Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)

1969-01-03 / nr. 976

Ir / PAGINA 2 PROGRAMELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT — DIN SESIUNILE ANULUI 1969 — (Urmare din nr. 975) FIZICA Din materia clasei a XI-a ^ ELECTRICITATEA _Forța electromagnetică. Mărimea, direcția și sensul ei. Inducția magnetică. Fluxul­­ de inducție magnetică. Permeabi­litatea magnetică. _Cîmpul magnetic al curentului elec­tric , liniar, circular, solenoid. — Acțiunea reciprocă a curenților elec­trici. Forța electrodinamică. Acțiunea cîmpului magnetic asupra particulelor electrizate în mișcare. — Interacțiunea dintre cîmpul magne­tic și substanță. Magnetizarea substanțe­lor. Substanțe din — para — și feromag­­netice. — Electromagneții. Circuitul magnetic. Releul electromagnetic. Difuzorul electro­­dinamic. Aparate electrice de măsurat: ampermet­ru, voltmetru, legarea în circuit. — Inducția electromagnetică. Tensiu­nea electromotoare de inducție. Legile Faraday și Lenz. Explicarea electronică a inducției electromagnetice. Autoinduc­­ția. Inductanța. Curenții turbionari. * _ Curentul alternativ. Producere. Frecvența, intensitatea și tensiunea cu­rentului alternativ. Reactanța inductivă și capacitivă în circuitul de curent al­ternativ. Circuit de curent alternativ cu rezistență, inductanța și capacitate în serie. Energia și puterea curentului al­ternativ. Rezonanța electrică.­­ Generatoare de curent alternativ , monofazat și trifazat. Motoare de curent alternativ. Cîmp magnetic învirtitor. Mo­torul asincron. — Dinamul și motorul de curent con­tinuu. Reversibilitatea lor. — Transportul energiei electrice. Transformarea curentului alternativ. Transformatorul. Bobina de inducție. Telefonul.­­ Electrificarea. Centrale termoelec­trice și centrale hidroelectrice. Transpor­tul și distribuția energiei electrice. Elec­trificarea țării noastre. Din materia clasei a XII-a ELECTRONICA — OSCILAȚII ȘI UNDE ELECTROMAGNETICE _Emisiunea termoelectronică. Dioda. Trioda, caracteristica de grilă, panta, factor de amplificare, folosirea triodei ca amplificatoare și redresoare. Fascicul de electroni dirijat. Oscilogratul catodic. _Semiconductoare. Curentul electric In semiconductoare. Rezistivitatea. Semi­conductoare cu impurități. T =r­mis­toar­e. Dioda și trioda semiconductoare.­­ Producerea oscilațiilor electrice. Circuitul oscilant. Oscilații electrice a­­mortizate și neamortizate. Perioada osci­lațiilor electrice. Rezonanța circuitelor oscilante. Circuit oscilant deschis. Cîmpul electromagnetic. Undele electromagnetice și propagarea lor. Antena. Proprietățile undelor electromagnetice. I _Oscilații electrice întreținute. Folo­sirea triadei. Radioemisia. Modularea un­d­elor electrm.jgm.4e. _ Radipreiepția^ raapSocația. KlCA ATOMICĂ ȘI NUCLEARĂ _Teoria atomo-mod­ulară. Legi prin­cipale ale teoriei Masa atomică. Izotopi­ atomo-moleculare. Număr atomic. Num­­ăr de masă. Unitatea de-- masă ato­mi­c. Legea Moseley. —- învelișul electroni­­­i sarcina specifi­că, sarcina electrică ■ masa electronu­­lui. Modele atomic­-- Rutherford, Bohr. Formula lui Ba' ~ ?1 ,nterpretarea ei In teoria Bohr.­/1?1 spectrale- dezvolta­rea teoriei 1; ■ ■“0"r . numere cuantice pături elect­rdce‘ . —■ Nur /1, . atomic- Radioactivit,~ea- Struct* r„?acIJcul­ul atomic. Legea d­e Pla­­sării ~legea.. dezintegrării. Efemese și . radioactive. to.i­.t­­reior în fizica pentru detectare? Partica­nucleară : montorul de particule, camera Wilson, camera cu bule, emulsii nucleare. 