Gazeta Învățământului, 1961 (Anul 13, nr. 594-641)

1961-01-06 / nr. 594

Organ al Ministerului învățâmintului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din instituțiile de invațâm­int și Cultură vineri 6 ianuarie 1961 Anul XII nr. 594 Proletari din toate țările, uniți-văz 8 pagini 25 bani Au început examenele pentru obținerea gradului II La Institutul de perfecționare a cadrelor didactice din București se desfășoară acum prima sesiune a examenelor pentru obținerea gra­dului II de către învățătorii și pro­fesorii din învățămîntul de cultură generală, din învățămîntul special și preșcolar. La examene s-a prezentat un număr mare de cadre didactice : 200 de profesori de diverse spe­cialități și 192 de învățători din Capitală și din regiunile Bucu­rești, Dobrogea, Argeș și Ploești, 32 de învățători și profesori din școlile speciale din țară și 30 de educatoare. Examenele le vor da prilejul să demonstreze nivelul lor de pregătire profesională și ideo­logică, măsura în care stăpînesc metodele înaintate de instruire și educare a elevilor. Examenele se desfășoară după programe de studiu care au fost puse din individual vreme la dispoziția candidaților. Programe­le au orientat studiul acestora spre aprofundarea problemelor pri­vind conținutul ideologic și știin­țific al lecțiilor și metodele cele mai adecvate de predare, de le­gare a învățămîntului de viață în cadrul fiecărei specialități, în munca de pregătire în vede­rea examenelor, candidații au primit un substanțial sprijin prin inst­ îțulele de perfecționare ale cadrelor didactice care au organi­zat pentru ei consultații și cursuri de pregătire. Profesorii candidați la examen dau trei probe orale : susținerea lucrării personale metodico-știin­­țifice, verificarea cunoștințelor de specialitate și de metodică a spe­cialității și o probă pentru cu­noștințele de materialism dialec­­tic și istoric. La educatoare și în­vățători se mai adaugă o probă scrisă la literatura romina. Lucrările cu care s-au prezentat candidații la examen sunt elabo­rate pe baza cunoștințelor teore­tice și a experienței proprii, iar în unele cazuri și pe baza cunoaș­terii experienței altor cadre di­dactice. Cerința de a întocmi ast­fel lucrările i-a determinat pe can­didații la examen să facă genera­lizări și să tragă concluzii teore­tice din rezultatele obținute în ac­tivitatea lor la catedră și, prin a­­ceasta, să-și îmbunătățească pre­gătirea de specialitate. Temele lucrărilor se referă la educarea elevilor în spiritul mo­ralei comuniste, al patriotismului socialist și internaționalismului proletar, la legarea învățămîntului de viață, de producție etc. Cele șase comisii care îi exami­nează pe candidați — două comi­sii pentru profesori, grupate pe specialități, o comisie pentru ca­drele din­ învățămîntul special, o comisie pentru educatoare, o co­misie pentru învățătorii din Ca­pitală și regiunea București și o comisie pentru învățătorii din re­giunile Dobrogea, Argeș și Ploești — cercetează cu atenție lucrările și răspunsurile date de învățători și profesori, căutînd să creeze condiții cit mai bune pentru des­fășurarea examenelor. Pregătirea în vederea examenu­lui pentru obținerea gradului II și însăși desfășurarea acestuia con­stituie pentru cadrele didactice un bun prilej de a-și ridica nivelul profesional și ideologic, de a-și în­tări contribuția la realizarea sar­cinilor puse în fața învățămîntu­lui de Congresul al III lea al P.M.R. Cu prilejul Anului Nou în sala Palatului R.P.R. a fost organizat un feeric Carnaval al pionierilor și școlarilor fruntași, [ti fotograf­.