Gazeta Învățământului, 1967 (Anul 19, nr. 880-927)
1967-01-06 / nr. 880
Studiul translației în liceu După cum se știe, ca urmare a dezvoltării impetuoase a științei și tehnicii, se modernizează continuu și predarea științifice în școală, disciplinelor Problemele care se iau în discuție în legătură cu această modernizare vizează, îndeobște, aspectele cantitative — cii trebuie să se predea în domeniul disciplinei respective. Numai rareori, și sub o formă prea concentrată, care nu izbutește să lămurească prea multe lucruri, se arată cum trebuie să se predea, ce noi metode pedagogice sunt cerute de noul stadiu de dezvoltare a științei. Să luăm, de exemplu, programa școlară de matematică pentru clasa a IX-a, unde predarea unui material bogat într-un număr restrîns de pre cere profesorului multă dibăcie. Să ne oprim numai asupra capitolului „Transformări punctuale“. Cu privire la acest capitol, „nota introductivă“ din programă dă următoarele lămuriri : „Pentru noțiunile introduse în programă cu privire la «transformări punctuale» profesorii vor folosi lucrarea «Transformări geometrice» de C. Ionescu-Bujor, predînd numai acele cîteva chestiuni prevăzute de programă“. Acestea sunt singurele lămuriri date cu privire la bibliografie. Transformările punctuale au fost introduse pentru ca, sub o formă sumară, atît cit se poate în cele 6 ore afectate acestui capitol, elevii să cunoască una din cele mai fecunde metode de a demonstra sau de a descoperi proprietăți geometrice noi. După părerea mea, putem ajunge la acest rezultat numai dacă ne vom rezelva timpul necesar pentru rezolvarea unor probleme cu ajutorul transformărilor. In acest sens, socotesc că este de un real folos capitolul VII din „Culegerea de probleme de geometrie“ de G. Țițeica (ed. 1962 și următoarele). Dar cum să le prezentăm elevilor capitolul „Transformări 1 "> Evids două posihisau cu ajutorul numelor codii fiecărui punct M al unei figuri F să corespundă un singur punct N, astfel ca vectorul MN să fie echipolent cu vectorul v. Mulțimea punctelor transformate formează o figură F prim, care se numește transformata figurii F prin translația T de vector v. Aici se poate face următoarea observație : translația este definită dacă se dă un punct M și transformatul său N prin translație. Intr-adevăr, fiind date punctele M și N, vectorul MN este bine determinat; or, conform definiției, acesta este chiar vectorul translației. Ne vom ocupa numai de translații plane, adică de cele ce se aplică figurilor așezate în același plan sau într-un plan paralel cu vectorul v. Folosind calea geometriei elementare, vom stabili în continuare proprietățile translației. Vom arăta în primul rînd că translația transformă o dreaptă în altă dreaptă paralelă cu cea dată. Considerăm trei puncte A, B și C aparținînd dreptei date (D). Ele se transformă în M, N, P astfel ca să avem vectorii egali AM = BN = CP = v. Deci segmentele AM, BN și CP sunt egale și paralele. Urmează să patrulaterele ABNM și BCPN sunt paralelograme. In continuare constatăm că segmentele MN și NP sunt paralele cu (D); deci M, N și P sunt puncte așezate pe aceeași dreaptă (D prim), paralelă cu (D). (D prim este transformata lui (D). Se pune în evidență și faptul că translația păstrează distanța dintre două puncte. Din paralelogramele formate rezultă că laturile opuse sunt egale; deci: AB = MN și BC = NP. De asemenea, se demonstrează că translația păstrează unghiurile dreptelor. Fie unghiul xoy, translația T de vector v, o Prin se transformă în O, semidreapta ox în OX și oy în OY, cu condițiile OX să fie paralelă cu ox și OY paralelă cu oy. Unghiul xoy transformatul său XOY sînt egalile, avînd laturi paralele. Arătăm apoi elevilor că stația transformă lin nnlicrnn transritr.