Gazeta Învățământului, 1966 (Anul 18, nr. 832-879)

1966-01-07 / nr. 832

TRIMESTRUL II S-ar părea că specificitatea celui de al II-lea trimestru nu poate fi tot atît de bine delimitată, prin anume particularități predominante, cum este cea a primului sau a ultimului trimestru. Dacă se știe bine că primul trimestru este o etapă de în­ceput, în care se elaborează premisele activității întregului an, în care elevii sînt familiarizați cu noua problematică a disciplinelor studiate în clasa respectivă și se pun bazele solide ale acestui stu­diu, dacă este clar că ultimul trimestru aduce cu sine măsurile pentru desăvârșirea rezultatelor muncii anterioare, pentru lichidarea aspectelor la­cunare din pregătirea elevilor, pentru ultimele operații de „finisare“ și „retuș“, mai puțin clare apar poate caracteristicile trimestrului al doilea. Or, pentru a valorifica pe deplin fiecare lecție, fie­care activitate din cadrul lui, se cuvine să-i subli­niem de la început nota dominantă. Trimestrul al doilea este miezul anului școlar ; el ne găsește în plin mers, în plină desfășurare a muncii. De aici rezultă și exigențele acestei etape. Marile probleme pe care le pune în fiecare an or­ganizarea" activității didactice au fost rezolvate. Noile colective de elevi ale claselor au fost sudate, profesorii care au fost puși în fața unor clase și a unor elevi noi au avut vreme să-i cunoască și să-și stabilească modul de lucru în funcție de particulari­tățile lor. A fost posibilă, de asemenea, realizarea legăturilor în cadrul colectivului de profesori apar­­ținînd fiecărei clase, ca și în cadrul întregului co­lectiv de profesori ai școlii și s-au stabilit astfel bazele trainice ale unei rodnice colaborări Pe de altă parte, elevii s-au familiarizat cu pro­blemele noilor discipline pe care le studiază, după cum s-au familiarizat cu feluritele modalități de predare ale diverșilor profesori. Analiza care a încheiat prima perioadă a activi­tății didactice a permis să se formuleze un bilanț pro­centual al veuni­tați>lor: 1 învȘț.1+urci 1 ,• —. oglindesc ele în notele din cataloage, dar și să se efectueze revizia generală a întregului mecanism al procesului instructiv-educativ pe planul fiecărei școli. Această revizie a avut rostul de a descoperi ceea ce constituie, încă, balast în munca școlară, ce lipsuri legate de activitatea profesorilor, a ele­vilor, a conducerii școlii sau a întregului colectiv didactic fac ca rezultatele să nu fie ideale, ca și rostul de a sublinia acele elemente pozitive care pot fi motorul succeselor viitoare. In urma analizei profesorul a constatat, să spu­nem, lipsuri privind propriile sale metode de pre­dare, lipsuri care țin de tratarea individuală a fie­cărui elev cu note slabe, de o anumită atmosferă de comoditate instaurată în întreaga clasă etc. In deplină cunoștință de cauză, el va putea pune ac­centul pe verigile cele mai importante de ordin instructiv ca și de ordin educativ, de natură să înlăture lipsurile, să creeze condițiile unei activi­tăți superioare și în conținut, și în formă. Pe de altă parte, profesorul va da acum o mai largă extindere acelor metode și procedee care și-au verificat și și-au dovedit din plin eficiența in cursul trimestrului anterior. Utilizarea din ce în ce mai insistentă a unor mijloace și metode mo­derne de predare, de pildă, a dat multor pedagogi, în cursul trimestrului trecut, satisfacția unor succese reale. Pentru clasele cu care lucrează, pen­tru disciplina pe care o predau, ei au dobîndit deja o experiență valoroasă în această direcție. Trimes­trul al II-lea va fi astfel o perioadă propice pentru îmbogățirea acestei experiențe. Așadar, trimestrul al II-lea deține toate condiții­le pentru a fi o perioadă de intensă activitate, de maximă concentrare a tuturor forțelor și de maxim randament. Ne putem permite acum să solicităm o sporire generală a exigențelor pe toate planurile — profesorii față de elevii