul științei se manifestă, între altele, prin înmulțirea disciplinelor care necesită, de multe ori, metode și mijloace diferite de predare. De exemplu, capitolul referitor la lucrările solului din agrotehnică se tratează în alt mod decit, să zicem, capitolul despre creșterea tineretului din zootehnie, ambele prevăzute în programa cunoștințelor agricole. Dar chiar în cadrul unei singure discipline se diferențiază specialități aparte care trebuie tratate diferit. Dacă luăm ca exemplu tot agrotehnica, la capitolul formarea solului ne bazăm pe unele cunoștințe de geologie și ne servim mult de metoda observației, la capitolul factorii vieții plantelor apelăm la cunoștințele de botanică și folosim, să presupunem, procedeul didactic al corelațiilor, la capitolul despre îngrășăminte avem ca bază chimia și folosim experimentul etc. Deci se cere ca profesorul să aibă multă mobilitate și inițiativă în adaptarea metodelor de predare și a procedeelor didactice la specificul lecțiilor. Problema specializării producției mai are un aspect care interesează predarea cunoștințelor agricole și anume problema agrotehnicii diferențiate în funcție de condițiile pedoclimatice locale. Această diferențiere este, ea însăși, o manifestare a progresului științific în agricultură. Pro(Continuare in pag. 2) NOULUI drum deschis Probleme* ale predării cunoștințelor agricult Miile de tractoare moderne produse in serie de uzinele „Ernst- Thelmann“ din Orașul Stalin sunt o imagine a mecanizării continue a agriculturii noastre socialiste. Luna prieteniei romîno-sovietice Din întreaga țară nu sosesc vești de la cadrele didactice în legătură cu Luna prieteniei romîno-sovietice, care prilejuiflîte în școli nenumărate manifestări culturale și artistice, reflectînd dragostea oamenilor muncii din școli față de marele nostru prieten de la răsărit — poporul sovietic. ★ Corespondentul nostru, profesorul Ladislau Dunaecz, ne scrie despre entuziasmul cu care profesorii și elevii școlilor din raionul Timișoara s-au pregătit să sărbătorească prietenia romînosovietică în școlile de 7 ini din comunele Gianmata, Recaș, Diniaș, Sînandrei, Șag ș.a. s-au organizat concursuri cu elevii pe tema: „Prietenia româno-sovietică de-a lungul veacurilor“. De asemenea, în numeroase școli, profesorii și elevii au trimis scrisori și albume redînd viața școlilor noastre — cadrelor didactice și elevilor din Uniunea Sovietică. De asemenea, profesori și învățători care au vizitat Uniunea Sovietică au împărtășit cadrelor didactice din comunele Recaș, Izvin, Bazoșul Vechi, Orțișoara, Pișchia, Hodoni altele impresiile cu prișivire la școala sovietică, culese în cursul vizitelor în marea țară a socialismului Printre manifestările ce vor avea loc în Luna prieteniei romîno-sovietice la clubul sindicatelor din învățămînt se numără un ciclu de filme sovietice: Mantaua, Foma Gordeev, Părinți și copii, Comunistul, Datorie de prieteni, Ultima zi, prima zi ș.a. Cadrele didactice vor avea de asemenea prilejul să audieze conferințe despre succesele poporului sovietic în munca lui pașnică, constructivă. Astăzi, la orele 19, va vorbi în sala de conferințe a clubului oaspetele sovietic N. I. Boldîrev, șeful sectorului „Bazele pedagogiei“ de la Institutul de teoria și istoria pedagogiei al Academiei de Științe Pedagogice din RSFSR, despre „Primele rezultate ale reorganizării sistemului de educație și învățămînt din U.R.S.S.“ In zilele care urmează vor mai avea loc, tot în cadrul clubului, concertul închinat prieteniei romîno-sovietice, al corului de copii ai cadrelor didactice din Capitală, concertul Filarmonicii de Stat „George Enescu“ cuprinzând creații ale compozitorilor romîni și sovietici, spectacolele teatrului de marionete al clubului, matineul de lecturi literare pentru pionieri pe marginea cărții „Scrisori către pionieri“ de N. K. Krupskaia și multe altele. ★n cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, la Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu din Capitală a avut loc un concurs cu tema: „Prietenie de veacuri“, la care au participat elevi ai școlilor medii și tineri muncitori de la întreprinderile din raion. Printre manifestările organizate cu tineretul în cinstea Lunii prieteniei romîno-sovietice se numără de asemenea conferințe, simpozioane și șezători literare în care sunt popularizate realizările științei, tehnicii și artei sovietice.