Gazeta Învățământului, 1962 (Anul 14, nr. 642-688)

1962-01-05 / nr. 642

AtEGEftitE SINICAIE IW ȘCOLI Atenție sporita problemelor profesionale în perioada care a trecut de la alegerea sa, comitetul sindicatului muncitorilor din învățămînt din orașul Suceava a obținut o sea­mă de succese. Sprijinul său s-a făcut simțit în îmbunătățirea pro­cesului instructiv-educativ, în îm­bogățirea experienței pedagogice a cadrelor didactice, în îmbunătă­țirea condițiilor de viață și de muncă ale acestora. In anul școlar 1960—1961, în toate școlile din o­­raș procentul de elevi promovați a fost mai mare față de anul ante­rior. Rezultatele cele mai bune le-au obținut școlile medii nr. 1 și nr. 2 și școala pedagogică. Frec­vența s-a îmbunătățit cu mult a­­nul acesta. La școala din N­eam, de pildă, frecvența a înregistrat procentul maxim : sută la sută. Un rol însemnat în lichidarea ab­sentelor l-au avut învățătorii, pro­fesorii și dirigintă claselor, care au făcut vizite la domiciliul elevi­lor, au ținut o strînsă legătură cu părinții, au verificat cu atenție motivările. Apreciind progresele înregistra­te în munca comitetului sindica­tului față de anii trecuți, confe­rința care a avut loc recent, cu prilejul dării de seamă și a a­­legerilor sindicale, a scos însă la iveală, în spirit critic și autocri­tic, unele deficiențe. Atît darea de seamă, cit și participantă la dis­cuții au subliniat faptul că rezul­­tatele dobîndite de comitetul sin­dicatului puteau fi și mai bune dacă acesta ar fi stabilit centrul de greutate al întregii sale activi­tăți in grupele sindicale, acolo unde se desfășoară de fapt activit­­atea fiecărui membru de sindicat. Dacă organizatorii de grupă ar fi fost instruiți temeinic și contro­lați în muncă, dacă s-ar fi bucu­rat de un sprijin concret din par­tea comitetului sindicatului — au arătat participanții la conferință — desigur că ei s-ar fi descurcat cu competență în sarcinile ce le reveneau. Așa însă în u­­nele școli, organizatorii grupelor sindicale n-au realizat o colabo­rare strînsă cu conducerea, iar o seamă de acțiuni privind sprijini­rea procesului de învățămînt au fost organizate mai mult pe linie administrativă și, uneori, n-au dat rezultatele scontate. Un exemplu­ concludent în această direcție îl constituie acțiunile menite să ducă la ridicarea măiestriei pedagogice, la îmbunătățirea calității lecțiilor. Așa cum s-a arătat în cadrul adu­nării generale, organizatorii gru­pelor sindicale din unele școli nu s-au ocupat în suficientă mă­sură de studierea și generalizarea experienței pozitive, de sprijinirea cadrelor didactice tinere, în faza de activitate a comite­tului sindicatului există numeroase grupe sindicale desigur care dețin o experiență bună în orga­nizarea consfătuirilor de muncă. Consfătuirea care a avut loc la școala pedagogică pe tema ridi­cării calității muncii didactice a constituit un sprijin prețios pen­tru profesori. Același lucru se poate spune și despre consfătuirea care a avut loc la Școala media numărul 2 pe tema întocmirii ca­ietului dirigintelui. Această formă importantă de sprijinire a condu­cerii școlii in ridicarea nivelului profesional al cadrelor didactica nu s-a bucurat însă de suficient sprijin din partea comitetului sin­dicatului, care n-a organizat nici o acțiune pentru răspîndirea me­todelor bune de muncă ale orga­nizatorilor de grupă în acest do­meniu. Așa cum s-a subliniat în darea de seamă, cu prilejul alegerilor care au avut loc în grupele sindi­cale, numeroși vorbitori au anali­zat cu simț de răspundere activi­tatea anterioară, s-au străduit să-și aducă contribuția la îmbună­tățirea muncii sindicale. Ei au sub­liniat rolul important pe care tre­buia să-l aibă activul grupelor sindicale în îmbunătățirea proce­sului de învățămînt. Iată de ce noul comitet al sindicatului va tre­bui să înlăture concepția după care de îmbunătățirea muncii pro­fesionale a cadrelor didactice tre­buie să se ocupe numai conduce­rea școlii. Organizatorii de grupă vor trebui îndrumați să realizeze în viitor o strînsă colaborare cu directorii școlilor, pentru ca îm­preună să pregătească consfătui­rile de muncă, împreună să sta­bilească măsurile necesare pentru îmbunătățirea procesului de învă­țămînt, pentru