Gazeta literară, ianuarie-iunie 1965 (Anul 12, nr. 1-26)
1965-01-01 / nr. 1
URÂM CITITORILOR SI COLABORATORILOR NOŞTRI UN AN DE NOI SUCCESE IN CONSTRUIREA SOCIALISMULUI Proletari din toate ţările, uniti-va! pag. 2 Al REVISTELOR LITERARE DESPRE CĂRŢILE ANULUI 1964 Anul XII Nr. 1 (56) vineri 1 ianuarie 1965 ORGAN SAPTAMINAL AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN REPUBLICA POPULARA ROMANĂ 8 paginiled ÎMPODOBITA DE AL STELEI NIMB... împodobită de al stelei nimb, Pe fruntea stemei tale muncitoare, Frumoasă ești în orice anotimp, O, patrie, grădină-nfloritoare ! E-atît de darnic largul tău meleag Pe care ni se coace pîinea bună ! Ckirij* tn/traiI*1 r.-iMîwîn/L* «v Li vine greu și lui ca să apună ! Tu limpezile-ţi ape oglindit, Culori şi cerul prinde mai albastre ! Tu eşti căminul nostru însorit ! Eşti împlinirea visurilor noastre ! rs Bătrînii munţi duc soare pe grumaz Şi spun poveşti din vremile bâtrîne ! Pe cît de mîndrâ, patrie, eşti azi, Noi şi mai mîndrâ te vom face mîine ! împovărat de rod fie orice ram Dar fruntea ta nu vîntului se-nclinâ, r\ -zr\rîlrnr Jî tooTocur rrt Un viitor de aur şi lumină I ' s Victor TULBURE 4 ’ De la sorcova de flori De hîrtie-n cinci culori Presărate cu argint Printre bumbi de margarint Iaca string şi eu petale Pentru Anul dumitale, Cititorule ! Şi-un coş plin cu muşetele Cu tot felul de mărgele Din grădina mea săracă Cu miros de busuioacă. Insă vezi că le-am cules Dinainte mai ales, CriHoruleţ! Voie da-mi de noul An Altoit cu maghiran Coşul plin cu grîu şi orz Priveliştea unui şantier nu este niciodată grafic determinată. Constructorii adaugă mereu un spirit catalizator frontului de lucru în continuă mişcare. Vizual, şantierul este un prilej de epos : unul din focarele efervescenţei extraordinare a construcţiei, în stare să-ţi proiecteze, pe verticală, în spaţiu şi timp, epopeea colectivităţii noastre, care atinge asfezimtre°Pt° civilizaţiei socialiste. O dimensiune firească, această proiecţie a devenit atribut al peisajului cotidian. Uzire dotate cu tehnica cea mai avansată, mari combinate şi puternice centrale electrice, ofensiva impetuoasă a cartierelor noi de locuit, nesfîrşitul şir de opere înfăptuite, edificate din iniţiativa şi sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, schimbă priveliştile ţării, conferind eposului altitudinea marilor acte ale istoriei. Ritmul trepidant, modern, al şantierelor patriei, victoriile socialismului, prestigiul dobîndit de Republica Populară Română, acel miracol românesc despre care se vorbeşte azi in întreaga lume şi-au găsit reflectare entuziastă in lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Cel ce cutreieră ţara are neîntrerupt în faţa ochilor imaginea devenirii, receptînd la fiece pas fervoarea construcţiei. S-a creat în anii noştri o deprindere patriotică de a participa cu emoţie la desfăşurarea faptelor de muncă. Retina poetului înregistrează cu o acuitate proprie dinamica lucrului... ... Văd, in acest sfirşit de decembrie, mai mulţi lucrători prelungind oraşul cu o stradă nouă. Amiază. Frig tăios. Asfaltul turnat de curînd face ca piatra să emane o căldură protectoare. Grafic imaginea e plină de grafie. Mai mult decît atît, anticipă cumva întregul : un cvartal de blocuri noi date în folosinţă. Există şiun punct de fierbere al şantierului, în care materia îşi schimbă brusc proprietăţile : dupăcîteva luni de lucru intens, neconstituit într-o imagine de ansamblu, în numai cîteva ore, impresia de palpabil, de relief inedit, apare brusc. Nichita STANESCU (Continuare in pagina 7) Ziua a-nceput să crească. In drum spre primăvară, in fiecare zi ciştigăm cîteva minute de lumină, de muncă, de viaţă. De mii, de sute de mii de ani, omul aleargă după lumină : binele suprem. De la opaiţul primitiv, licurul care împrăştia pe o rază minusculă întunericul bordeielor, am ajuns, astăzi, la uriaşele uzine de lumină pe care o dau apele ! Bicazul, Argeşul, Porţile de Fier au devenit şi vor deveni, toate, fabrici de raze solare, care împrăştie din miliarde de opaiţe rotunde şi ermetice binefăcătorul dar adus din cer de Prometeu. Focul şi lumina. Generatoarele de civilizaţie. Bilanţul acestui an se vesteşte îmbucurător, pe toate domeniile de activitate ale