Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)
1969-01-03 / nr. 976
Ir / PAGINA 2 PROGRAMELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT — DIN SESIUNILE ANULUI 1969 — (Urmare din nr. 975) FIZICA Din materia clasei a XI-a ^ ELECTRICITATEA _Forța electromagnetică. Mărimea, direcția și sensul ei. Inducția magnetică. Fluxul de inducție magnetică. Permeabilitatea magnetică. _Cîmpul magnetic al curentului electric , liniar, circular, solenoid. — Acțiunea reciprocă a curenților electrici. Forța electrodinamică. Acțiunea cîmpului magnetic asupra particulelor electrizate în mișcare. — Interacțiunea dintre cîmpul magnetic și substanță. Magnetizarea substanțelor. Substanțe din — para — și feromagnetice. — Electromagneții. Circuitul magnetic. Releul electromagnetic. Difuzorul electrodinamic. Aparate electrice de măsurat: ampermetru, voltmetru, legarea în circuit. — Inducția electromagnetică. Tensiunea electromotoare de inducție. Legile Faraday și Lenz. Explicarea electronică a inducției electromagnetice. Autoinducția. Inductanța. Curenții turbionari. * _ Curentul alternativ. Producere. Frecvența, intensitatea și tensiunea curentului alternativ. Reactanța inductivă și capacitivă în circuitul de curent alternativ. Circuit de curent alternativ cu rezistență, inductanța și capacitate în serie. Energia și puterea curentului alternativ. Rezonanța electrică. Generatoare de curent alternativ , monofazat și trifazat. Motoare de curent alternativ. Cîmp magnetic învirtitor. Motorul asincron. — Dinamul și motorul de curent continuu. Reversibilitatea lor. — Transportul energiei electrice. Transformarea curentului alternativ. Transformatorul. Bobina de inducție. Telefonul. Electrificarea. Centrale termoelectrice și centrale hidroelectrice. Transportul și distribuția energiei electrice. Electrificarea țării noastre. Din materia clasei a XII-a ELECTRONICA — OSCILAȚII ȘI UNDE ELECTROMAGNETICE _Emisiunea termoelectronică. Dioda. Trioda, caracteristica de grilă, panta, factor de amplificare, folosirea triodei ca amplificatoare și redresoare. Fascicul de electroni dirijat. Oscilogratul catodic. _Semiconductoare. Curentul electric In semiconductoare. Rezistivitatea. Semiconductoare cu impurități. T =rmistoare. Dioda și trioda semiconductoare. Producerea oscilațiilor electrice. Circuitul oscilant. Oscilații electrice amortizate și neamortizate. Perioada oscilațiilor electrice. Rezonanța circuitelor oscilante. Circuit oscilant deschis. Cîmpul electromagnetic. Undele electromagnetice și propagarea lor. Antena. Proprietățile undelor electromagnetice. I _Oscilații electrice întreținute. Folosirea triadei. Radioemisia. Modularea undelor electrm.jgm.4e. _ Radipreiepția^ raapSocația. KlCA ATOMICĂ ȘI NUCLEARĂ _Teoria atomo-modulară. Legi principale ale teoriei Masa atomică. Izotopi atomo-moleculare. Număr atomic. Număr de masă. Unitatea de-- masă atomic. Legea Moseley. —- învelișul electronii sarcina specifică, sarcina electrică ■ masa electronului. Modele atomic-- Rutherford, Bohr. Formula lui Ba' ~ ?1 ,nterpretarea ei In teoria Bohr./1?1 spectrale- dezvoltarea teoriei 1; ■ ■“0"r . numere cuantice pături electrdce‘ . —■ Nur /1, . atomic- Radioactivit,~ea- Struct* r„?acIJculul atomic. Legea de Plasării ~legea.. dezintegrării. Efemese și . radioactive. to.i.treior în fizica pentru detectare? Particanucleară : montorul de particule, camera Wilson, camera cu bule, emulsii nucleare. 