sprijinirea cadre­lor tinere. Noul comitet al sindicatului, în care au fost aleși profesori și în­vățători cu multă dorință de mun­că, va trebui să acorde toată a­­tenția sprijinirii activului din gru­pele sindicale, să îndrepte munca acestora spre problemele esenția­le, cum sînt sprijinirea procesului de învățămînt, organizarea temei­nică a muncii cultural-educative, îmbunătățirea condițiilor de mun­că, trai și cultură a cadrelor di­dactice. Pentru aceasta însă va trebui organizată cu operativitate instruirea temeinică a organizato­rilor de grupă și a celorlalți­ dele­gați noi aleși. Numai așa comite­lui sindicatului va reuși să lichi­deze lipsurile care s-au manifestat și va putea să-și îndeplinească sarcinile ce i-au fost încredințate. P. MARGINEANU Grija pentru condițiile activității social-culturale Și comitetul sindicatului mun­citorilor din învățămînt din ra­ionul V. I. Lenin a prezentat de curînd în fața membrilor de sindicat darea de seamă asupra activității sale pe perioada 1 martie 1960 și pînă în prezent, în cadrul conferinței s-a subli­niat contribuția pe care a dus-o comitetul sindicatului și­ a în sprijinirea procesului de învă­­țămînt, în munca de ridicare a nivelului profesional al cadrelor didactice și felul cum și-a înde­plinit sarcinile ce i-au revenit în domeniul social-cultural. S-a evidențiat grija deosebită manifestată de comitetul sindica­tului pentru condițiile de muncă și de odihnă ale cadrelor didac­tice. Aceasta s-a vădit puternic în activitatea desfășurată pe linia asigurărilor sociale. Bugetul de asigurări sociale a fost gospo­dărit cu simț de răspundere. In fiecare lună au avut loc ședințe de analiză și de instructaj cu activiștii din comitetele de secții și cu delegații cu asigurările so­ciale din grupele sindicale. Exi­gența cu care s-a lucrat în acest domeniu a făcut posibilă preve­nirea îmbolnăvirilor, reducerea zilelor de incapacitate de muncă. Cu multă atenție s-a procedat și la distribuirea biletelor de odihnă și de tratament. Datorită acestui fapt, atît cele 40 de bilete pentru odihnă cit și cele 67 de bilete pentru tratament au fost distribuite celor mai indicați membri de sindicat, care au fost propuși de grupele sindicale. Pentru cunoașterea frumuse­ților patriei și a realizărilor re­gimului democrat-popular, comi­tetul sindicatului a organizat excursii în Capitală și în dife­rite localități din țară. Cadrele didactice au vizitat Cheile Dîm­­bovicioarei, Castelul Bran, Si­naia, Piatra Neamț și alte­le. Pentru documentare, s-au făcut vizite la Institutul de fizică atomică, la „Casa Scînteii“ și la Palatul R. P. Române. Comitetul sindicatului a depus o muncă susținută pe linia îmbu­nătățirii muncii cultural-educa­tive. La nivelul sindicatului au fost organizate formații artistice care, prin programele prezen­tate, au reușit să satisfacă în bună măsură exigențele membri­lor de sindicat. Tot pe linia intensificării mun­cii cultural-educative — așa cum a reieșit din darea de seamă și din discuții — comitetul sindica­tului a organizat conferințe pe teme, cum sunt : „învățătura marxist-leninistă despre școală", „Literatura și arta realist-socia­­listă“, „Noi realizări în știință și tehnică“, despre actualitatea in­ternațională și altele. Aceste conferințe au fost susținute de activiști de partid și de stat, de academicieni. îmbunătățirea muncii colecti­velor gazetelor de perete din numeroase școli a fost un rezul­tat al instruirii acestora de către comitetul sindicatului. Cu pri­lejul unor ședințe de instructaj, s-a vorbit pe larg despre gazetelor de perete, despre rolul pro­blemele ce trebuie oglindite în mod deosebit, despre necesitatea publicării unor articole prin care să fie răspîndită experiența pozi­tivă a cadrelor didactice și unor articole în care să se critice a lipsurile ce se mai manifestă uneori. Gazetele de perete de la școlile medii nr. 27 și nr. 22, de la Institutul pedagogic, de la școlile de 7 ani nr. 130, 128, 136 și altele constituie un exemplu demn de urmat în ce privește conținutul, operativitatea și com­bativitatea. Dar, așa cum a subli­niat în cuvîntul său tovarășul George Ilioniu, experiența colec­tivelor de mai sus n-a fost popu­larizată de comitetul sindicatului în toate