lor, precum și față de ei în­șiși, directorii de școli față de colectivele didactice pe care le conduc, organele de îndrumare și control față de școli. Exigențele manifestate în procesul de învățămînt acum, cînd mai sînt de parcurs două treimi din a­­nul școlar, se vor răsfrînge în chip pozitiv asupra rezultatelor finale. Răspunzînd acestor exigențe, vom kianatoid. u» uuius pane­liu mustiplin* actlul IIl CHTC grevează asupra ultimului trimestru asupra celui de al doilea. Preocuparea de a menține întregul co­lectiv al unei clase la un cît mai înalt nivel de pre­gătire, de a nu admite în procesul predării hiatu­­suri, lucruri neînțelese sau greșit înțelese, vor face ca sfera problemelor pe care le avem de obicei de rezolvat în trimestrul al III-lea să fie cît mai re­­strînsă. Cuprinzînd perioada de mijloc a anului școlar, trimestrul al II-lea îi găsește pe profesori în plină desfășurare a procesului instructiv-educativ, proces care trebuie să se înscrie în această etapă pe o treaptă superioară. ăl Preludiu la spartachiada de iarnă a elevilor. i-i Profiluri - pag. 2 Metodica predării limbii franceze Cinci și cum ii învățăm pe elevi să învețe-pag. 3 Tehnica școlară-pag. 4 pag. 2 HțJ PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI­VA 1 PATRIOTISM „Avem o țară frumoa­să și bogată, un popor harnicei cutezător, care timp de peste două milenii, un ani grei de restriște, înfrății cu co­drii, m­urile și văile și-a apărat glia, iar acum, I­­ zi­dului, își zidește o viață nouă " Din Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., la cel de al IX-leo Corb l greș al Portidulyi Comunist E xistenta de secole și milenii a unor patrii diferite a ge­nerat și statornicit un senti­ment dintre cele mai pro­funde, sentimentul patriotis­mului. Patriotismul este un element al conștiinței socia­le care reflectă sentimentul de dra­goste față de patria în care trăiești și muncești, față de popor și de tradițiile lui de luptă pentru progres social, pentru eliberarea socială și națională, tradiții care reflectă spi­ritul de sacrificiu pentru apărarea libertății și independenței patriei. El cumulează valori spirituale cu mul­tiple și adînci rădăcini istorice în dezvoltarea materială și spirituală a poporului. Procesul educării oamenilor mun­cii în spiritul patriotismului socialist constituie unul din cele mai complexe fenomene, a cărui importanță se răs­frînge asupra tuturor sectoarelor, construcției socialiste și îndeplinește un rol de seamă în descătușarea energiilor creatoare ale poporului muncitor. Partidul nostru a arătat în repetate­ rînduri că educarea mase­lor largi, în special a tineretului, în spiritul patriotismului socialist re­prezintă o îndatorire nobilă perma­nentă a tuturor factorilor educativi, mai ales a școlii, instituție de cultură chemată să dăltuiască și să modele­ze profilul moral al omului nou. A-i educa pe elevi în spiritul patriotis­­­mului înseamnă a dezvălui în fața lor, prin multiplele mijloace și po­sibilități ce stau la îndemîna școlii, natura specifică a acestui fenomen social, a favoriza cunoașterea pro­fundă a procesului formării sale, a releva una din caracteristicile și stimulii principali ai activității oame­nilor muncii în societatea socialistă. Esența și conținutul patriotismului sunt determinate de relațiile sociale și de condițiile economice în care, trăiește omul. De aceea, în dezvol­tarea istorică a omenirii, esența pa­triotismului, conținutul lui social și de clasă, precum și formele lui de ma­nifestare se schimbă datorită schim­bării relațiilor sociale și a condițiilor economice. Patriotismul s-a format în conștiința popoarelor de-a lungul vremurilor, în cursul luptei pentru progres, împotriva cotropitorilor străini și a asupritorilor proprii. Ca element al conștiinței sociale, el are un mare rol în dezvoltarea socială. Istoria, ca și realitățile zilelor noas­tre, demonstrează că adevărații purtători ai