7* Radioactivitatea artifcială. Accele­ratoare de particule. Reacții nucleare: izotopi radioactivi și a­­ ficații. Energia nucleului atomic, infectul de masă. Forțe nucleare. Elibrarea energiei nu­­ceare. Fisiunea nucleară. Reacția nu­­cleară în lanț a uraniului. Elemente transuraniene. Reactori nucleari. Centra­te electronucleari. CHIMIA Din materia clasei a XI-a CHIMIE ORGANICĂ Hidrocarburi Hidrocarburi saturate. Stare naturală. Gazele naturale. Petrolul brut, extrac­ție, compoziție și prelucrare. Proprietăți fizice și chimice ale hidrocarburilor sa­turate. Metode de obținere a hidrocarbu­rilor saturate. Alchene. Preparare. Proprietăți. Diene. Butadiena și izoprenul. Adiția bromului la diene și hidrogenarea dienelor. Sinte­za dien. Polimerizarea alchenelor. Proprietățile polimerilor macromoleculari. Compușii macromoleculari mai importanți. Cauciu­cul natural și sintetic. Proprietăți. Vul­canizare. Alchene Prepararea acetilenei. Pro­prietăți. Hidrocarburi aromatice. Benzenul. Structura moleculei de benzen. Proprie­tăți : caracterul aromatic. Hidrocarburile din seria benzenului. Obținere. Proprie­tăți. Naftalina, Antracenul. Alcooli și fenoli Alcooli. Preparare. Proprietăți. Meta­nolul, etanolul, ciclohexanolul. Alcooli polihidroxilici. Glicolul. Glice­rina. Trinitratul de glicerina. Fenolii. Preparare. Proprietăți. Compa­rație între alcooli și fenoli. Polifenoli. Combinații organice simple ale azotu­lui. Nitroderivați. Nitroderivați aromatici și nitroderivați alifatici. Proprietăți. Amine. Preparare. Proprietăți. Din materia clasei a XII-a CHIMIE ORGANICĂ Aldehide și cetone Aldehide și cetone saturate. Preparare. Proprietăți. Reacții comune aldehidelor­­ și cetonelor. Reacții specifice ale aldehi­delor. Formaldehida, acetaldehida, ace­tona. Aldehide și cetone nesaturate. Acro­­leina și aldehida crotonică. Proprietăți. Chinone. Antrachinona. Obținere. Acizi carboxilici Acizi monocarboxilici saturați. Prepa­rare. Proprietăți. Acidul formic, acidul acetic. Acizi di-și policarboxilici saturați. Pre­parare. Proprietăți. Acidul oxalic, acidul malonic, acidul succinic, acidul adipic. Acizi nesaturați. Acizi nesaturați natu­rali. Izomeria cis-trans. Acidul maleic și acidul fumăric. Proprietăți. Derivați funcționali ai acizilor carbo­xilici și ai acidului carbonic. Esteri. Reacția de esterificare , depla­sarea echilibrului, cataliza și viteza reac­ției de esterificare. Proprietățile esteri­­lor. Grăsimi. Compoziție. Biochimia gră­similor. Tehnologia grăsimilor. Săpunuri. Detergenți. Esteri macromoleculari, te­­ron, sticla plexi. Amide. Obținere. Proprietăți. Fibre po­­liamidice : nylon, relon. Nitrili. Obținere. Proprietăți. Acidul cianhidric, proprietăți, toxicitate, utili­zări. Cianul. Acritonitrilul, melana, cau­ciucul nitril. Ureea, obținere, proprietăți, utilizări. Hidroxi-acizi Acizi alcooli. Exemple. Proprietăți. Lac­tone. Acizi fenolici. Acidul salicilic. Aci­dul acetilsalicilic. Acidul galic ; proprie­tăți reducătoare, decarboxilarea. Tani­­nuri naturale. Amino-acizi și proteine Amino-acizi naturali. Proprietăți, am­­fioni, soluții tampon, peptide. Proteine; proteinele în organismele vii ; enzim­ie, anticorpii, pigmenții res­piratori, substanța contractilă din mușchi. Caracterul specific. Structura polipeptidică; demontarea. Digestia și asimilația proteinelor. Vitaminele. Izomeria optică. Activitatea optică, substanțe levogire și substanțe dextrogire. Ena­tiomeri, amestec racemic. Stereochimie, configu­rație. Atomul de carbon asimetric, izo­meria optică la hidroxi-acizi, la « _ aminoacizi. Substanțe optic active în na­tură, importanța lor biologică. Hidrați de carbon Monozaharide. Aldoze și cetoze. Glu­coza, fructoza. Activitatea optică la mo­nozaharide, proprietăți. Structuri ciclice ale monozaharidelor , formule perspecti­­vice. Dizaharide. Zaharoza. Fabricarea zahă­rului. Polizaharide. Celuloza, compoziție, structură, proprietăți. Celuloza sodată, nitratul de celuloză, celuloidul, acetatul de celuloză. Amidonul, compoziție, pro­prietăți. Glicogenul. Hîrtia. Fabricarea hîrtiei. Fabricarea celulozei din lemn. Fibre artificiale : pre­­ istoria româniei Jl­oca străveche și veche A. rîînduirea comunei primitive FPO ca pietrei pe­ teritoriul României -paleoliticul; mezoliticul; neoliticul; 