­ ] un g.ttr Je elevi part­eipanti la ser la fu. . Sărbătoarea majoratului In toate localitățile țării s-a organizat de curînd „Sărbătoarea majoratului“, sărbătoa­rea celor care au îm­plinit vîrsta de 18 ani. Printre cei sărbătoriți s-au numărat mulți e­­levi din ultima clasă a școlilor de cultură ge­nerală și profesionale sau din școlile tehnice. La Constanța au par­ticipat la sărbătoarea majoratului peste 180 de elevi, fii de munci­tori și colectiviști din orașul Constanța și re­giunea Dobrogea. In cadrul unei adunări care s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă plină de entuziasm, tovarășii Ion Petre, prim-secretar al Comitetului orășenesc U.T.M., Alexandru Du­mitru, Sfatului vicepreședintele popular oră­șenesc și Ion Lungu, di­rectorul Școlii medii nr. 3 din Constanța le-au vorbit tinerilor despre importanța acestui eve­niment din viața lor,­ despre drepturile și în­datoririle ce le revin ca cetățeni majori ai pa­triei. Și în centrele de co­mune ale raionului Ce­hul Silvaniei sărbătoa­rea majoratului a avut loc intr-o atmosferă de însuflețire, într-un ca­dru festiv. In comuna Fărcașa, de exemplu, cei 32 de tineri și tinere care au împlinit de cu­­rînd 18 ani au fost feli­citați cu căldură de re­prezentanții organelor locale și de cadrele di­dactice O interesantă dezbatere metodico-științifică ș­i­n educarea tineretu­­­­lui în spiritul pa­­­­­triotismului socia­­­­list și al internațio­nalismului proletar, o sarcină a cărei în­semnătate a fost subliniată de cel de al III-lea Congres al P.M.R., un rol im­portant îl are studiul istoriei pa­triei, al limbii și literaturii ro­mâne. Ințelegînd acest lucru, Societatea de științe istorice și filologice, care grupează în sinul său specialiști din do­meniul istoriei și filologiei — oameni de știință, cadre didac­tice din învățămîntul superior și din învățămîntul de cultură ge­nerală — organizează acțiuni me­nite să sprijine cunoașterea trecutului de luptă al poporului și al partidului nostru. Printre aceste acțiuni se numără și sesi­unea metodico-științifică interre­gională care a avut loc recent la Sibiu și care s-a bucurat de tot ajutorul din partea organelor lo­cale de partid și de stat. Reunind un mare număr de membri ai filialelor societății din numeroase regiuni ale țării și ca­dre didactice din localitate, se­siunea a prilejuit o largă dezba­tere a unor probleme științifice și metodice ,din domeniul istoriei și filologiei, precum și un rodnic schimb de experiență între con­ducerile filialelor ca și între profe­sorii de istorie de limba și litera­și­tura romina. Par­ticiparea la sesiu­ne a unor mem­brii din conduce­rea societății și a unor lucrători cu munci de răs­pundere în Mi­nisterul învățămîntului și Cul­turii și în institutele de per­fecționare a cadrelor didactice, ca și a reprezentanților organe­lor locale de partid și de stat subliniat însemnătatea acestei se­n­siuni — prima de acest fel orga­nizată de Societatea de științe is­torice și filologice — și a demon­strat necesitatea organizării și pe viitor a unor asemenea acțiuni. Un loc important în cadrul dezbaterilor sesiunii l-a ocupat discutarea, în prezența unora dintre autori, a primului volum al lucrării „Din Istoria Transilva­niei“ de acad. C. Daicoviciu, St. Pascu, V. Cheresteșiu și T. Mora­­riu, volum apărut în cinstea celui de al III-lea Congres al P.M.R. în Editura Academiei R.P.R. și care tratează istoria Transilvaniei de la începuturile societății omenești și pînă la evenimentele din preajma anului revoluționar 1848. După cum s-a subliniat în re­feratul prezentat de colectivul profesorilor din Brașov (colectiv format din Tiberiu Jiga, Maya Philippi, Bakó