țrj vit polis și, egal cu ev .ial. .4063.dr . imidiat, cele voxxa poligon:. ?nd laturile svinților expusa anterior. Trecem apoi la studiul produsului a două translații. Prin translația Ti de vector v, punctul M se transformă în N. Apoi acest punct N se transformă în P printr-o a doua translație, Ta — de vector u. Menționăm că succesiunea celor două transformări se numește produsul translațiilor și se notează TaTi ; arătăm că acest produs se poate înlocui printr-o transformare echivalentă T, care transformă direct punctul M în P. Aici se vor reaminti cele studiate de elevi cu privire la vectori, și anume se vor face observațiile că vectorul translației este v-fu și că produsul translațiilor este comutativ, pentru că u + v = v + u. Dacă T este translația de vector v care transformă pe M în N, atunci T— transformarea inversă, este cea care transformă pe N în M. Se vede ușor că vectorul translației T—1 este — v. Translația identică este translația de vector nul, care transformă o figură în ea însăși, deci o lasă neschimbată. Se poate enunța că produsul dintre o translație și translația inversă este transformarea identică. Putem folosi, cum am spus, și o altă cale, aceea a numerelor complexe. In acest caz vom face la început următoarele considerații generale: Fie Z și Z două numere complexe și M și N imaginile lor geometrice. Aceste puncte pot fi definite prin vectorii lor de poziție v și u față de punctul o, originea axelor. Din cele studiate la vectori rezultă vectorul OQ = v u și NM = v — u. Deci segmentului MN, adică lungimea distanța dintre două puncte M și N, este modulul vectorului MN. Fie P punctul din plan al cărui vector de poziție e echipolent cu vectorul NM. Argumentul diferenței (z—Z) este același cu argumentul lui Z prim, afixul lui P. Notăm acest argument cu alfa. Să trecem acum la problema pe care o urmărim. Dacă z, Z și a sunt numere complexe, să arătăm "că relat'V .. *4*. a caracterizta> tr. f >.ie. Lungin .sestpentului este constantă Din cele spuse si deducem : 7. — z a . v* nd modulele, avem* P...p .*,r.an." >.i0! ărgumntul lui vZ - - t a.g a. De.* numărul Argumentul" -i rs*e constant Rezultă că se*.i ntele MN au ac*, eari direcție același sens. Di* relațiile anter care deducem rkm etnici sin». echipolenți. «Lei transformarea Z «=. z -sa definește o translație. Fiecăruia îi corespunde câte o translație. Să revenim asupra proprietăților stabilite la primul punct pe cale geometrică. 1) Prin translație o dreaptă se transformă într-o dreaptă paralelă cu cea dată. Arg. (Z — z) = arg. (Z prim — z prim). Urmează de aici că AB e paralel cu MN și cu NP. Deci (D) se transformă într-o dreaptă paralelă cu ea. 2) Prin translație, distanța dintre două puncte se păstrează. Prin translația Z = z~ a transformăm punctele A în M și în N. Avem : Z — z + a și Z prim ?=. = z prim + a. Scădem cele două relații. Obținem Z — Z prim = — z — z prim, de unde deducem că segmentele MN și AB sunt egale. 3) Translația lasă unghiul a două drept " “unghiul ABC translației c este trim ... au laturile on fot- 1 «io. arătate mai sus. Deci „rirlor sunt ege. 4. Prin t . • se un log.i . ■ transformă el. Aceasta descompunerea a «pm lui triunghiuri a) Produsul . t.*să -v. »;•. este tot o trai staținslațiile : Z = . - a V Z - - b Produsul t an ț>i aplicarea se transformă.en :ă Z 7. -farar» • e toc o translație : . este comutiiv pen •. r . o =■ = b + a b) Trans. . rea ; Z = z. De a est; w. c) Translata. ..