1 «leite ; viața economică *, organizarea so­cială. Epoca metalelor pe teritoriul Româ­niei Dezvoltarea forțelor de producție: bronzul și fierul; organizarea socială și politică ; geto-dacii; cultura lor ; colo­niile grecești din Dobrogea ; uniunile de triburi geto-dace; democrația militară. B. Orinduirea sclavagistă Statul dac de la Burebista la Decebal; Societatea geto-dacă în sec I î.e.n. și sec I e.n.; statul dac sub Burebista și în timpul lui Decebal; cucerirea Daciei de către romani. Dacia în timpul stăpînirii romane Autohtonii și coloniștii în Dacia Ro­­mană ; romanizarea dacilor. Viața econo­mică, socială. Retragerea stăpînirii ro­mane. Epoca de trecere la feudalism Continuitatea daco-romană și migrația popoarelor pe teritoriul României. Continuitatea daco-romană. Popoarele migratoare pe teritoriul României. Rolul lor în procesul de destrămare a orîndui­­rii sclavagiste și formare­a orînduirii feudale. Formarea poporului român și a limbii române Etnogeneza poporului român. Formarea limbii române; caracterul romanic al limbii române ; fondul traco-dacic ; in­fluența limbii sud-slave. Teritoriul de formare a poporului român, și a limbii române; încheierea procesului de formare a poporului român și a limbii române. Epoca medie C. Orinduirea feudală Formarea relațiilor feudale pe teritoriul țării noastre. Formarea relațiilor feudale în sec. IX—XI; viața economică, socială, politică și culturală. Societatea românească în secolele XI—XIII. Cristalizarea relațiilor feudale în prima jumătate a sec. al XlII-lea. Formarea statelor feudale : Transilvania, Țara Românească și Moldova. Formarea voievodatului Transilvaniei­­ și organizarea acestuia. Formarea Țării Românești; etapele procesului de unifi­care : cucerirea independenței sub Basa­rab I. Formarea Moldovei ; cucerirea in­dependenței sub Bogdan I; însemnătatea formării statelor feudale românești. Dezvoltarea Țărilor Române de la sfîrși­­tul sec. al XIV-lea pînă la mijlocul sec. al XV-lea. Dezvoltarea economică. Raporturile so­ciale. Organizarea internă a Țărilor Ro­mâne. Situația politică a Țărilor Române de la sfîrșitul sec. XIV-lea pînă la mijlocul sec. al XV-lea. Țara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrîn : luptele de apărare împotriva turcilor. Moldova în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Răscoala de la Bobîlna. Cauzele și forțele sociale participante la răscoală. Desfășurarea răscoalei: în­țelegerile încheiate. „Unio trium natio­­nium“. Sfîrșitul și importanța răscoalei. Țările Române în frontul antiotoman sub conducerea lui Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș. Lupta antiotomană a Țărilor Române condusă de Iancu de Hunedoara și de Vlad Țepeș. Personalitatea lui Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș. Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare. Măsuri de consolidare a domniei. Po­litica lui Ștefan cel Mare pentru crearea unui front comun antiotoman. Consolida­rea bazei sociale a domniei. Războaiele de apărare conduse de Ștefan cel Mare, însemnătatea domniei lui Ștefan cel Mare. Frămîntări sociale și politice în prima jumătate a sec. al XVI-lea în Țările Ro­mâne. Războiul țărănesc din Transilvania (1514) condus de Gr. Doja. Cauzele, des­fășurarea, urmările și însemnătatea răz­boiului țărănesc. Frămîntările politice din Moldova, Țara Românească și Transilva­nia în timpul domniei lui Bogdan al Vi­lea, Radu cel Mare, Radu de la Afumați și Petru Rareș. Dominația otomană asupra Țărilor X<o­mâne în a doua jumătate a sec. al XVI-lea Regimul economic și politic al dom­i­ă­­ției otomane; autonomia Moldovei și Țării Românești. Formarea principatului autonom al Transilvanei tributar turci­lor. Domnia lui Ion-Vodă; Țările Române în timpul domniei lui Mihai Viteazul; începutul domniei și războiul anti­otoman; cîștigarea independenței Țări Românești. Unirea politică a Țărilor