ţării. In şedinţele recente ale Marii Adunări Naţionale s-au perindaţi s-au dezbătut etapele şi rezultatele iniţiativelor şi s-au anunţat programele înfăptuirilor celui de al şaselea şi ultim an al sesenatului. Poporul a luat act cu o vie satisfacţie de veştile bune pe care le-a aflat prin delegaţii săi în forul suprem al ţării după ce, cu propriii săi ochi, a văzut el însuşi, şi a preţuit eforturile şi succesele partidului, ale Consiliului de Stat, ale guvernului. Oamenii de cultură, la rindul lor, s-au bucurat de bogăţia evenimentelor artistice desfăşurate in acest an, care a mai însemnat o solemnă aniversare : împlinirea a două Victor EFTIMIU (Continuare în pagina 7) Să fi-l vîr cu fundu-ntors Peste creştet, peste umeri Cu ani mulţi, să nu-i mai numeri Cititorule ! Fii în ţara mea lumină. Şi cînd mergi ca o grădină Ridicată în picioare La ureche cu cicoare Şi în buze cu o frunză Doina ei să ne pătrunză, Eşti în lume-o rădăcină, Fă-te-n lume o tulpină Printre seminţii şi neamuri, ,’Printr- flumuri, printre flamuri,, Cititorule ! 1964-1965 Tuda RGHEZI Cuvîntul deputatului Ilie Murguiescu Dezvoltarea impetuoasă a economiei Republicii Populare Române constituie unul din cele mai spectaculoase fenomene sociale contemporane. Ritmurile de creştere anuală a producţiei de energie, de peste 23 la sută, a industriei chimice de 23 la sută, a industriei construcţiei de maşini şi metalurgice, de aproape 18 la sută, reprezintă realizări răsunătoare al căror ecou străbate departe, dincolo de frontierele ţării. Succese impunătoare au fost obţinute şi în celelalte ramuri industriale : în industria extractivă, în industria materialelor de construcţii, în industria lemnului. Dar nu numai industria se dezvoltă cu avînt în Romînia democrat-populară ci şi agricultura, ramură de producţie a cărei prosperitate este piatra de încercare a unei planificări ştiinţifice, înţelepte şi cu perspectivă clară. In plin proces de transformare socialistă a agriculturii şi în ciuda factorilor climatici nefavorabili din unii ani, producţia agricolă medie în perioada 1960—1964 a fost cu 12 la sută mai mare decît media celor 5 ani anteriori. A fost astfel asigurată hrana populaţiei în creştere numerică şi cu cerinţe sporite de consum, precum şi un disponibil pentru export. Rezultatele deosebite obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, sporirea neîntreruptă a producţiei agricole, constituie nu numai un însemnat succes practic al Partidului Muncitoresc Român şi al conducerii sale ci reprezintă totodată o contribuţie teoretică de seamă la învăţătura marxist- Cuvîntul deputatului Constantin Daicoviciu Ascultînd acum două zile, în această incintă a Marii Adunări Naţionale, edificatoarea Dare de seamă a tovarăşului preşedinte al Consiliului de Miniştri, ca şi raportul documentat al tovarăşului ministru al finanţelor am cîştigat, încă o dată, nezdruncinabila convingere despre justa şi înţeleaptă politică a partidului şi guvernului nostru de construire a socialismului, convingere susţinută şi de data aceasta, de o nelimitată încredere îri competenţa, energia şi grija conducerii de partid şi de stat pentru oamenii şi pămîntul ţării. Fie-mi îngăduit ca unuia ce reprezint o circumscripţie din regiunea Clujului să dau glas, în primul rînd, simţămintelor de adîncă gratitudine a oamenilor munci din această parte a Ardealului faţă de Partidul Muncitoresc Român şi de Comitetul său Central, condus de mult preţuitul şi iubitul tovarăş Gheorghe Gheorghiu-Dej. Aş dori, în al doilea rînd, prin cîteva fapte concrete, culese din viaţa palpitantă de pe aceste meleaguri, să confirm nedezminţita realitate a progresului uriaş ce s-a înfăptuit, în condiţiile istorice ale regimului nostru popular, în oraşele şi satele de pe cuprinsul regiunii Cluj. Mă voi limita la un domeniu pe care-l cunosc şi-l pot aprecia mai bine : acela al culturii, învăţămîntului şi ştiinţei. E un adevăr cunoscut de toţi că printre marile realizări ale regimului democrat-popular în drumul spre construirea socialismului şi comunismului în ţara noastră, un loc de frunte îl LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE (Continuare In pagina 7) (Continuare in pagina 7) CU OCHII VIITORULUI Desen de RADU GEORGE COLINDEI