Gazeta Învățământului, 1964 (Anul 16, nr. 736-783)
1964-01-03 / nr. 736
Proletari din toate țările, uniți-vă! EDITATĂ DE MINISTERUL INVATAMINTlLUi ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVAAMINT ȘI CULTURA Anul XV nr. 736 vineri 3 ianuarie 1964 8 pagini 25 bani IMAGINI DIN VACANȚĂ Coarne prelungi și masive de munți, dormitind ca o turmă de giganți mîngîiați de mișcarea densă și domoală a negurilor. Crengi de brad pe care gerul a însăilat nesfîrșite broderii de filigran strălucitor, țesut in păienjeniș de apă înghețată. Umbre alunecînd vertiginos pe pante albe, ridicind in zbor, din cozile schiurilor, coli de zăpadă. Fiecare dintre copiii care și-au petrecut o bună parte din zilele vacanței la deal, în clădirea cu aspect de castel Predin basme transformat ad-hoc în tabără pentru elevii școlii medii „Dr. Petru Groza"” din București, păstrează în amintire zeci de astfel de imagini. Dintre ele, cele mai dragi sunt poate cele care amintesc de excursii. Intr-adevăr, ce poate fi mai fermecător, mai plin de poezie! In dimineața din care se șterg umbrele albastre ale zorilor, copiii pornesc pe drumeagul înghețat, cu rucsacurile în spinare. După o vreme, vilele stațiunii rămîn în urmă. Drumul continuă pe o podca, prin umor, pădurii. Erezii înalți, mîndri și nemișcați — cavaleri ai codrilor în veșminte verzi, întunecate — străjuiesc o lume plină de taine, de unde uneori vin zgomote vagi ce fac parcă liniștea și mai profundă. Este poate o crenguță care s-a rupt, sau poate un tufiș atins, în treacăt, de toana unei mîngîieri de vînt. Iar sus, departe, se văd crestenelate, încoronate sub cerul albastru crepur cu zăpada aurită de soarele abia răsăsirii. Drumul șerpuiește înclinat prin poiene, peste podețe și pe lingă izvoare. O vreme merg cu toții tăcuți, ascultînd liniștea pădurii. E chiar de mirare otita liniște. Nici o teamă: se va sparge curînd. Nu mai știu cine a aruncat prima glumă. Poate una din cele două Liliane ale clasei a Xl-a, sau poate colega lor Felicia Ionescu, sau Mircea Pop. Nu-mi mai amintesc. Știu doar că atîta a fost de-ajuns ca rîsul să cuprindă repede toată coloana, ca o cascadă învolburată și spumoasă de veselie... Și mai știu că, după aceea, veselia a domnit și la cabană, unde rîsetele bufneau mai pe înfundate — vezi mai era pe aici și lume străină — în jurul ceștilor de ceai fierbinte Și cîtă veselie a domnit la schi și la săniuș, cu ce rîsete au fost întîmpinați cei care au alcătuit, în primele zile de tabără, o „moțiune de protest“ peîngă „Majestatea sa natura“ pentru că nu îngăduise încă zăpezii să se aștearnă cu nădejde la Predeal! In pofida acestei dificultăți, Eugen Olici și Sanda Toma, ca și Romulus Petrescu sau Claudia Florescu, au înregistrat sute de coborîri vijelioase însoțite de tradiționalele răsturnări și bușituri în zăpadă, pe panta de la Clăbucet-Sosire. Au fost suficiente apoi cîteva zile de ninsoare pentru ca pasionații sporturilor cu tălpigi să regăsească bucuria alunecărilor amețitoare pe pîrtie. Intre două coborîri, însoțite de gălăgioasa „galerie“ a colegilor, se găsea și un scurt răgaz pentru înverșunate bătălii cu proiectile de zăpadă. Nespus de dragă le va rămîne elevilor și amintirea serilor petrecute la clubul taberii. O seară de muzică. In sală se așterne liniștea. Și dintr-odată, din cutia magnetofonului trup notele falnice ale „Concertului imperial“ de Beethoven. Zeci de tineri stau nemișcați și ascultă vrăjiți. Școala, munții, schiurile au rămas undeva, departe. Toți cei ce ascultă nu mai simt decit muzica viguroasă, caldă, patetică. Și altă seară, în care au ascultat fermecătoarele melodii populare romînești, sau canțonete italiene pline de voioșie... Ei, și pentru că în tabără au fost și elevi mai mari, nu trebuie să trecem cu vederea nici serile de dans: pașii plini de vioiciune, ritmul nu întotdeauna coordonat cu muzica, valsurile mai amuzante decit tangourile, fetele mai bune dansatoare decit băieții... Dar vine ora zece și o dată cu ea profesorii, care în această problemă au unele păreri intrucîtva diferite de ale elevilor, hotărăsc că e timpul ca dansul să se întrerupă pentru odihnă. Ușor, ezitînd parcă printre crengile de brad, un fulg alunecă singur în liniștea pădurii. Un altul răsare alături și