Ro­mâne sub Mihai Viteazul; însemnătatea domniei lui Mihai Viteazul. Țările Române în secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea. Situația economică socială și politică în Țările Române . Wate, Basarab, Vasile Lupu și Gh. Rákóczi I; coaliția ant­­oromană a Țărilor Române. Instaurarea dominației habsburgce în Transilvania. Domniile lui Constantin Brîncoveanu și Dimitrie Cantemir. Regimul fanariot în Moldova și Țara Românească; regimul habsburgic în Transilvania pînă în a doua jumătate a sec. a XVIII-lea. Organizarea politici și obligațiile Țari­lor Române în timpul regimului fanariot. Regimul habsburgic in Transilvania și Banat. Războaiele ruso-turce: ocupația austriacă în Oltenia. Reformele lui Cons­tantin Mavrocordat. Epoca modernă Răscoala țăranilor din Transilvania din 1784. sociale participante și de dfs$urare|[’Ts' coalei. Însemnătatea și ecoul interni'*0- nai al răscoalei- Intensificarea rudelor politice ; Supule^j Libellus Valacho-"În Mișcarea revoluțior^ari» -n­igii de­­ ab conducerea lui Tudor­­ Vladimirescu, pro­log al revoluții­i burghezo-democ­atice. Cauzele mișcării; rolul Eteriei. Izbuc­nirea și desfășurarea mișcării revoluțio­nare ; răsunetul ei în Transilvania; în­semnătate mișcării. Țările române în perioada premergă­toare revoluției de la 1848. Ocupația turcească tratatul de la A­­drianopol. Regulamente organic și si­tuații internă a Principatelor Române. Mișurile revoluționare premergătoare anuui 1848. Situația Transilvaniei i­. prejma revoluției din 1848—1849. revoluția D. Orînduiret capitalistă burgheza democratică din Țările Române, parte integrantă a revo­luției europene. Mișcarea revoluțio­ară din Moldova ; programele mișcării, revoluția burghezo­­democratică din Țar Românească , for­țele sociale participate, programul, des­fășurarea și înfăptirile revoluției. Re­voluția burghezo-democratică din Tran­silvania ; caracterul programul și forțele de bază ale revoluții; desfășurarea re­voluției ; încercări ; colaborare revolu­ționară româno-mahiaro-germane; în­semnătatea istorică; revoluției din 1848 din Țările Române. Unirea Moldovei c Țara Românească, începutul procesulu de formare a statu­lui național român. Situația Principilor Române după revoluția de la­­ 48: lupta forțelor unioniste pentru un­e. Adunările ad­hoc. Convenția de la Paris. Înfăptuirea unirii — începutul socosului de formare a statului național roân. Reformele înfăptuie în timpul domniei lui Alexandru Ion Cuza. Dezvoltarea României în anii 181>—1877. Principalele­ refor­e înfăptuite în anii 1862—1865. Sfîrșitu domniei lui Alexan­dru Ioan Cuza. România în anii 1866— 1877 ; instaurarea inastiei străine ; în­ceputurile mișcării muncitorești și socia­liste. Războiul pentru independența națională a României. Premisele intern și externe ; procla­marea independenți de stat a României — 9 mai 1877. Răboiul pentru indepen­dență. Recunoașteea independenței în tratatele de pace. Dezvoltarea Românei în anii 1878—1900. Dezvoltarea eonomică. Dezvoltarea mișcării muncitoești și socialiste ; răs­coala țăranilor din 1888. Transilvania în a doua jumătate a sec. al XIX-lea (1850-1892). Situația socialeconomică ; dezvoltarea relațiilor capitalste în agricultură și in­dustrie. Situația politică. Lupta de elibe­rare națională : mișcarea muncitorească și țărănească. România intre 1900—1914. Viața economică: dezvoltarea indus­triei, agricultura, sistemul bancar, trans­porturile și comunicațiile. Viața politică : alternarea la guvern a celor două partide ale claselor dominante ; mișcarea mun­citorească. Răscoalele țărănești din anul 1907. Situația mișcării muncitorești și so­­cialiste în anii 1908—1910. Transilvania de la Memorandum pînă la primul război mondial (1892—1914). Mișcarea memorandistă și Memorandu­mul. Dezvoltarea economică și socială a Transilvaniei. Situația politică, mișcarea muncitorească și mișcările