școlile, deși a fost orga­nizat un­­ concurs pe raion al gazetelor de perete. Un aspect pozitiv al muncii culturale desfășurate de comite­tul sindicatului îl constituie or­ganizarea cercurilor de citit și de cultură generală din cartiere și din comunele subordonate ra­ionului. Subliniind părțile pozitive ale muncii comitetului sindicatului, profesorul Mihai Cazacliu, învă­țătoarea Aurelia Ioniță, profeso­rul Ion Mateiaș și alții au arătat însă și faptul că, în viitor, comi­tetul sindicatului va trebui să ducă o muncă mai colectivă, să acorde un sprijin mai mare co­mitetelor sindicale de secție și grupelor sindicale. Recomandările făcute de conferință, indicațiile prețioase pentru noul comitet al sindicatului cuprinse în hotărîrea adoptată, angajamentele pe care și le-au luat delegații la confe­rință, constituie chezășia sigură a îmbunătățirii întregii țăți sindicale, a obținerii activi­unor noi succese în îndeplinirea sarci­nilor încredințate de partid ca­drelor didactice. P. A. ULIAN HJHT MMNT»A — c om. Urluiasc<s raionul Drăgășani. Dacă aveți studiile medii com­plete și a fi fost atestat ca învăță­tor sinteti­considerat calificat și puteți fi salarizat ca învățător da categoria a l-a. De asemenea dacă la 1 august 1959 era fi atestat, aveaui peste 5 ani vechime și îndeplineau­ și ce­lelalte condiții vi se poate acorda gradul definitiv fără examen. ION JARCA — comuna Tulea, raionul Cîmpina. In școala de cultură generală nu există discipline socotite dex­terități, toate obiectele avînd im­portanța lor în cadrul procesului instructiv-educativ. Există deosebiri numai în ceea ce privește norma didactică la fi­nele sau altele dintre discipline (18 ore, 20—21 ore, 24—30 ore). Orele cumulate indiferent in ce disciplină, care depășesc norma didactică prevăzută pînă la la normă se plătesc pentru cadrele didactice cu 40 ° C din salariul func­ției de bază pentru normă, sau cu norma corespunzătoare în ca­zul cind numărul orelor e mai mic. Orele cumulate se plătesc și pe timpul vacanțelor de iarnă și pri­măvară, iar la stabilirea număru­lui lor se ia în considerare numă­rul de ore ce revin săptăminal după planul de învățămînt, peste normă, indiferent dacă intr-o lună s-au predat mai multe sau mai pu­ține ore. Plata orelor cumulate se face la salariul funcției de bază (profesor, învățător) fără indemnizațiile pes­te salariu (director, diriginte etc.) EUGEN NEAGU — comuna Ne­gri, raion Galați. Concediile de odihnă ale cadre­lor didactice pot fi efectuate și în vacanțele de iarnă și primăvară, dacă acestea n-au putut fi efec­tuate în întregime în vai, vatră, din motive obiective. Acest lucru este precizat prin îndrep­tarul trimis de M.I.C. tuturor sec­țiilor de învățămînt și cultură. Dirigenfiile sînt plătite de la în­ceputul anului școlar (1 septem­brie), chiar dacă cursurile s-au deschis mai tîrziu, întrucît în acest timp dirigintă îndeplinesc o a»­rie de sarcini (înscrierea elevi­lor, întocmirea cataloagelor, a p­­e­nificării muncii educative etc.) Dirigenfiile se plătesc în continua­re și pe timpul vacanțelor de iarnă și de primăvară. RADU TEODOR — Brașov. Cadrele didactice care au bene­­­ficiat de indemnizație pentru copii pînă la 1 septembrie 1961 își păs­trează în continuare dreptul la a­­locație, chiar dacă după majora­rea salariilor au depășit plafonul stabilit. Acest drept se menține pînă la trecerea celui in cauză in­tr-o altă funcție sau într-o altă categorie de salarizare cărora le corespunde un salariu mai mare decit plafonul stabilit. Prin instrucțiunile și îndreptarul trimis de minister tuturor secțiilor de învățămînt și cultură este cla­rificat ce se consideră plată cu ora și ce se consideră cumul. Drepturile de concediu de odih­nă se calculează pe baza cîștigului mediu realizat in ultimele 12 luni. La calcularea indemnizației de concediu, pe lingă salariul tarifar, intră majorările de 10—15*/» pen­tru predarea în școlile speciale, învățămintul seral, practică peda­gogică și învățămînt profesional cu pian de produc­ție, Indemniza­ția de director (director adjunct), indemnizația de diriginte sau pen­tru predarea la 2—4 clase, alte In­demnizații și premii. La indemni­zația de concediu nu se includ su­mele rezultate din cumul sau din plata