< -Z = ? — ■ la ob.? cf produsul dintre u« • < și inversa ei estii că : Z — r • - -: trage con . translațiilor tiv care are la. distanța y i; î. • unghiul a d cu • țese eleviio. .supranumitelor complexe -ensc la exrmm»rea sub forma . istoric« sîn*m nevoiți să ai* •• . ori*'îl tind gixta. - ic tra,vi? mi, ie•i T'săi.'..- .. 5u< -are» , ' uuiv . ne... • - Bujor, pe ca .' o iîiciif:ii-Sroit ■.... (vi para.:« , tie s... »V.estă lucrare nu pe piața on-, actuală, fiid epuizată * site necesit.. rea eskitl rh. e. ( i mai urgent). Capitolul • 3 riituale“ pre poate fi ref . . X-a la cerc maticieni, și ... ■ al II-lea, cin le complexe frică. Acum putem revț transformăr gen sr . • . • find cea de a doua îmbinare re : predate în difei matematicii ■ ,> și trigonorisi » ■ ■. ■ . nou de trai are . - n, it eleganța lui iubitori de rr, - pi vor putea a in număr compluiment, voi . • tie a acestor ne- ri :ni ■ ați • lor lor în g . t tura cu noĭ miie d ; ■ Sn S de paralelism < • ,c.e. desigur, la *re’n.'* a elevilor. nuna la realizarea scopului ce ni l-am propus fiecare dintre noi. Prof. PAULA POPESCU Liceul „Matei Basarab“, București să Potttru a ilustra cele sfizirige oprim num tsupra anar tr-instație. Vom începe prin a da fi transformare» care face c.a PAGINA 2 TEMATICĂ ORIENTATIVĂ pentru cercetările privind activitatea Organizației pionierilor Comisia metodică a Consiliului Național al Organizației pionierilor propune o serie de teme care pot face obiectul unor articole pentru presa pedagogică sau al unor comunicări pentru sesiuni științifice ale cadrelor didactice, al unor lucrări pentru obținet gradelor didactice sau al lucrărilor de diplomă ale studenților de secțiile de pedagogie ale universităților. orizontului științific al pionieparatie iu desfășurarea lecții- 41. ea festivităților pro- 42. •srăparea lor educativa.C. Cim:urile artistice ca mii- 43. ba«* .1* activizare și instruire 1. Partidul Comunist Român — conducătorul Organizației pionierilor. 2. Rolul comisiilor metodice ale consiliilor Organizației în asigurarea caracterului pedagogic al activității pionierești. 3. Consiliile raionale și regionale ale Organizației pionierilor ca factori de stimulare și orientare a activității pionierești. 4. Casele pionierilor — centre de îndrumare pedagogică a activității pionierești. 5. Pregătirea elevilor pentru a deveni pionieri și a pionierilor pentru a deveni uteciști. 6. Conținutul și stilul muncii comisiilor consiliului regional (raional sau orășenesc). 7. Rolul pionierilor în conținutului activității stabilirea pionierești. 8. Contribuția organizației pionierilor la educația moral-politică a elevilor. 9. Educația civică în cadrul acivității pionierești. 10. Activitatea pionierească — mijloc de integrare socială a elevilor. II Educația patriotică în cada activității pionierești. 12. Educarea pionierilor în spiritul tradițiilor revoluționare. 13. Pionierii, purtătorii unei opini publice sănătoase în școală. Și Dezvoltarea gîndirii tehnice a elevilor prin activitățile pionierești. 15. Activitatea pionierească, o contribuție însemnată la completarea culturii generale a elevilor. 16. Rolul activităților practice pinierești în orientarea profesională a elevilor. 17. Cum contribuie activitățile din cercurile tehnice la formarea 18 locul portului ți al jocurilor 19. Pregătirea elevilor pentru activiatea turistică — sarcină a Organizațiiei pionierilor. 20. iii.cul și fu.; ult durați vă p. i mizicii în activitatea proziei 2Î. Locul și tur.criza educativă a literaturii în activitatea piore~ reascâ. 