Géza, M. Nistor și Pavel Binder), în coreferatul prezentat de tovarășul Aurel Țin­tă din Timișoara, ca și în discu­țiile ce au avut loc, lucrarea „Din Istoria Transilvaniei“ vine să umple un gol de mult simțit, fiind prima lucrare de istorie a Transilvaniei scrisă de pe poziții­le materialismului istoric. Funda­­mentîndu-și concluziile pe baza ce­lor mai noi cercetări în domeniul științei istorice­ colectivul de au­tori a reușit să elaboreze o lucra­re cu o importantă valoare știin­țifică, care se adresează atît oa­menilor de știință cit și publicului larg. Meritul deosebit al lucrării, după cum s-a subliniat în cadrul sesiunii, constă în aceea că cerce­tarea științifică se bazează pe iz­voarele istorice și arheologice, pe interpretarea marxist-leninistă. Lucrarea demască cu tărie teo­riile istoriografiei burgheze cu privire la situația Daciei în tim­pul stăpînirii romane și la go­lurile de populație în Transilva­nia, argumentând, pe baza unor date concludente, stabilitatea, con­tinuitatea neîntreruptă și unita­tea poporului nostru pe întreg te­ritoriul R.P.R. De asemenea lu­crarea aduce date prețioase cu privire la legătura permanentă a Transilvaniei cu Muntenia și Moldova, la tendința tot mai pu­ternică spre apropiere și unifi­care manifestată de acestea, la unitatea limbii române și a po­porului român. O serie de participanți la dis­cuții au arătat că lucrarea „Din Istoria Transilvaniei” prezintă importanță deosebită și pentru cadrele didactice, oferind profe­sorilor de istorie un bogat mate­rial bibliografic și didactic cu pri­vire la periodizarea istoriei patri­ei, la formarea poporului român și a limbii române, la lupta mase­lor populare împotriva asupririi și la rolul lor de făuritor al istoriei. Important este și faptul că dez­baterile consfătuirii au scos la iveală și unele lacune ale lucrării, în legătură cu tra­tarea insuficientă a unor epoci din istoria Transilva­niei sau cu insu­ficienta adîncire pe baza tezelor marxist-leniniste a unor fenomene is­torice, fără însă ca acestea să sca­dă din valoarea în ansamblu a lucrării și din importanța ei pentru edu­carea patriotică a oamenilor muncii. Autorii au apreciat utili­tatea discuțiilor pe marginea lu­crării și s-au angajat să lichideze la reeditare lacunele semnalate. Tot atît de importantă s-a dove­dit a fi și prezentarea și discuta­rea în cadrul sesiunii a progra­mei de Istoria Romîniei pentru clasa a XI-a, programă de curînd publicată în întregime. Din referatul prezentat și din discuțiile ce au avut loc — cu toate că acestea au fost destul de restrînse și n-au adîncit sufi­cient problemele la care s-au referit — a reieșit că actuala programă de Istoria Romîniei a fost mult îmbunătățită fată de cele anterioare și răspunde în cea mai mare măsură sar­cinilor ce reies din documen­tele Congresului al III-lea al par­tidului cu privire la studierea is­toriei patriei în școlile de cultură generală, întocmită pe baza con­sultării unui larg colectiv de specialiști și cadre didactice, pro­grama se întemeiază pe documen­tele de partid, pe cele mai noi re­zultate ale cercetărilor istorice și pe materialele Tratatului de Isto­ria Romîniei pe care îl elaborea­ză Academia R.P.R. Ținînd seamă de rolul deosebit al predării istoriei patriei pentru educarea patriotică și internațio­­nalistă a noilor generații, pentru formarea conștiinței lor so­cialiste, programa prevede spori­rea numărului orelor de istorie la clasa a Xl-a de la 2 la 3 pe săp­­tămînă. Totodată, pentru a veni C. Minca (Continuare în pag. Sesiunea metodico­­știini­fică interregi­onală a Societății de știin­e istorice și filologice

Next