țărănești. România în timpul primului război mondial. România în perioada neutralității ar­mate. Lupta clasei muncitoare împotriva războiului. Participarea României la răz­boi , marile bătălii din vara anului 1917 din Moldova. România la sfîrșitul anului 1917 și în 1918. Ecoul Marii Revoluții Socialiste din Octombrie în România. Unirea Transilvaniei cu România — fău­rirea statului național unitar român. Situația Transilvaniei din anii primu­lui război mondial. Evenimentele din toamna anului 1918. Marea Adunare de la Alba Iulia. Însemnătatea istorică a făuririi statului național unitar român. Epoca contemporană. România în primii ani după război. Viața economică și socială. Politica in­ternă și externă. Mișcarea muncito­rească ; greva generală din 1920. Crearea Partidului Comunist Român. România în perioada stabilizării vremel­nice și parțiale a capitalismului (1922—1928). Viața economică și socială ; stabiliza­rea relativă a capitalismului în România ; situația maselor. Viața politică internă și externă. Situația mișcării muncito­rești ; lupta P.C.R. pentru apărarea in­tereselor fundamentale ale celor ce mun­cesc. Situația României în anii crizei econo­mice din 1929—1933. Manifestările crizei economice în Ro­mânia și consecințele ei asupra oamenilor muncii. Politica internă. Avîntul luptelor revoluționare în primii ani ai crizei eco­nomice . Congresul al V-lea al P.C.R. Luptele eroice ale muncitorilor ceferiști și petroliști din ianuarie — februarie 1933. însemnătatea istorică internă și ex­ternă a luptelor din 1933. România în perioada creșterii pericolului fascist. Politica internă și externă în anii 1934—1938. Lupta P.C.R. pentru stăvili­rea pericolului fascist și apărarea intere­selor vitale ale poporului, strînsa co­laborare a forțelor antihitleriste române și maghiare. Situația României în peri­oada dictaturii regale (februarie 1938 — septembrie 1940). Dictatul de la Viena și caracterul său imperialist. România în timpul dictaturii mii pro­fasciste și a războiului antisovietic. Instaurarea dictaturii militaro-fa­sciste și urmările ei; împingerea României în războiul antisovetic. Lupta maselor populare,sub co­n ducerea P.Cfl, impo­boiu­lui antisovietic. Insurecția națională antifascist­ă di­n au­gust 1944. Participarea României a răz­boiul antihitlerist Pregătirea și organizarea insurecției armate din august 1944 de către P.C.R. Desfășurarea insurecției armate și în­semnătatea ei internă și internațională. Participarea României la războiul anti­hitlerist. Desfășurarea revoluției populare în Ro­mânia. Caracterul unitar al procesului revolu­ționar deschis de victoria insurecției ar­mate din august 1944. Lupta pentru in­staurarea puterii populare, democratiza­rea țării și reforma agrară. Instaurarea guvernului de largă concentrare demo­cratică Dr. Petru Groza. Conferința Na­țională a P.C.R și însemnătatea ei. Vic­toria forțelor democratice în alegerile parlamentare din 1946. Proclamarea Re­publicii Populare Române. E. Orânduirea socialistă Republica Pupuală Română — stat al oamenilor muncii; înfăptuirea unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare; naționalizarea princi­palelor mijloace de producție ; planifica­rea economiei naționale ; procesul de in­dustrializare socialistă; transformarea socialistă a agriculturii ; Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1949 ; formarea țără­nimii cooperatiste; întărirea alianței din­tre clasa muncitoare și țărănimea munci­toare , victoria socialismului la sate. Victoria definitivă a socialismului în pa­tria noastră. Procesul de desăvîrșire a operei de construcție a socialismului în Republica Socialistă România. Dezvolta­rea politică a României în anii construc­ției socialiste ; marile transformări po­litice între anii 1918—1968 ; creșterea și întărirea rolului conducător al P.C.R.; însemnătatea Congresului al IX-lea al P.C.R. (1965) și a Conferinței