7* Radioactivitatea artifcială. Acceleratoare de particule. Reacții nucleare: izotopi radioactivi și a ficații. Energia nucleului atomic, infectul de masă. Forțe nucleare. Elibrarea energiei nuceare. Fisiunea nucleară. Reacția nucleară în lanț a uraniului. Elemente transuraniene. Reactori nucleari. Centrate electronucleari. CHIMIA Din materia clasei a XI-a CHIMIE ORGANICĂ Hidrocarburi Hidrocarburi saturate. Stare naturală. Gazele naturale. Petrolul brut, extracție, compoziție și prelucrare. Proprietăți fizice și chimice ale hidrocarburilor saturate. Metode de obținere a hidrocarburilor saturate. Alchene. Preparare. Proprietăți. Diene. Butadiena și izoprenul. Adiția bromului la diene și hidrogenarea dienelor. Sinteza dien. Polimerizarea alchenelor. Proprietățile polimerilor macromoleculari. Compușii macromoleculari mai importanți. Cauciucul natural și sintetic. Proprietăți. Vulcanizare. Alchene Prepararea acetilenei. Proprietăți. Hidrocarburi aromatice. Benzenul. Structura moleculei de benzen. Proprietăți : caracterul aromatic. Hidrocarburile din seria benzenului. Obținere. Proprietăți. Naftalina, Antracenul. Alcooli și fenoli Alcooli. Preparare. Proprietăți. Metanolul, etanolul, ciclohexanolul. Alcooli polihidroxilici. Glicolul. Glicerina. Trinitratul de glicerina. Fenolii. Preparare. Proprietăți. Comparație între alcooli și fenoli. Polifenoli. Combinații organice simple ale azotului. Nitroderivați. Nitroderivați aromatici și nitroderivați alifatici. Proprietăți. Amine. Preparare. Proprietăți. Din materia clasei a XII-a CHIMIE ORGANICĂ Aldehide și cetone Aldehide și cetone saturate. Preparare. Proprietăți. Reacții comune aldehidelor și cetonelor. Reacții specifice ale aldehidelor. Formaldehida, acetaldehida, acetona. Aldehide și cetone nesaturate. Acroleina și aldehida crotonică. Proprietăți. Chinone. Antrachinona. Obținere. Acizi carboxilici Acizi monocarboxilici saturați. Preparare. Proprietăți. Acidul formic, acidul acetic. Acizi di-și policarboxilici saturați. Preparare. Proprietăți. Acidul oxalic, acidul malonic, acidul succinic, acidul adipic. Acizi nesaturați. Acizi nesaturați naturali. Izomeria cis-trans. Acidul maleic și acidul fumăric. Proprietăți. Derivați funcționali ai acizilor carboxilici și ai acidului carbonic. Esteri. Reacția de esterificare , deplasarea echilibrului, cataliza și viteza reacției de esterificare. Proprietățile esterilor. Grăsimi. Compoziție. Biochimia grăsimilor. Tehnologia grăsimilor. Săpunuri. Detergenți. Esteri macromoleculari, teron, sticla plexi. Amide. Obținere. Proprietăți. Fibre poliamidice : nylon, relon. Nitrili. Obținere. Proprietăți. Acidul cianhidric, proprietăți, toxicitate, utilizări. Cianul. Acritonitrilul, melana, cauciucul nitril. Ureea, obținere, proprietăți, utilizări. Hidroxi-acizi Acizi alcooli. Exemple. Proprietăți. Lactone. Acizi fenolici. Acidul salicilic. Acidul acetilsalicilic. Acidul galic ; proprietăți reducătoare, decarboxilarea. Taninuri naturale. Amino-acizi și proteine Amino-acizi naturali. Proprietăți, amfioni, soluții tampon, peptide. Proteine; proteinele în organismele vii ; enzimie, anticorpii, pigmenții respiratori, substanța contractilă din mușchi. Caracterul specific. Structura polipeptidică; demontarea. Digestia și asimilația proteinelor. Vitaminele. Izomeria optică. Activitatea optică, substanțe levogire și substanțe dextrogire. Enatiomeri, amestec racemic. Stereochimie, configurație. Atomul de carbon asimetric, izomeria optică la hidroxi-acizi, la « _ aminoacizi. Substanțe optic active în natură, importanța lor biologică. Hidrați de carbon Monozaharide. Aldoze și cetoze. Glucoza, fructoza. Activitatea optică la monozaharide, proprietăți. Structuri ciclice ale monozaharidelor , formule perspectivice. Dizaharide. Zaharoza. Fabricarea zahărului. Polizaharide. Celuloza, compoziție, structură, proprietăți. Celuloza sodată, nitratul de celuloză, celuloidul, acetatul de celuloză. Amidonul, compoziție, proprietăți. Glicogenul. Hîrtia. Fabricarea hîrtiei. Fabricarea celulozei din lemn. Fibre artificiale : pre istoria româniei Jloca străveche și veche A. rîînduirea comunei primitive FPO ca pietrei pe teritoriul României -paleoliticul; mezoliticul; neoliticul; 1 «leite ; viața economică *, organizarea socială. Epoca metalelor pe teritoriul României Dezvoltarea forțelor de producție: bronzul și fierul; organizarea socială și politică ; geto-dacii; cultura lor ; coloniile grecești din Dobrogea ; uniunile de triburi geto-dace; democrația militară. B. Orinduirea sclavagistă Statul dac de la Burebista la Decebal; Societatea geto-dacă în sec I î.e.n. și sec I e.n.; statul dac sub Burebista și în timpul lui Decebal; cucerirea Daciei de către romani. Dacia în timpul stăpînirii romane Autohtonii și coloniștii în Dacia Romană ; romanizarea dacilor. Viața economică, socială. Retragerea stăpînirii romane. Epoca de trecere la feudalism Continuitatea daco-romană și migrația popoarelor pe teritoriul României. Continuitatea daco-romană. Popoarele migratoare pe teritoriul României. Rolul lor în procesul de destrămare a orînduirii sclavagiste și formarea orînduirii feudale. Formarea poporului român și a limbii române Etnogeneza poporului român. Formarea limbii române; caracterul romanic al limbii române ; fondul traco-dacic ; influența limbii sud-slave. Teritoriul de formare a poporului român, și a limbii române; încheierea procesului de formare a poporului român și a limbii române. Epoca medie C. Orinduirea feudală Formarea relațiilor feudale pe teritoriul țării noastre. Formarea relațiilor feudale în sec. IX—XI; viața economică, socială, politică și culturală. Societatea românească în secolele XI—XIII. Cristalizarea relațiilor feudale în prima jumătate a sec. al XlII-lea. Formarea statelor feudale : Transilvania, Țara Românească și Moldova. Formarea voievodatului Transilvaniei și organizarea acestuia. Formarea Țării Românești; etapele procesului de unificare : cucerirea independenței sub Basarab I. Formarea Moldovei ; cucerirea independenței sub Bogdan I; însemnătatea formării statelor feudale românești. Dezvoltarea Țărilor Române de la sfîrșitul sec. al XIV-lea pînă la mijlocul sec. al XV-lea. Dezvoltarea economică. Raporturile sociale. Organizarea internă a Țărilor Române. Situația politică a Țărilor Române de la sfîrșitul sec. XIV-lea pînă la mijlocul sec. al XV-lea. Țara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrîn : luptele de apărare împotriva turcilor. Moldova în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Răscoala de la Bobîlna. Cauzele și forțele sociale participante la răscoală. Desfășurarea răscoalei: înțelegerile încheiate. „Unio trium nationium“. Sfîrșitul și importanța răscoalei. Țările Române în frontul antiotoman sub conducerea lui Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș. Lupta antiotomană a Țărilor Române condusă de Iancu de Hunedoara și de Vlad Țepeș. Personalitatea lui Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș. Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare. Măsuri de consolidare a domniei. Politica lui Ștefan cel Mare pentru crearea unui front comun antiotoman. Consolidarea bazei sociale a domniei. Războaiele de apărare conduse de Ștefan cel Mare, însemnătatea domniei lui Ștefan cel Mare. Frămîntări sociale și politice în prima jumătate a sec. al XVI-lea în Țările Române. Războiul țărănesc din Transilvania (1514) condus de Gr. Doja. Cauzele, desfășurarea, urmările și însemnătatea războiului țărănesc. Frămîntările politice din Moldova, Țara Românească și Transilvania în timpul domniei lui Bogdan al Vilea, Radu cel Mare, Radu de la Afumați și Petru Rareș. Dominația otomană asupra Țărilor X<omâne în a doua jumătate a sec. al XVI-lea Regimul economic și politic al domiăției otomane; autonomia Moldovei și Țării Românești. Formarea principatului autonom al Transilvanei tributar turcilor. Domnia lui Ion-Vodă; Țările Române în timpul domniei lui Mihai Viteazul; începutul domniei și războiul antiotoman; cîștigarea independenței Țări Românești. Unirea politică a Țărilor Române sub Mihai