22. Locul șitelor plastice cu educativă 0 are activitatea pro-2S. Emisiunle radio-televiziunii valoarea lor educativă. 24. Analiza creației literare destinate copiilor. 25. Analiza creației artuzicale destinate copiilor. 26. Analiza creației plastice destinate copiilor. 27. Chipul pionierului in literatura noastră contemporan. 28. Sfer; șî suecifica activității pionierești în raport cu activitatea didactică. 29. Profesorul cu dirij irne și comandant de de:at- ment. SO. Rolul cercurilor de elevi și tehnica desîărților prin com« a elevilor. 13.■ .U -a formelor și a metodelor 44. •.•*.* .-i pionerești sub raporti.locacități de activizare și 45. forma ■ . elevilor. :>i. P. vir» > dagigică asupra sanizatorie a activității 46. piorii pt ; 11. 3î . consiliilor Organizări : *■ [UNK]•■ .1 -rilfr ca îndrumători 47. ai .«man anior. Vatoria niștărilor de tineret .n R »măria 48. 37 pui a organizării întîlnirii viie ■ni : * ■: ci personalități ale-ere științifice și cui- 49 tiraje. deprinderilor orga- 50. /•atr-ic< * și a priceperilor de ■ › idt <:*:ș i subordonare a pionierilor. .1. cultivara relațiilor în spiritul u.r..iii.v si socialist între pro- „ "*• vieri (tev# ășia și prietenia). ‘»* organizării rațio■"*«- anțelor elevilor. . Principiile pedagogice ale activității pionierești. , Rolul cadrelor didactice în fundamentarea științifică a activității pionierești. Satisfacerea trebuinței de solemn a copiilor prin activitățile pionierești. Cercetări statistice asupra timpului liber al elevilor. Din experiența conducerii practicii pedagogice în sectorul muncii pionierești. Rolul studiilor de sociologie în fundamentarea științifică a activității pionierești. Rolul studiilor de psihologie pedagogică în fundamentarea științifică a activității pionierești. Cunoașterea psihologiei elevilor — condiție a succesului activității pionierești. Din experiența organizării vacanțelor școlare. Conținutul și stilul muncii într-o tabără pionierească. Din experiența cultivării relațiilor de prietenie a pionierilor români cu cei din alte țări. Concursurile tradiționale ale Organizației pionierilor și căile de asigurare a succesului participanților. Profesori distinși cu diploma și insigna „Merite in activitatea sportivă“ Rezultatele tot mai bune obținute în școlile de toate gradele în îmbunătățirea procesului de predare a educației fizice și de desfășurare a activității sportive arată preocuparea și strădania tot mai crescută a cadrelor de specialitate de a ridica acest obiect de învățămînt la nivelul exigențelor actuale ale școlii noastre. Apreciind activitatea rodnică depusă de către unii profesori de educație fizică pe linia îmbunătățirii conținutului și a metodelor de predare a lecțiilor de educație fizică, a organizării activității sportive în rîndul elevilor, precum și contribuția adusă de către aceștia la dezvoltarea mișcării de cultură fizică și sport, Biroul Consiliului General al U.C.F.S. a acordat următorilor profesori distincția „Merite în activitatea sportivă“. REGIUNEA ARGEȘ Bădescu Victoria, profesoară la Liceul cu program de educație fizică — Cîmpulung ; Prodescu Eugen, profesor la Liceul nr. 2 Rm. Vîlcea; Postelnicu Ion, profesor la Pitești; Vorovenci Ion, profesor la Liceul nr. 2 din Pitești ; Sorescu Mihai, profesor la Liceul din Găești ; Ștefan Florea, profesor la Liceul din Călimănești ; Iovan Iulian, director adjunct la Liceul nr. 2 din Rm. Vîlcea ; Nălușanu Luca, profesor la Pitești ; Cosoiu Stelian Petre, profesor la Liceul din Găești ; Diaconescu Constantin, profesor la Liceul nr. 2 Rm. Vîlcea. REGIUNEA BACĂU