cu ora. EI,. STĂNESCU — comuna do­mni, raionul Mișii. Potrivit dispozițiilor­­ în vigoare, suplinirea unui cadru didactic a­­flat în concediu de boală sau de naștere se consideră plată cu ora, nu cumul. In consecință, pe timpul suplinirii cel care suplinește, ur­mează să fie plătit cu 1/96 din sa­lariu pentru fiecare oră efectiv predată în clasă în cadrul obliga­țiilor lui. La fel va fi plătit și suplinitorul dumneavoastră pe timpul conce­diului de maternitate pe care-1 veti efectua. CORESPOVNlDINTA ION DINA, învățător, comuna Frîncești, raionul Rm. Vîlcea Refineni, din materialul dvs. ca foarte justă, ideea că învăță­torul nu poate să aibă o atitu­dine indiferentă, obiectivistă, față de con­ținutul lecțiilor predate și că, dimpotrivă, el trebuie să se situeze de fiecare dată pe o pozi­ție partinică. „Scopul fiecărei lecții trebuie integrat în scopul general al invățămintului nostru care urmărește dezvoltarea mul­tilaterală a elevilor, formarea și conturarea tot mai accentuată a profilului lor moral de construc­tori ai societății comuniste", VALENTIN OLTEANU, directo­rul școlii din Valea Măcrișului, raionul Urziceni. Foarte bune cele două exem­ple pe care le dați privind munca de educare a unor elevi. Trebuia însă să expuneți mai detailat felul cum au evoluat ei. Și ideea de la care ați pornit este bună. Dar a­ți înclinat prea mult spre afirmatii generate in care cele două­ exemple se pierd. Refe­­riti-vă nu la posibilități presupuse ci la situația concretă din școala dvs., la activitatea cadrelor di­dactice alături de care lucrau­. ADRIAN BUTOI, Școala medie „Frații Buzești“ Craiova . După cine rezultă din scri­soarea dvs. aveți o activitate bogată, frumoasă și multilaterală. Atunci cind vă propuneți să vorbiți despre această activitate nu vă puteți referi însă, mai ales în­­tr-un spațiu atît de restrîns, la toate aspectele ei. De altfel, revă­­zînd materialul pe care l-ați scris, veți observa că el cuprinde numai o enumerare de realizări. Pe viitor, vă sfătuim să vă hotă­­ri și a alege pentru fiecare din articolele dvs. cile o singură temă pe care s-o dezbateți în adîncime în cadrul căreia să arătați cum ați ajuns la rezulta­tele obținute. MARCEL MUREȘANU, profesor, Casa de copii școlari Prundul Bîrgăului, raionul Bistrița . A fi abordat o temă importantă, interesantă și actuală : educarea dragostei și a devotamentului față de clasa muncitoare și față de partid prin lecțiile de lite­ratură. Aceasta este însă o pro­blemă complexă care cere o tra­tare mai aprofundată, mai temei­nică. Dacă pornind de la ideile pe care le-a­i formulat vezi adin ei această temă referindu-vă la multiplele posibilități pentru edu­carea dragostei față de clasa muncitoare și fată de partid, pe care le oferă profesorului lite­ratura, la metodele și procedeele pe care le utilizați pentru a folosi ci­ mai bine aceste posibilități, articolul dvs. va deveni cu ade­vărat valoros și va folosi și citi­torilor noștri. GHEORGHE BOBEI, profesor, Școala de 7 ani din comuna Tur­cești, raionul Horezu . Ne bucură atenția și grija cu care trata și preocupările literare ale elevilor dvs. Considerăm po­zitiv faptul că în astfel de cazuri ați procedat cu discernăm­­înt așa cum reiese din articolul trimis: „Pe de o parte m-am ferit să nu determin ofilirea prematură talentului unora dintre elevi, iar­­ pe de altă parte am căutat să fac în așa fel nicit o reală sau o în­chipuită înclinație spre creația literară să nu stinjenească munca lor școlară". I. PENTEȘ, comuna Strehaia, regiunea Oltenia : Materialul privind predarea muzicii este interesant. Ar mai fi necesar să arătați dacă ideile cuprinse în el reprezintă rezul­tate ale experienței dvs. perso­nale sau ale altor învățători din școala dvs. Veți putea să renun­țați astfel și la tonul de instruc­țiuni, ceea ce ar contribui la îm­bunătățirea lui­ I. PETRESCU, învățător, Dej, re­giunea Cluj i VALERIA RADU, în­vățătoare, Orăștie ; ELENA VE­­CERDEA, profesoară, Sibiu . Și dvs. ați surprins unele me­tode și procedee bune in lecțiile la care ați asistat dar mergeți prea mult pe o linie descriptivă, în articolele trimise, încercați, pe viitor, să dați materialelor un caracter mai analitic. Lecție practică la botanică, în seră.

Next