Viteazul; însemnătatea domniei lui Mihai Viteazul. Țările Române în secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea. Situația economică socială și politică în Țările Române . Wate, Basarab, Vasile Lupu și Gh. Rákóczi I; coaliția antoromană a Țărilor Române. Instaurarea dominației habsburgce în Transilvania. Domniile lui Constantin Brîncoveanu și Dimitrie Cantemir. Regimul fanariot în Moldova și Țara Românească; regimul habsburgic în Transilvania pînă în a doua jumătate a sec. a XVIII-lea. Organizarea politici și obligațiile Țarilor Române în timpul regimului fanariot. Regimul habsburgic in Transilvania și Banat. Războaiele ruso-turce: ocupația austriacă în Oltenia. Reformele lui Constantin Mavrocordat. Epoca modernă Răscoala țăranilor din Transilvania din 1784. sociale participante și de dfs$urare|[’Ts' coalei. Însemnătatea și ecoul interni'*0- nai al răscoalei- Intensificarea rudelor politice ; Supule^j Libellus Valacho-"În Mișcarea revoluțior^ari» -nigii de ab conducerea lui Tudor Vladimirescu, prolog al revoluțiii burghezo-democatice. Cauzele mișcării; rolul Eteriei. Izbucnirea și desfășurarea mișcării revoluționare ; răsunetul ei în Transilvania; însemnătate mișcării. Țările române în perioada premergătoare revoluției de la 1848. Ocupația turcească tratatul de la Adrianopol. Regulamente organic și situații internă a Principatelor Române. Mișurile revoluționare premergătoare anuui 1848. Situația Transilvaniei i. prejma revoluției din 1848—1849. revoluția D. Orînduiret capitalistă burgheza democratică din Țările Române, parte integrantă a revoluției europene. Mișcarea revoluțioară din Moldova ; programele mișcării, revoluția burghezodemocratică din Țar Românească , forțele sociale participate, programul, desfășurarea și înfăptirile revoluției. Revoluția burghezo-democratică din Transilvania ; caracterul programul și forțele de bază ale revoluții; desfășurarea revoluției ; încercări ; colaborare revoluționară româno-mahiaro-germane; însemnătatea istorică; revoluției din 1848 din Țările Române. Unirea Moldovei c Țara Românească, începutul procesulu de formare a statului național român. Situația Principilor Române după revoluția de la 48: lupta forțelor unioniste pentru une. Adunările adhoc. Convenția de la Paris. Înfăptuirea unirii — începutul socosului de formare a statului național roân. Reformele înfăptuie în timpul domniei lui Alexandru Ion Cuza. Dezvoltarea României în anii 181>—1877. Principalele refore înfăptuite în anii 1862—1865. Sfîrșitu domniei lui Alexandru Ioan Cuza. România în anii 1866— 1877 ; instaurarea inastiei străine ; începuturile mișcării muncitorești și socialiste. Războiul pentru independența națională a României. Premisele intern și externe ; proclamarea independenți de stat a României — 9 mai 1877. Răboiul pentru independență. Recunoașteea independenței în tratatele de pace. Dezvoltarea Românei în anii 1878—1900. Dezvoltarea eonomică. Dezvoltarea mișcării muncitoești și socialiste ; răscoala țăranilor din 1888. Transilvania în a doua jumătate a sec. al XIX-lea (1850-1892). Situația socialeconomică ; dezvoltarea relațiilor capitalste în agricultură și industrie. Situația politică. Lupta de eliberare națională : mișcarea muncitorească și țărănească. România intre 1900—1914. Viața economică: dezvoltarea industriei, agricultura, sistemul bancar, transporturile și comunicațiile. Viața politică : alternarea la guvern a celor două partide ale claselor dominante ; mișcarea muncitorească. Răscoalele țărănești din anul 1907. Situația mișcării muncitorești și socialiste în anii 1908—1910. Transilvania de la Memorandum pînă la primul război mondial (1892—1914). Mișcarea memorandistă și Memorandumul. Dezvoltarea economică și socială a Transilvaniei. Situația politică, mișcarea muncitorească și mișcările țărănești. România în timpul primului