Acrîșmăriței C-tin, șeful secției de învățămînt a regiunii ; Rus Ion, profesor metodist la secția de învățămînt a regiunii; Ghenadie Maria, profesoară la Școala sportivă din Bacău ; Simionescu Georgeta, profesoară la Școala sportivă din Bacău ; Creangă Gheorghe, profesor la Liceul nr. 1 din Bacău ; Pascali Gheorghe, profesor la Liceul nr. 1 din Roman : Curelaru Petre, profesor la Școala sportivă din P. Neamț ; Cricopol Chiril, profesor la Școala sportivă din P. Neamț ; Butucaru Gheorghe, profesor la Liceul din Tg. Ocna ; Popescu Dumitru, profesor la Liceul din Moinești, REGIUNEA BANAT Boancă Aurel, profesor la Liceul nr. 1 din Arad ; Isar Titus, profesor la Liceul nr. 1 din Lugoj ; Trincă Marin, profesor la Liceul nr. 1 din Timișoara ; Bleier Dezideriu, profesor la Școala sportivă din Timișoara; Tatasovici Dușan, diropfAri ' *_•. ii* ’ O ’ !‘' Tu,ușoara ; Lache Constanți, di. reor adj.via Lice ti nr. 4 din Timisoara Wilcms Angola, profesoară la Școala sportivă v ' 'Timișoara : Gherghina Aurel,pro• fi Școala profesională I. din Reșița: LuVe jic Petru, antrenat la Școala sportivă din Timișoara ; Irenki Barbara, antrenor la Ș Școala sportivă din Arad. REGIUNEA BRAȘOV Popescu a Cplilat și, ca la Liceul nr. 2 din Brașov ; Marian Nicolae, prof. la Liceul din Orașul Victoria ; Aleman Nicolae, profesor la Grupul școlar chimie Copșa Mică ; Nisipeanu Virgil, metodist la Secția de învățămînt regională ; Seleușan Doina, profesor la Școala generală Albești ; Kraisler Reinhold, profesor la Școala generală Bod Feyer Akoș, profesor la Școala generală Micfalău; Țițel Nicolae, profesor la Liceul nr. 1 din Făgăraș ; Berchean Alexandru, profesor la Liceul nr. 1 din Sighișoara ; Dobrescu Dumitru, profesor la Școala profesională Independența; Tudoran Traian, director adjunct la Școala sportivă Sibiu; Stroie Dumitru, director adjunct la Liceul nr. 2 din Brașov ; Coraan Aurel, profesor la Liceul nr. 2 din Brașov ; Ebert Aurora, profesoară la Școala generală nr. 12 Brașov. REGIUNEA BUCUREȘTI Mirea Grigore, profesor la Școala generală comuna Vedea; Anghelescu Atanase, profesor la Liceul nr. 1 Giurgiu ; Neagu Ion, profesor la Liceul nr. 1 Călărași ; Banu Ion, profesor la Liceul nr. 1 Giurgiu ; Petrache Sevasta, profesoară la Liceul din comuna Fierbinți ; Tomescu Dan, profesor la Școala profesională de construcții Giurgiu ; Nicolescu Daniel, profesor la Liceul nr. 1 Alexandria ; Zamșa Eufimie, profesor la Liceul agricol Alexandria ; Miu Dumitru, profesor la Liceul Titu Gară ; Jinga Ianuarie, profesor la Școala generală Căzănești ; Iriminoiu Victor, profesor la Școala generală Pietroșani ; Stelian, șeful secției regionale Păun de învățămînt ; Constantinescu Mihai, metodist la secția regională de învățămînt; REGIUNEA CLUJ Brînzei Vasile, directorul Liceului „N .Bălcescu“, Cluj ; Lorinczi Francise, lector la I.P.C.D. Cluj ; Dobjanszki Zoltán, metodist la secția de învățămînt a orașului Cluj ; Mureșan Vasile, profesor la Școala sportivă Cluj; Hober Anatolie, profesor la Liceul nr. 1 Turda ; Pavlenco Vera, profesor la Liceul „N. Bălcescu“ Cluj ; loan, profesor la Școala Cîmpeaniu profesională „Industria Strmii“, Cîmpia Turzii ; Mesaroș Veronica, profesoară la Liceul Abrud ; Plăian Victor, profesor la Grupul școlar „Tehnofrig“ Cluj; Chira loan, profesor la Școala generală Poiana Blendei ; Hegedüs Alexandru, profesor Liceul nr. 11 Cluj ; Popitan Dumitatru, profesor la Școala sportivă Bistrița ; Păscălău Marian, profesor la Școala sportivă Cluj ; Mureșan Livia, profesoară la Liceul „N. Bălcescu“ Cluj. REGIUNEA CRIȘANA ’s Francise, profesor la Li 