Naționale a P.C.R. din decembrie 1967. Politica ex­ternă a României. M­A­­­BA ENGLEZĂ Din materia clasei a XI-a The Beginnings of English Literature (privire generală). G. Chaucer : activitatea literală ; The Canterbury Tales (prezentarea operei). The Renaissance (privire generală). W. Shakespeare : activitatea literară ; The Plays of the First Period; The Plays of the Second Period ; The Plays of the Third Period (prezentam piese­lor). Daniel Defoe ; activitatea literară ; Ro­binson Crusoe (fragmente, analză lite­rară). J. Swift: activitatea literară ; Gulli­­­­ver’s Travels (fragmente, analiză lite­rară). R. Burns ; activitatea literară; To a Mountain Daisy (caracterizarea poeziei). Romanticism (privire generală) G. G. Byron: activitatea literară; Childe Harold’s Pilgrimage (fragment, analiză literară); P. B. Shelley : activitatea literară ; The Cloud (fragment, analiză literară); XIX-th Century Literature (privire ge­nerală). Din materia clasei a XII-a Ch. Dickens ; activitatea literară ; Hard Times (fragment, analiză literară). W.­­J. Thackeray ; activitatea literară; Vanity Fair (fragment, analiză literară). J. Galsworthy: activitatea literară; The Mann of Property (fragment, analiză literară) • G. B. Shaw ; activitatea literară; Caesar and Cleopatra (fragment, analiză literară). R. Aldington : activitatea literară ; Death of­­ Hero (fragment, analiză lite­rară). Contemporary English Literature (pri­vire generală). E. A. Poe : activitatea literară ; The Gold Bug (fragment, analiză literară); M. Twain : activitatea literară ; Huck­leberry Finn (fragment, analiză literară). E. Hemingway : activitatea literară ; A. Farewell to Arms (fragment, analiză literară). LIMBA FRANCEZĂ Din materia clasei a X-a La Fontaine : Le Coche et la mouche (prezentare generală). Voltaire : Le Corridor de la tentation (prezentare generală). Alphonse Daudet: Tartarin de Taras­­con, tueur de lions (prezentare generală). Arthur Rimbaud : Le Dormeur du val (prezentare generală). Anatole France: La Rentrée des classes (prezentare generală). Din materia clasei a XI-a Origines de la langne francaise. La littéiature franțaise du Moyen-âgc (privire generală). La Chanson de Roland (caracterizarea epopeei), Roland refuse d’appeler au se­­cours (fragment, analiză literară). La Renaissance (caracterizare gene­rală). —­ François Rabelais : Gargantua et Pan­­tagruel —Lettre de Gargantua y son fils (fragment, analiză liter­ară). Pierre de Ronsard: Pour Hélène (ana­liză literară). __ Le classicisme (caracterizare generală). Pierre Corneille : Le Cid (caracterizarea tragediei) Scene des stances (I, 6) (ana­liză Sterară). Scene de la provocation en duel (II, 2) (analiză literară). Jean Racine : Andromaque (caracteri­zarea tragediei). Hesitations d’Androma­­que (III, 8) (analiză literară). Moliére: Le Bourgeois gentilhomme (caracterizarea comediei). Monsieur Jour­­dain apprend l’ortographp (II, 4) (analiză iGérárlX” Monsieur Jourdain et le ma­nage de sa fillș (111.12) (analiză literară). La Fontaine: Les Obséqnes de la llonne (analiză literară). Le XVIII­e siecle (privire generală). Voltaire : activitatea literară . Jeannot et Colin (fragment, analiză literară). J. J. Rousseau: Emile apprend un métier (fragment, analiză literară). Les Réveries du promeneur solitaire (frag­ment, analiză literară). Le romantisme (privire generală). Victor Hugo: activitatea literară ; Les Misérables (prezentarea romanului). La Petite toiute seule (fragment, analiză li­terară). Alfred de Musset: La Nuit de Mai­n (fragment, analiză literarii).