război mondial. România în perioada neutralității armate. Lupta clasei muncitoare împotriva războiului. Participarea României la război , marile bătălii din vara anului 1917 din Moldova. România la sfîrșitul anului 1917 și în 1918. Ecoul Marii Revoluții Socialiste din Octombrie în România. Unirea Transilvaniei cu România — făurirea statului național unitar român. Situația Transilvaniei din anii primului război mondial. Evenimentele din toamna anului 1918. Marea Adunare de la Alba Iulia. Însemnătatea istorică a făuririi statului național unitar român. Epoca contemporană. România în primii ani după război. Viața economică și socială. Politica internă și externă. Mișcarea muncitorească ; greva generală din 1920. Crearea Partidului Comunist Român. România în perioada stabilizării vremelnice și parțiale a capitalismului (1922—1928). Viața economică și socială ; stabilizarea relativă a capitalismului în România ; situația maselor. Viața politică internă și externă. Situația mișcării muncitorești ; lupta P.C.R. pentru apărarea intereselor fundamentale ale celor ce muncesc. Situația României în anii crizei economice din 1929—1933. Manifestările crizei economice în România și consecințele ei asupra oamenilor muncii. Politica internă. Avîntul luptelor revoluționare în primii ani ai crizei economice . Congresul al V-lea al P.C.R. Luptele eroice ale muncitorilor ceferiști și petroliști din ianuarie — februarie 1933. însemnătatea istorică internă și externă a luptelor din 1933. România în perioada creșterii pericolului fascist. Politica internă și externă în anii 1934—1938. Lupta P.C.R. pentru stăvilirea pericolului fascist și apărarea intereselor vitale ale poporului, strînsa colaborare a forțelor antihitleriste române și maghiare. Situația României în perioada dictaturii regale (februarie 1938 — septembrie 1940). Dictatul de la Viena și caracterul său imperialist. România în timpul dictaturii mii profasciste și a războiului antisovietic. Instaurarea dictaturii militaro-fasciste și urmările ei; împingerea României în războiul antisovetic. Lupta maselor populare,sub con ducerea P.Cfl, impoboiului antisovietic. Insurecția națională antifascistă din august 1944. Participarea României a războiul antihitlerist Pregătirea și organizarea insurecției armate din august 1944 de către P.C.R. Desfășurarea insurecției armate și însemnătatea ei internă și internațională. Participarea României la războiul antihitlerist. Desfășurarea revoluției populare în România. Caracterul unitar al procesului revoluționar deschis de victoria insurecției armate din august 1944. Lupta pentru instaurarea puterii populare, democratizarea țării și reforma agrară. Instaurarea guvernului de largă concentrare democratică Dr. Petru Groza. Conferința Națională a P.C.R și însemnătatea ei. Victoria forțelor democratice în alegerile parlamentare din 1946. Proclamarea Republicii Populare Române. E. Orânduirea socialistă Republica Pupuală Română — stat al oamenilor muncii; înfăptuirea unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare; naționalizarea principalelor mijloace de producție ; planificarea economiei naționale ; procesul de industrializare socialistă; transformarea socialistă a agriculturii ; Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1949 ; formarea țărănimii cooperatiste; întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare , victoria socialismului la sate. Victoria definitivă a socialismului în patria noastră. Procesul de desăvîrșire a operei de construcție a socialismului în Republica Socialistă România. Dezvoltarea politică a României în anii construcției socialiste ; marile transformări politice între anii 1918—1968 ; creșterea și întărirea rolului conducător al P.C.R.; însemnătatea Congresului al IX-lea al P.C.R. (1965) și a Conferinței Naționale a P.C.R. din decembrie 