1 Beiuș ; Pop Cornel, șeful de învățămînt Beiuș ; Jun und, profesor la Școala Oradea ; Blaga Emil, di Munct la Liceul nr. 4 Cțra- Sarcas Keni»; pregfesort la :... generală nr. 9 Oradea;Bobomei, profesor la Școala gelă nr. 2 Oradea ; Gripp Andrei, :esor la Liceul Salonta ; Mușat ■ >mitru, asistent la Institutul pedagogic Oradea; Sándor Petru, profesor la Liceul din Săcuieni ; ^aza Vasile, metodist la secția regională de învățămînt, REGIUNEA DOBROGEA Cristian Ion, profesor la Școala sportivă Constanța ; Nemțeanu Eugen, profesor la Liceul nr. 3 Constanța ; Botoș Alexandru, profesor la Școala generală nr. 12 Constanța; Bucovală Traian, profesor la Școala generală nr. 9 Constanța ; Gîrbă Vasile, profesor la Liceul Hîrșova ; Bonjug Olimpiu, profesor la Liceul nr. 1 Tulcea ; Omer Ecrem, profesor la Liceul Isaccea ; Remnu Lazăr, profesor la Liceul nr. 2 Medgidia ; Burtoi Ștefan, profesor la Școala generală Constanța ; Istudor Aurel, metodist la secția de învățămînt a orașului Constanța ; Nicolau Mircea metodist la secția regională de învățămînt; REGIUNEA GALAȚI Nemeru Tănase, șeful secției regionale de învățămînt: Dulgheru Horia, metodist la secția regională de învățămînt ; Boscoș Elefteris, profesor la Liceul nr. 2 Galați ; Callas Constantin, profesor la Liceul pedagogic Galați; Bîzu Emilia, profesoară la Liceul nr. 1 Brăila ; Hogaș Costache, profesor la Școala de surzi Focșani ; Dumitrescu Gheorghe, profesor la Liceul „Unirea Focșani ; Focșa Mihai, profesor la Liceul nr. 1 Tecuci ; Angelescu Gheorghe, profesor la Liceul viticol Odobești ; Datcu Costel, profesor la Liceul din comuna Bujor. REGIUNEA HUNEDOARA Berta Viorel, profesor la Liceul Teiuș, Moldovan Vianu, profesor la Liceul Alba Iulia ; Gregor Ervin, profesor la Școala prof. Gura Barza; Bințintan Aurelia, profesoară la Școala generală Orăștie; Munteanu Niculae, profesor la Liceul „Aurel Vlaicu“ — Orăștie ; Pănoiu Niculae, profesor la Grupul școlar siderurgic Hunedoara ; Barta Eugen, profesor la Școala sportivă Petroșeni ; Peterfi Eugen, profesor la Școala sportivă Petroșeni ; Popescu Stelian, sportivă Deva , profesor la Școala Bănulescu Mihai, profesor la Școala generală „Petöfi Sándor“ — Deva REGIUNEA IAȘI Oloeru Nicolae, director adjunct la Liceul nr. 2 Iași ; Feurdeanu Doina, profesoară la Liceul nr. 2 Iași ; Antohi Leonid, profesor la Școala R.M.R. Iași ; Țapu Constantin, profesor la Liceul Pașcani ; Miță Dumitru, profesor la Liceul pedagogic Bîrlad ; Haciu Mihai, profesor la Liceul din Negrești ; Busuioc Constanța, profesoară la Liceul Cuza Vodă — Huși ; Buruiană Nicolae, director la Liceul din Pașcani; Mitrofan Vasile, șeful secției regionale de învățămînt ; Sateu Mircea, profesor metodist la secția regională de învățămînt ; Stoian Vasile, profesor la Liceul din Vaslui ; Bălan Vasile,, profesor la Liceul din Hîrlău ; Lupașcu Vasile, profesor, Consiliul regional al Organizației pionierilor. REGIUNEA MARAMUREȘ Turda Ioan, profesor la Liceul nr. 3 Baia Mare; Pop Sudita, profesoară la Liceul financiar Baia Mare ; Navodarschi Ludovic, profesor la Liceul din Sighetul Marmației ; Gall Ioan, profesor la Liceul din Cehul Silvaniei; Scurtu Constantin, profesor, director adjunct la Liceul nr. 1 Baia Mare ; Bucin Vasile, profesor la Liceul nr. 1 Cărei j Both Ecaterina, profesoară la Școala sportivă Satu Mare ; .Chiver Dumitru, profesor la Liceul Șomcuta Mare ; Cuza Maria, profesoară la Liceul nr. 1 Baia Mare ; Cordea Gheorghe, metodist la secția regională de învățămînt; REGIUNEA MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARA Balint Acațiu, metodist