­­Din materia clasei a XH-a Le réalisme (privire generală). Honoré de Balzac: Balzac și ..comedia umană­). Eugénie Grandet (prezentarea romanului). Maladie d­ agonie de Gran­det (fragment, analiză literară). Gustave Flaubert( activitatea literară . Madame Bovary (prezentarea romanului). Le Bal de la Vaubressard (fragment, ana­liză literară). Charles Baudelaire : L’Albatros (ana­liză literară). Emile Zola: activitatea literară. Ger­minal (prezentarea romanului). Réunion des mineurs dans la forêt (fragment, ana­liză literară). Guy de Maupassant: Le Père Milon (analiză literară). Anatole France : activitatea literară. Le Crime de Sylvestre Bonnard _ Tn matin ă Paris sur Ies quais de la Seise (fragment, analiză literară). Le XX-e siecle (privire generală). R. Rolland : activitatea literară . Jean- Christophe (caracterizarea romanului). Jean-Christophe, â 14 ani (fragment, ana­liză literară). Roger Martin du Gard : Les Thibault (prezentarea romanului). Le Consultation (fragment, analiză literară). Paul Eluard: Courage (analiză lite­rară), limba germană Din materia clasei a XI-a J. W. Goethe, activitatea literară. Faust (prezentarea fragmentelor, carac­terizare generală). Fr. Schiller : activitatea literara ; Ka­bale und Liebe (caracterizare generală); Heinrich Heine : activitatea literară ; Deutschland: Ein Wintermärchen (pre­zentarea fragmentului, caracterizare ge­nerală). Din materia elasei a Xll-a Gottfried Keller : activitatea literată ; Das Fähnlein der sieben Aufrechten (caracterizare generală); Th. Storm: activitatea literară ; Pole Poppenspeler (caracterizare generală); R. M. Rilke: activitatea literară; Volksweise (analiză literară); Th. Mann : activitatea literară ; Maria und der Zauberer (analiză literară). J. R. Becher: activitatea literară; Ein Liebesgedicht (prezentarea poeziei); B. Brecht: activitatea literară ; Leben des Galilei (caracterizare generală). Anna Seghers: activitatea literară ; Das siebte Kreu­z (caracterizare gene­rală). Erwin Strittmatter: activitatea lite­rară ; Der Wundertäter (prezentarea fragmentului, caracterizare generală). H. Boll: activitatea literară ; Die Waage der Baleks (analiză literară). Fr. Dürrenmatt: activitatea literară ; Die Physiker (caraterizare generală). Alfred Margul-Sperber: Das Wort meiner Mutter (analiză literară). Anton Breitenhofer: Am Weltbuckel (prezentarea fragmentului, caracterizare generală). LIMBA RUSĂ Din materia clasei a XI-a A. S. Pușkin: activitatea literară . Evghenii Oneghin (fragmente, analiză li­terară). M. S Lermontov: activitatea literară ; u­n erou al timpurilor noastre (prezenta­rea fragmentelor). N. V. Gogol: activitatea literară ; Re­vizorul (fragmente, analiză literară). I. Turgheniev: activitatea literară ; Mumu (prezentarea fragmentului). N. A. Necrasov: activitatea literară; Drumul de fier (analiza literară); L. N. Tolstoi: activitatea literară; Natașa Rostova (fragment din romanul Război și pace — caracterizare generală); A. P. Cehov : activitatea literară ; Gra­sul și slabul (prezentarea nuvelei). Din materia clasei a Xll-a A. M. Gorki: activitatea literară ; Cu­­vîntarea lui Pavel Vlasov la judecată (fragment din romanul Mama — analiză literară). V. V. Maiacovski: activitatea literară ; V. I. Lenin (fragment, analiză literară). N. A. Ostrovski: activitatea literară ; Așa s-a călit oțelul (fragment, analiză literară). A. N. Tolstoi: activitatea literară ; Calvarul (prezentarea fragmentului). M. A. Șolohov : activitatea literară ; Pe Donul liniștit (fragment, analiză lite­rară). K. Fedin : Primele bucurii (prezentarea fragmentului). E. Evtușenco : Patria (analiza literară a poeziei). A. Arbuzov : Poveste din Ircutsk (scene din dramă, prezentarea lor). LIMBA LATINĂ Din materia clasei a Xl-a C. I. Caesar: texte alese din : De bello Gallico (VI, 13, 15, 21, 22 ; VII, 1, 77, 89). M. T. Cicero : texte alese din : In Vetrem (I, 2, 3, 14), In Catilinam (1, 1, 11). C. Sallustius Crispus : texte alese din : De coniuratione Catilinae : (XX) ; De bello Iugurthnino ; (LXXX). T. Lucretius Canis : versuri alese din De rerum natura: (I, 1 ; II, 75—79, 573—577 ; III, 59—74). Din materia clasei a XH-a P. Vergilius Maro : versuri alese din Aeneis (I, 1—11 ; H, 40—49 ; IV, 522—527, 529—533 ; XII, 420—430); Q. Horatius Flaccus, Satire, (I, 1); Carmina (I, 9); versuri alese din : Ars Poetica (1, 38—41, 46—48, 60—62, 99—103, 309, 317—318, 408—411); P. Ovidius Naso: versuri alese din: Metamorphaseon (I, 1—25); Tristia (V. el. 10, 15—38); Epistulae ex Ponto, (IV, 3, 5—29). T. Livius : texte alese din : Ab Urbe condita (I, 26 ; II, 10, 13 ; VI, 35). P. C. Tacitus : texte alese din : Annales (I,1, 31 ; V, 51 ; XV, 62). NOTA La limbile moderne, candidaților li se vor cere expuneri în limba modernă res­pectivă, cu privire la scriitorii și operele prevăzute în programa de bacalaureat, aplicații ale cunoștințelor de gramatică studiate și conversații uzuale pe temele prev­ăzute vii,p­rogramele școlare. La lucrarea scrisă, candidații vor trata un subiect de literatură și vor efectua și o retroversiune. în timpul examenului scris și oral «­i se vor folosi dicționare. La limba latină, la proba scrisă și la exa­menul oral, candidaților li se vor cere traducerea și analiza­ gramaticală a unui text studiat din operele scriitorilor pre­văzuți în programa de bacalaureat, pre­cum și noțiuni elementare din prozodie și metrică. In timpul examenului scris și oral nu se vor folosi dicționare. BIOLOGIA GENERALĂ Materia vie. Compuși organici ! gluci­de, lipide, protide, acizi nucleici, enzime, vitamine, hormoni — rolul lor biologic, însușiri fizice (în special starea coloi­­dală). Metabolismul — însușire esențială a materiei vii (asimilație, dezasimilație, autotrofie, heterotrofie, aspecte energe­tice ale metabolismului). Reproducerea ca însușire a materiei vii — tipuri de reproduceri și rolul lor biologic. Organizarea sistematică a materiei vii. Categorii de sisteme, organizare și func­ționare a sistemelor cu autoreglare. In­dividul biologic ca formă elementară de organizare a materiei vii (virusuri, orga­nisme monocelulare, organisme pluri­­celulare). Populații și specii (caracterizarea tră­săturilor esențiale ale populațiilor și speciilor). Biocenoza. Ipoteza actuală privind apariția vieții pe Pămînt. Formarea celor mai simple substanțe organice. Apariția de substanțe organice. Apariția de substanțe organice complexe (proteine și acizi nucleici, ipoteze privind caracterul primordial al apariției lor). Apariția primelor forme de existență a materiei vii caracterizate prin metabolism. Dovezile evoluției vieții :­­ din paleon­tologie, din anatomia comparată, din embriologie. Explicația actuală a procesului evolu­ției (factorii și mecanismul evoluției),. Ereditatea și variabilitatea. Definiții, ex­plicații și legătura lor, însemnătatea acestora pentru fenomenul evoluției. Baza materială a eredității. Acizii nucleici și însemnătatea lor pentru transmiterea caracterelor ereditare — localizare, cromozomi, gene, cod genetic. Unele legi ale eredității. Sinteza substan­țelor proteice. Variabilitatea : variații ereditare­­— care afectează substratul material al eredității ; variații neeredi­tare — care nu afectează acest substrat. Mutații genice, cromozomice, poliploidie. Importanța lor evolutivă. Cauzele lor. Provocarea artificială a mutațiilor, radio­selecție, rezultate practice. Relațiile organismului cu mediul. Relațiile cu mediul abiotic (temperatură, umiditate, lumină). Relațiile organismu­lui cu mediul biologic (relații interspe­­cifice și relații intraspecifice). Importan­ța practică a acestor relații. Selecția artificială, selecția naturală. Rolul creator al selecției. Originea omului. Primatele, maimuți­ străvechi și maimuțe actuale. Asemănări și deosebiri între maimuțe și om (anato­mice, fiziologice, biochimice, embriolo­^Factori biologici în procesul transfor­mării maimuței în «xn. Factori sociali ai umanizării. Rolul muncii și limbajului în procesul apariției omului. Strămoșii fosili ai omului. Etapa actuală de dezvoltare a biolo­giei românești. (Continuare în pag. a 3-a)

Next