1967. Politica externă a României. MABA ENGLEZĂ Din materia clasei a XI-a The Beginnings of English Literature (privire generală). G. Chaucer : activitatea literală ; The Canterbury Tales (prezentarea operei). The Renaissance (privire generală). W. Shakespeare : activitatea literară ; The Plays of the First Period; The Plays of the Second Period ; The Plays of the Third Period (prezentam pieselor). Daniel Defoe ; activitatea literară ; Robinson Crusoe (fragmente, analză literară). J. Swift: activitatea literară ; Gulliver’s Travels (fragmente, analiză literară). R. Burns ; activitatea literară; To a Mountain Daisy (caracterizarea poeziei). Romanticism (privire generală) G. G. Byron: activitatea literară; Childe Harold’s Pilgrimage (fragment, analiză literară); P. B. Shelley : activitatea literară ; The Cloud (fragment, analiză literară); XIX-th Century Literature (privire generală). Din materia clasei a XII-a Ch. Dickens ; activitatea literară ; Hard Times (fragment, analiză literară). W.J. Thackeray ; activitatea literară; Vanity Fair (fragment, analiză literară). J. Galsworthy: activitatea literară; The Mann of Property (fragment, analiză literară) • G. B. Shaw ; activitatea literară; Caesar and Cleopatra (fragment, analiză literară). R. Aldington : activitatea literară ; Death of Hero (fragment, analiză literară). Contemporary English Literature (privire generală). E. A. Poe : activitatea literară ; The Gold Bug (fragment, analiză literară); M. Twain : activitatea literară ; Huckleberry Finn (fragment, analiză literară). E. Hemingway : activitatea literară ; A. Farewell to Arms (fragment, analiză literară). LIMBA FRANCEZĂ Din materia clasei a X-a La Fontaine : Le Coche et la mouche (prezentare generală). Voltaire : Le Corridor de la tentation (prezentare generală). Alphonse Daudet: Tartarin de Tarascon, tueur de lions (prezentare generală). Arthur Rimbaud : Le Dormeur du val (prezentare generală). Anatole France: La Rentrée des classes (prezentare generală). Din materia clasei a XI-a Origines de la langne francaise. La littéiature franțaise du Moyen-âgc (privire generală). La Chanson de Roland (caracterizarea epopeei), Roland refuse d’appeler au secours (fragment, analiză literară). La Renaissance (caracterizare generală). — François Rabelais : Gargantua et Pantagruel —Lettre de Gargantua y son fils (fragment, analiză literară). Pierre de Ronsard: Pour Hélène (analiză literară). __ Le classicisme (caracterizare generală). Pierre Corneille : Le Cid (caracterizarea tragediei) Scene des stances (I, 6) (analiză Sterară). Scene de la provocation en duel (II, 2) (analiză literară). Jean Racine : Andromaque (caracterizarea tragediei). Hesitations d’Andromaque (III, 8) (analiză literară). Moliére: Le Bourgeois gentilhomme (caracterizarea comediei). Monsieur Jourdain apprend l’ortographp (II, 4) (analiză iGérárlX” Monsieur Jourdain et le manage de sa fillș (111.12) (analiză literară). La Fontaine: Les Obséqnes de la llonne (analiză literară). Le XVIIIe siecle (privire generală). Voltaire : activitatea literară . Jeannot et Colin (fragment, analiză literară). J. J. Rousseau: Emile apprend un métier (fragment, analiză literară). Les Réveries du promeneur solitaire (fragment, analiză literară). Le romantisme (privire generală). Victor Hugo: activitatea literară ; Les Misérables (prezentarea romanului). La Petite toiute seule (fragment, analiză literară). Alfred de Musset: La Nuit de Main (fragment, analiză literarii).Din materia clasei a XH-a Le réalisme (privire generală). Honoré de Balzac: Balzac și ..comedia umană). Eugénie Grandet (prezentarea romanului). Maladie d agonie de Grandet (fragment, analiză literară). Gustave Flaubert( activitatea literară . Madame Bovary (prezentarea romanului). Le Bal de la Vaubressard (fragment, analiză literară). Charles