la secția regională de învățămînt ; Lado Dionisie, profesor la Liceul din Miercurea Ciuc ; Gail Francisc, profesor la Liceul din Ditrău ; Chirteș Rafila, profesoară la Liceul nr. 2 Reghin ; Ciotea loan, profesor la Liceul Bolyai ; Tg. Mureș ; Moldovan Ioan, profesor la Liceul din Toplița ; Becsei Ștefan, profesor la Liceul M. Niraj; Török Bela, profesor la Școala profesională din Odorhei ; Man Vasile, profesor la Liceul din Riciu ; Madaras Attila, profesor la Liceul Bolyai Tg. Mureș. REGIUNEA OLTENIA Bobei Constantin, profesor la Liceul nr. 2 Craiova ; Bobic Ion, șeful secției de învățămînt a orașului Tg. Jiu; Brăiloiu Victor profesor la Liceul din Novaci ; Dobre Florica, profesoară la Școala sportivă din Craiova ; Gionea Nicolae, director la Liceul nr. 1 Craiova ; Meriu Titu, profesor metodist la secția regională de învățămînt ; Micu Gheorghe, director la Școala generală nr. 3 Tg. Jiu ; Moraru Silvestru, director la Liceul nr. 2 Caracal ; Pîrvulescu Ion, profesor Liceul nr. 1 Caracal ; Popescu Eulagenia, profesoară, șeful catedrei de educație fizică la Universitatea din Craiova ; Rinderiu -Elisabeta,profesoară la Liceul nr. 1 Craiova ; Ungureanu Sabin, director la Liceul Băilești ; Stahie Marcel, profesor Craiova . REGIUNEA PLOIEȘTI Predescu Constantin, profesor la Liceul nr. 1 Ploiești; Stuparu Ștefan, profesor la Liceul nr. 6 Ploiești ; Voiculescu Maria, profesoară la Liceul nr. 4 Ploiești ; Mătușa Gheorghe, profesor la Liceul nr. 5 Ploiești ; Postelnicescu Emil, profesor la Liceul nr. 1 Ploiești; Popescu Silvia, profesoară la Liceul nr. 5 Ploiești ; Dragomir Vasile, profesor Ploiești ; Avramescu Paula, profesoară Ploiești ; Stroescu Victoria, profesoară Ploiești; Gavriliță Vladimir, profesor la Liceul din Cîmpina ; Henegaru Luca, profesor la Grupul școlar profesional Cîmpina; Terje Vasîle, profesor la Liceul din Tîrgoviște ; Stoenescu Florin, metodist la secția regională de învățămînt; REGIUNEA SUCEAVA Zaharescu Virginia, profesoară la Liceul nr. 1 Suceava ; Boțocan Victor, profesor la Liceul nr. 2 Rădăuți ; Pal Kodica, profesoară la Școala sportivă din Vatra Dornei ; Stîncel Stela, profesoară la Liceul nr. 2 Suceava; Frățeanu Orest, profesor la Școala profesională construcții Cîmpulung ; Frățeanu Alexandru, profesor la Liceul „Dragoș Vodă“ — Cîmpulung; Turtoi Theodor, profesor la Liceul nr. 1 Botoșani ; Mandache Tiarion, profesor la Liceul din Dorohoi ; Alexandru Rodica, șeful secției regionale de învățămînt; ORAȘUL BUCUREȘTI Berbecaru Marin, profesor la Șc. sportivă nr. 2 ; Humă Nicolae, profesor la Șc. sportivă nr. 2 ; Simion Pompiliu, profesor la Șa sportivă nr. 2 ; Ghimpu Evelin, profesor la Șc. sportivă nr. 2 ; Waidingher Norbert, profesor Șc. sportivă nr. 2; Dăscălescu Valalentin, profesor la Liceul nr. 35 ; Dinescu Ștefania, profesoară la Liceul nr. 35 ; Simionescu Gheorghe, director adjunct la Liceul nr. 35 ; Jecula, profesoară ; Dumitrașcu Ioan, director adjunct la Șc. sportivă nr. 1 ; Stănescu Gheorghe, profesor la Șc. sportivă nr. 1 ; Cîndea Gh. Benone, profesor la Șc. sportivă nr. X ; Mociani Victor, profesor la Șc. sportivă nr. 1 ; Agarici Vladimir, profesor la Șa sportivă nr. 1 ; Lovinescu Ioan, profesor la Liceul nr. 40 ; Iordan Marioara, profesoară la Liceul nr. 40; Manea Emil, profesor la Liceul nr. 36; Gorjan Dora, profesoară ; Voicu Ion, profesor la Liceul nr. 2 „T. Vladimirescu“ ; Stănculescu Mircea, profesor la Șc. sportivă nr. 2 ; Nichiforescu Radu, profesor la Șc. generală nr. 156 ; Milodenschi Elisabeta, profesoară la Liceul nr. 23. Il" í, Ti %/c fiui >i, r~ n ' ” ' * V * '■ " '