se agață de o frunză. Încet, încet, numărul lor se înmulțește într-o învolburare albă și lentă, iar peisajul tăcut și înnegurat se luminează de-o culoare nouă. Ningea și farmecul fulgilor aduce un adaus de poezie jocului pe cit de plăcut pe atît de instructiv, botezat „concurs de orientare turistică“. Grupuri de copii organizate minuțios, după reguli dinainte stabilite, coboară văioage, cercetează atent trunchiuri de copaci, se conduc după semne tainice numai de ei știute, privesc pe sub pietroaie și crengi, căutînd nerăbdători și pasionați plicuri care conțin mesaje întrebări. Uneori nu auzi decit exclamațiuii pline de ciudă. Dar alte ori truda sfîrșește printr-o larmă de bucurie victorioasă : Am găsit, am găsit!! Plicul e desfăcut cu snfigura . Urmează un nou moment de liniște și deliberare. Răspunsul la întrebarea formulată pe bilețelul din plic solicită cunoștințe deosebite și cei mai buni la joacă trebuie să fie cu acest prilej și cei mai buni la învățătură. Seri calde, pline de farmec, petrecute în sala clubului, excursii pe sub umbre de cetini, bulgări pufoși și imenși de neabătuciți în palmele înmănușate, imense întinderi de zăpadă pură și strălucitoare, chipuri îmbujorate de copii care strigă, zid, aleargă, se joacă sau contemplă feerice peisaje montane, îmbogățindu-și sufletul cu minuni de frumusețe. Sunt imagini ale acestei minunate vacanțe de iarnă pe care copiii de la școala „Dr. Petru Groza“ au petrecut-o, asemenea altor mii și mii de copii, în splendida împărăție a munților. O. BUZESCU Elevi din Capitală in vizită la Muzeul de Artă al R.P.R. Uo. In trimestrul II • Consfătuirea raională a cadrelor didactice, care a avut loc înainte de începutul anului școlar, a arătat că școlile din raionul nostru trebuie să se ocupe cu mai multă străduință și mai sistematic de realizarea educației comuniste a elevilor. In cursul trimestrului I s-au obținut o serie de succese pe această linie. Fără a ne mulțumi însă cu cele obținute, în trimestrul II ne vom spori preocupările pentru felul în care se realizează această latură a procesului de învățămînt. întrunit lecția are ponderea cea mai mare și în ceea ce privește educarea comunistă a copiilor, în munca de control și îndrumare a școlilor, vom da o deosebită atenție, valorificării resurselor educative ale secției. Firește, nu ne vom limita la îndrumarea izolată a fiecărei școli în parte, ci vom căuta să folosim experiența bună în interesul tuturor școlilor din raion. De aceea ne am propus să redactăm o serie de scrisori metodice cu privire la cele mai bune procedee folosite pentru întărirea conținutului educativ al predării. Totodată, vom îndruma cercurile pedagogice să dezbată și să popularizeze amplu experiența înaintată în ceea ce privește creșterea valorii educative a lecțiilor. ION MOACĂ șeful secției de învățămînt a raionului Tr. Severin . Hotărîți ca în cel de al doilea trimestru să obținem în școlile din raion o continuă îmbunătățire a procesului instructiv-educativ, ne propunem să controlăm și să îndrumăm mai intens munca pe care o desfășoară cadrele didactice. Urmărim îndeosebi ridicarea pregătirii elevilor la limba romina și la matemetică. In acest scop vom da elevilor din toate școlile lucrări de control cu subiecte unice, stabilite de noi, pentru a cunoaște comparativ nivelul real de cunoștințe al elevilor din fiecare unitate. Concluziile desprinse din studierea acestor lucrări ne vor ajuta să vedem ce școli și ce profesori trebuie sprijiniți cu deosebire, ce măsuri se impun pe raion. Ținînd seama de faptul că activitatea comisiilor metodice poate aduce o contribuție de seamă în propagarea experienței înaintate, în sprijinirea concretă a profesorilor și învățătorilor în rezolvarea celor mai variate probleme ale muncii lor la catedră, vom îndruma aceste comisii să se ocupe mai mult de conținutul predării, de aspectele ei practice din școală, determinîndu-le să ajute mai substanțial decit pînă acum la îmbunătățirea procesului instructiv-educativ. Iată doar cîteva din preocupările noastre din această etapă, spicuite din multele proiecte pe care ni le propunem spre realizare în cursul trimestrului II în interesul instruirii și educării elevilor. VASILE RADU șeful secției de învățămint a raionului Orăștie