Baudelaire : L’Albatros (analiză literară). Emile Zola: activitatea literară. Germinal (prezentarea romanului). Réunion des mineurs dans la forêt (fragment, analiză literară). Guy de Maupassant: Le Père Milon (analiză literară). Anatole France : activitatea literară. Le Crime de Sylvestre Bonnard _ Tn matin ă Paris sur Ies quais de la Seise (fragment, analiză literară). Le XX-e siecle (privire generală). R. Rolland : activitatea literară . Jean- Christophe (caracterizarea romanului). Jean-Christophe, â 14 ani (fragment, analiză literară). Roger Martin du Gard : Les Thibault (prezentarea romanului). Le Consultation (fragment, analiză literară). Paul Eluard: Courage (analiză literară), limba germană Din materia clasei a XI-a J. W. Goethe, activitatea literară. Faust (prezentarea fragmentelor, caracterizare generală). Fr. Schiller : activitatea literara ; Kabale und Liebe (caracterizare generală); Heinrich Heine : activitatea literară ; Deutschland: Ein Wintermärchen (prezentarea fragmentului, caracterizare generală). Din materia elasei a Xll-a Gottfried Keller : activitatea literată ; Das Fähnlein der sieben Aufrechten (caracterizare generală); Th. Storm: activitatea literară ; Pole Poppenspeler (caracterizare generală); R. M. Rilke: activitatea literară; Volksweise (analiză literară); Th. Mann : activitatea literară ; Maria und der Zauberer (analiză literară). J. R. Becher: activitatea literară; Ein Liebesgedicht (prezentarea poeziei); B. Brecht: activitatea literară ; Leben des Galilei (caracterizare generală). Anna Seghers: activitatea literară ; Das siebte Kreuz (caracterizare generală). Erwin Strittmatter: activitatea literară ; Der Wundertäter (prezentarea fragmentului, caracterizare generală). H. Boll: activitatea literară ; Die Waage der Baleks (analiză literară). Fr. Dürrenmatt: activitatea literară ; Die Physiker (caraterizare generală). Alfred Margul-Sperber: Das Wort meiner Mutter (analiză literară). Anton Breitenhofer: Am Weltbuckel (prezentarea fragmentului, caracterizare generală). LIMBA RUSĂ Din materia clasei a XI-a A. S. Pușkin: activitatea literară . Evghenii Oneghin (fragmente, analiză literară). M. S Lermontov: activitatea literară ; un erou al timpurilor noastre (prezentarea fragmentelor). N. V. Gogol: activitatea literară ; Revizorul (fragmente, analiză literară). I. Turgheniev: activitatea literară ; Mumu (prezentarea fragmentului). N. A. Necrasov: activitatea literară; Drumul de fier (analiza literară); L. N. Tolstoi: activitatea literară; Natașa Rostova (fragment din romanul Război și pace — caracterizare generală); A. P. Cehov : activitatea literară ; Grasul și slabul (prezentarea nuvelei). Din materia clasei a Xll-a A. M. Gorki: activitatea literară ; Cuvîntarea lui Pavel Vlasov la judecată (fragment din romanul Mama — analiză literară). V. V. Maiacovski: activitatea literară ; V. I. Lenin (fragment, analiză literară). N. A. Ostrovski: activitatea literară ; Așa s-a călit oțelul (fragment, analiză literară). A. N. Tolstoi: activitatea literară ; Calvarul (prezentarea fragmentului). M. A. Șolohov : activitatea literară ; Pe Donul liniștit (fragment, analiză literară). K. Fedin : Primele bucurii (prezentarea fragmentului). E. Evtușenco : Patria (analiza literară a poeziei). A. Arbuzov : Poveste din Ircutsk (scene din dramă, prezentarea lor). LIMBA LATINĂ Din materia clasei a Xl-a C. I. Caesar: texte alese din : De bello Gallico (VI, 13, 15, 21, 22 ; VII, 1, 77, 89). M. T. Cicero : texte alese din : In Vetrem (I, 2, 3, 14), In Catilinam (1, 1, 11). C. Sallustius Crispus : texte alese din : De coniuratione Catilinae : (XX) ; De bello Iugurthnino ; (LXXX). T. Lucretius Canis : versuri alese din De rerum natura: (I, 1 ; II, 75—79, 573—577 ; III, 59—74). Din materia clasei a XH-a P. Vergilius Maro : versuri alese din Aeneis (I, 1—11 ; H, 