Gazeta Învățământului, 1961 (Anul 13, nr. 594-641)
1961-01-06 / nr. 594
Organ al Ministerului învățâmintului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din instituțiile de invațâmint și Cultură vineri 6 ianuarie 1961 Anul XII nr. 594 Proletari din toate țările, uniți-văz 8 pagini 25 bani Au început examenele pentru obținerea gradului II La Institutul de perfecționare a cadrelor didactice din București se desfășoară acum prima sesiune a examenelor pentru obținerea gradului II de către învățătorii și profesorii din învățămîntul de cultură generală, din învățămîntul special și preșcolar. La examene s-a prezentat un număr mare de cadre didactice : 200 de profesori de diverse specialități și 192 de învățători din Capitală și din regiunile București, Dobrogea, Argeș și Ploești, 32 de învățători și profesori din școlile speciale din țară și 30 de educatoare. Examenele le vor da prilejul să demonstreze nivelul lor de pregătire profesională și ideologică, măsura în care stăpînesc metodele înaintate de instruire și educare a elevilor. Examenele se desfășoară după programe de studiu care au fost puse din individual vreme la dispoziția candidaților. Programele au orientat studiul acestora spre aprofundarea problemelor privind conținutul ideologic și științific al lecțiilor și metodele cele mai adecvate de predare, de legare a învățămîntului de viață în cadrul fiecărei specialități, în munca de pregătire în vederea examenelor, candidații au primit un substanțial sprijin prin inst îțulele de perfecționare ale cadrelor didactice care au organizat pentru ei consultații și cursuri de pregătire. Profesorii candidați la examen dau trei probe orale : susținerea lucrării personale metodico-științifice, verificarea cunoștințelor de specialitate și de metodică a specialității și o probă pentru cunoștințele de materialism dialectic și istoric. La educatoare și învățători se mai adaugă o probă scrisă la literatura romina. Lucrările cu care s-au prezentat candidații la examen sunt elaborate pe baza cunoștințelor teoretice și a experienței proprii, iar în unele cazuri și pe baza cunoașterii experienței altor cadre didactice. Cerința de a întocmi astfel lucrările i-a determinat pe candidații la examen să facă generalizări și să tragă concluzii teoretice din rezultatele obținute în activitatea lor la catedră și, prin aceasta, să-și îmbunătățească pregătirea de specialitate. Temele lucrărilor se referă la educarea elevilor în spiritul moralei comuniste, al patriotismului socialist și internaționalismului proletar, la legarea învățămîntului de viață, de producție etc. Cele șase comisii care îi examinează pe candidați — două comisii pentru profesori, grupate pe specialități, o comisie pentru cadrele din învățămîntul special, o comisie pentru educatoare, o comisie pentru învățătorii din Capitală și regiunea București și o comisie pentru învățătorii din regiunile Dobrogea, Argeș și Ploești — cercetează cu atenție lucrările și răspunsurile date de învățători și profesori, căutînd să creeze condiții cit mai bune pentru desfășurarea examenelor. Pregătirea în vederea examenului pentru obținerea gradului II și însăși desfășurarea acestuia constituie pentru cadrele didactice un bun prilej de a-și ridica nivelul profesional și ideologic, de a-și întări contribuția la realizarea sarcinilor puse în fața învățămîntului de Congresul al III lea al P.M.R. Cu prilejul Anului Nou în sala Palatului R.P.R. a fost organizat un feeric Carnaval al pionierilor și școlarilor fruntași, [ti fotograf. ] un g.ttr Je elevi parteipanti la ser la fu. . Sărbătoarea majoratului In toate localitățile țării s-a organizat de curînd „Sărbătoarea majoratului“, sărbătoarea celor care au împlinit vîrsta de 18 ani. Printre cei sărbătoriți s-au numărat mulți elevi din ultima clasă a școlilor de cultură generală și profesionale sau din școlile tehnice. La Constanța au participat la sărbătoarea majoratului peste 180 de elevi, fii de muncitori și colectiviști din orașul Constanța și regiunea Dobrogea. In cadrul unei adunări care s-a desfășurat într-o atmosferă plină de entuziasm, tovarășii Ion Petre, prim-secretar al Comitetului orășenesc U.T.M., Alexandru Dumitru, Sfatului vicepreședintele popular orășenesc și Ion Lungu, directorul Școlii medii nr. 3 din Constanța le-au vorbit tinerilor despre importanța acestui eveniment din viața lor, despre drepturile și îndatoririle ce le revin ca cetățeni majori ai patriei. Și în centrele de comune ale raionului Cehul Silvaniei sărbătoarea majoratului a avut loc intr-o atmosferă de însuflețire, într-un cadru festiv. In comuna Fărcașa, de exemplu, cei 32 de tineri și tinere care au împlinit de curînd 18 ani au fost felicitați cu căldură de reprezentanții organelor locale și de cadrele didactice O interesantă dezbatere metodico-științifică șin educarea tineretului în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, o sarcină a cărei însemnătate a fost subliniată de cel de al III-lea Congres al P.M.R., un rol important îl are studiul istoriei patriei, al limbii și literaturii române. Ințelegînd acest lucru, Societatea de științe istorice și filologice, care grupează în sinul său specialiști din domeniul istoriei și filologiei — oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior și din învățămîntul de cultură generală — organizează acțiuni menite să sprijine cunoașterea trecutului de luptă al poporului și al partidului nostru. Printre aceste acțiuni se numără și sesiunea metodico-științifică interregională care a avut loc recent la Sibiu și care s-a bucurat de tot ajutorul din partea organelor locale de partid și de stat. Reunind un mare număr de membri ai filialelor societății din numeroase regiuni ale țării și cadre didactice din localitate, sesiunea a prilejuit o largă dezbatere a unor probleme științifice și metodice ,din domeniul istoriei și filologiei, precum și un rodnic schimb de experiență între conducerile filialelor ca și între profesorii de istorie de limba și literașitura romina. Participarea la sesiune a unor membrii din conducerea societății și a unor lucrători cu munci de răspundere în Ministerul învățămîntului și Culturii și în institutele de perfecționare a cadrelor didactice, ca și a reprezentanților organelor locale de partid și de stat subliniat însemnătatea acestei sensiuni — prima de acest fel organizată de Societatea de științe istorice și filologice — și a demonstrat necesitatea organizării și pe viitor a unor asemenea acțiuni. Un loc important în cadrul dezbaterilor sesiunii l-a ocupat discutarea, în prezența unora dintre autori, a primului volum al lucrării „Din Istoria Transilvaniei“ de acad. C. Daicoviciu, St. Pascu, V. Cheresteșiu și T. Morariu, volum apărut în cinstea celui de al III-lea Congres al P.M.R. în Editura Academiei R.P.R. și care tratează istoria Transilvaniei de la începuturile societății omenești și pînă la evenimentele din preajma anului revoluționar 1848. După cum s-a subliniat în referatul prezentat de colectivul profesorilor din Brașov (colectiv format din Tiberiu Jiga, Maya Philippi, Bakó Géza, M. Nistor și Pavel Binder), în coreferatul prezentat de tovarășul Aurel Țintă din Timișoara, ca și în discuțiile ce au avut loc, lucrarea „Din Istoria Transilvaniei“ vine să umple un gol de mult simțit, fiind prima lucrare de istorie a Transilvaniei scrisă de pe pozițiile materialismului istoric. Fundamentîndu-și concluziile pe baza celor mai noi cercetări în domeniul științei istorice colectivul de autori a reușit să elaboreze o lucrare cu o importantă valoare științifică, care se adresează atît oamenilor de știință cit și publicului larg. Meritul deosebit al lucrării, după cum s-a subliniat în cadrul sesiunii, constă în aceea că cercetarea științifică se bazează pe izvoarele istorice și arheologice, pe interpretarea marxist-leninistă. Lucrarea demască cu tărie teoriile istoriografiei burgheze cu privire la situația Daciei în timpul stăpînirii romane și la golurile de populație în Transilvania, argumentând, pe baza unor date concludente, stabilitatea, continuitatea neîntreruptă și unitatea poporului nostru pe întreg teritoriul R.P.R. De asemenea lucrarea aduce date prețioase cu privire la legătura permanentă a Transilvaniei cu Muntenia și Moldova, la tendința tot mai puternică spre apropiere și unificare manifestată de acestea, la unitatea limbii române și a poporului român. O serie de participanți la discuții au arătat că lucrarea „Din Istoria Transilvaniei” prezintă importanță deosebită și pentru cadrele didactice, oferind profesorilor de istorie un bogat material bibliografic și didactic cu privire la periodizarea istoriei patriei, la formarea poporului român și a limbii române, la lupta maselor populare împotriva asupririi și la rolul lor de făuritor al istoriei. Important este și faptul că dezbaterile consfătuirii au scos la iveală și unele lacune ale lucrării, în legătură cu tratarea insuficientă a unor epoci din istoria Transilvaniei sau cu insuficienta adîncire pe baza tezelor marxist-leniniste a unor fenomene istorice, fără însă ca acestea să scadă din valoarea în ansamblu a lucrării și din importanța ei pentru educarea patriotică a oamenilor muncii. Autorii au apreciat utilitatea discuțiilor pe marginea lucrării și s-au angajat să lichideze la reeditare lacunele semnalate. Tot atît de importantă s-a dovedit a fi și prezentarea și discutarea în cadrul sesiunii a programei de Istoria Romîniei pentru clasa a XI-a, programă de curînd publicată în întregime. Din referatul prezentat și din discuțiile ce au avut loc — cu toate că acestea au fost destul de restrînse și n-au adîncit suficient problemele la care s-au referit — a reieșit că actuala programă de Istoria Romîniei a fost mult îmbunătățită fată de cele anterioare și răspunde în cea mai mare măsură sarcinilor ce reies din documentele Congresului al III-lea al partidului cu privire la studierea istoriei patriei în școlile de cultură generală, întocmită pe baza consultării unui larg colectiv de specialiști și cadre didactice, programa se întemeiază pe documentele de partid, pe cele mai noi rezultate ale cercetărilor istorice și pe materialele Tratatului de Istoria Romîniei pe care îl elaborează Academia R.P.R. Ținînd seamă de rolul deosebit al predării istoriei patriei pentru educarea patriotică și internaționalistă a noilor generații, pentru formarea conștiinței lor socialiste, programa prevede sporirea numărului orelor de istorie la clasa a Xl-a de la 2 la 3 pe săptămînă. Totodată, pentru a veni C. Minca (Continuare în pag. Sesiunea metodicoștiinifică interregională a Societății de știine istorice și filologice