patriotismului au fost întotdeauna masele populare, for­țele înaintate ale societății, în timp ce clasele reacționare au identificat patriotismul cu apărarea intereselor lor de clasă, au trădat interesele pa­triei și ale națiunii, sacrificîndu-le de dragul profiturilor și privilegiilor lor. Adevărații purtători ai patriotis­mului sînt oamenii muncii, față de care dascălii sînt chemați să cultive în conștiința elevilor cel mai profund respect, cea mai puternică admirație, deoarece ei sînt cei mai consecvenți apărători ai independenței naționa­le. Proletariatul român a ridicat pe o treaptă mai înaltă glorioasele tra­diții de luptă ale poporului nostru­ pentru libertate și propășirea patriei. Fiind reprezentantul firesc al întregu­lui popor muncitor, el s-a situat în­totdeauna în fruntea forțelor progre­siste ale națiunii, a unit masele mun­citoare în lupta împotriva claselor­ exploatatoare condamnate de istorie, pentru înfăptuirea idealului politic și social al celor ce produc bunurile materiale ale societății. Rolul proletariatului în conducerea întregului popor muncitor a devenit hotărîtor o dată cu făurirea Partidului Comunist Român. În tot decursul existenței sale, P.C.R. a condus ma­sele muncitoare în lupta consecventă împotriva politicii de trădare a inte­reselor naționale burghezo-moșierească. dusă de coaliția Partidul Co­munist Român a demascat în mod consecvent lipsa de patriotism a bur­gheziei românești, care a înrobit țara monopolurilor imperialiste străine, iar în timpul dictaturii fasciste, în condițiile unei cumplite terori, parti­dul a condus poporul în lupta pentru cucerirea libertății și independenței naționale a patriei noastre. P.C.R. a organizat și condus insurecția armată de la 23 August 1944, care a dus la doborîrea dictaturii militaro-fasciste, la angajarea Armatei Române în lupta împotriva hitlerismului, la în­­frîngerea forțelor reacțiunii interne, la instaurarea puterii populare și la reconstrucția și dezvoltarea econo­mică a țării, în procesul profundelor transformări politice, economice și sociale ce au urmat s-a făurit și s-a consolidat un nou tip, superior, de patriotism, patriotismul socialist, ex­primat prin dragostea fierbinte față de patria socialistă, față de regimul socialist, față de clasa muncitoare și partidul ei marxist-leninist — Partidul Comunist Român. Activitatea partidului nostru consti­tuie cea mai elocventă dovadă de patriotism, de dragoste și devota­ment față de patrie, exprimă con­știința unei înalte răspunderi pentru apărarea intereselor vitale ale po­porului. De aceea, dragostea oame­nilor muncii din țara noastră față de patrie este indisolubil legată de dragostea pentru partidul revoluțio­nar al clasei muncitoare, continuato­rul tradițiilor glorioase de luptă pentru libertatea și fericirea poporu­lui, care a deschis în viața poporului român o epocă de mari realizări, a cărei măreție și putere constau, în­tre altele, și în faptul că forțele crea­toare ale omului sînt eliberate de I. IUGA (Continuate în pag. a 2-a) Prof. ALEXANDRINA ZBEREA Maramureșean r V* Fizica și chimia în școală „Predarea noțiunilor de fizică și chimie în școala de cultură generală“ constituie subiectul consfătuirii pe țară care s-a deschis miercuri dimineața în loca­lul Liceului „Nicolae Băl­­cescu“ din București. La această consfătuire, organizată de Societatea de științe fizice și chimice din Republica Socialistă Româ­nia cu sprijinul Ministeru­lui Învățământului, partici­pă academicieni și alți oa­meni de știință, cadre di­dactice din învățămîntul de toate gradele. Aceștia dis­cută probleme legate de modernizarea conținutului predării fizicii și chimiei, de îmbunătățirea metodelor de predare, de folosirea mij­loacelor tehnice audio-vizu­­ale la lecțiile de fizică și chimie etc. Prilejuind un larg schimb de opinii, consfătuirea este menită să ridice nivelul în­vățământului fizicii și chi­miei în școlile noastre.

Next