40—49 ; IV, 522—527, 529—533 ; XII, 420—430); Q. Horatius Flaccus, Satire, (I, 1); Carmina (I, 9); versuri alese din : Ars Poetica (1, 38—41, 46—48, 60—62, 99—103, 309, 317—318, 408—411); P. Ovidius Naso: versuri alese din: Metamorphaseon (I, 1—25); Tristia (V. el. 10, 15—38); Epistulae ex Ponto, (IV, 3, 5—29). T. Livius : texte alese din : Ab Urbe condita (I, 26 ; II, 10, 13 ; VI, 35). P. C. Tacitus : texte alese din : Annales (I,1, 31 ; V, 51 ; XV, 62). NOTA La limbile moderne, candidaților li se vor cere expuneri în limba modernă respectivă, cu privire la scriitorii și operele prevăzute în programa de bacalaureat, aplicații ale cunoștințelor de gramatică studiate și conversații uzuale pe temele prevăzute vii,programele școlare. La lucrarea scrisă, candidații vor trata un subiect de literatură și vor efectua și o retroversiune. în timpul examenului scris și oral «i se vor folosi dicționare. La limba latină, la proba scrisă și la examenul oral, candidaților li se vor cere traducerea și analiza gramaticală a unui text studiat din operele scriitorilor prevăzuți în programa de bacalaureat, precum și noțiuni elementare din prozodie și metrică. In timpul examenului scris și oral nu se vor folosi dicționare. BIOLOGIA GENERALĂ Materia vie. Compuși organici ! glucide, lipide, protide, acizi nucleici, enzime, vitamine, hormoni — rolul lor biologic, însușiri fizice (în special starea coloidală). Metabolismul — însușire esențială a materiei vii (asimilație, dezasimilație, autotrofie, heterotrofie, aspecte energetice ale metabolismului). Reproducerea ca însușire a materiei vii — tipuri de reproduceri și rolul lor biologic. Organizarea sistematică a materiei vii. Categorii de sisteme, organizare și funcționare a sistemelor cu autoreglare. Individul biologic ca formă elementară de organizare a materiei vii (virusuri, organisme monocelulare, organisme pluricelulare). Populații și specii (caracterizarea trăsăturilor esențiale ale populațiilor și speciilor). Biocenoza. Ipoteza actuală privind apariția vieții pe Pămînt. Formarea celor mai simple substanțe organice. Apariția de substanțe organice. Apariția de substanțe organice complexe (proteine și acizi nucleici, ipoteze privind caracterul primordial al apariției lor). Apariția primelor forme de existență a materiei vii caracterizate prin metabolism. Dovezile evoluției vieții : din paleontologie, din anatomia comparată, din embriologie. Explicația actuală a procesului evoluției (factorii și mecanismul evoluției),. Ereditatea și variabilitatea. Definiții, explicații și legătura lor, însemnătatea acestora pentru fenomenul evoluției. Baza materială a eredității. Acizii nucleici și însemnătatea lor pentru transmiterea caracterelor ereditare — localizare, cromozomi, gene, cod genetic. Unele legi ale eredității. Sinteza substanțelor proteice. Variabilitatea : variații ereditare— care afectează substratul material al eredității ; variații neereditare — care nu afectează acest substrat. Mutații genice, cromozomice, poliploidie. Importanța lor evolutivă. Cauzele lor. Provocarea artificială a mutațiilor, radioselecție, rezultate practice. Relațiile organismului cu mediul. Relațiile cu mediul abiotic (temperatură, umiditate, lumină). Relațiile organismului cu mediul biologic (relații interspecifice și relații intraspecifice). Importanța practică a acestor relații. Selecția artificială, selecția naturală. Rolul creator al selecției. Originea omului. Primatele, maimuți străvechi și maimuțe actuale. Asemănări și deosebiri între maimuțe și om (anatomice, fiziologice, biochimice, embriolo^Factori biologici în procesul transformării maimuței în «xn. Factori sociali ai umanizării. Rolul muncii și limbajului în procesul apariției omului. Strămoșii fosili ai omului. Etapa actuală de dezvoltare a biologiei românești. (Continuare în pag. a 3-a)