Gazeta literară, ianuarie-iunie 1966 (Anul 13, nr. 1-26)

1966-05-05 / nr. 18

GLORIOASA ANIVERSARE Peste puţine zile poporul nostru sărbătoreşte împlinirea a patruzeci şi cinci de ani de la întemeierea Partidului Comunist Român. în ajunul acestei glorioase aniversări ne-am adus aminte de zilele fierbinţi ale verii trecute,­­ zile în care în marea sală a Palatului Republicii se desfăşurau lucrările celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. Nimic n-am uitat din tot ce am auzit în acele zile cînd se deschideau noi căi spre bunăstarea po­porului nostru, cînd se discutau şi se luau hotărîri istorice care aveau să ducă la creşterea şi întărirea încercatului nostru partid. Dar noi, scriitorii, am ţinut mai cu osebire minte cuvintele pe care — referindu-se la munca noastră — le-a rostit, în cadrul Raportului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus atunci, printre altele : „Istoria arată că marii oameni de cultură, adevăraţii artişti au exprimat în operele lor realitatea vremii, au fost alături de popor, pe care l-au ajutat şi însufleţit în lupta pentru o viaţă mai bună, pentru progres social. Cu atît mai mult creatorii de artă ai societăţii socialiste trebuie să se identifice cu aspiraţiile celor ce muncesc, să slujească ţelul măreţ al făuririi unei vieţi tot mai fericite pentru întregul popor". Ocupîndu-se de artă şi literatură în Raportul său la cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român înnoda firul unei tradiţii vechi de peste patruzeci­ de ani. ZAHAR­IA STANCU într-adevăr, pentru cei ce cunosc trecutul, este binecunoscut faptul că, încă de la întemeierea sa, Partidul Comunist Român a căutat să şi-i apropie pe scriitori, pentru a-i îndemna să-şi plece urechea către ceea ce glăsuia poporul, pentru a-i influenţa în munca lor literară. Această acţiune a Partidului Comunist Român — începută acum patru­zeci şi cinci de ani — nu a rămas fără rezultate, deşi, la scurt timp după înfiinţarea sa, partidul a fost pus în afara legii, iar cadrele sale de frunte aruncate în închisori. Ca o urmare firească a legăturii dintre partid şi scriitori, în presa demo­crată şi în literatura noastră dintre cele două războaie sunt de neuitat pagi­nile în care prezenţa comuniştilor în viaţa politică şi socială a ţării este puternic subliniată. Activînd intens în ilegalitate, partidul a ştiut să-şi exercite binefăcătoarea influenţă asupra creaţiei celor mai buni dintre scriitorii noştri şi, de fapt, asupra dezvoltării literaturii noastre. în această grea şi zbuciumată perioadă, partidul a ştiut de asemenea să înfrîngă obstacolele pe care le întîlnea în cale şi să găsească, în toate împrejurările, mijloacele cele mai potrivite pentru a îndemna la organizare şi la luptă, pentru a răspîndi în mase învăţătura marxist-leninistă, pentru a trezi şi descătuşa energia poporului, pentru a ţine vie năzuinţa către victorie, pentru a păstra întreagă încrederea în viitor. Nutele şi povestiri din viaţa oamenilor muncii, ca acelea semnate de (Cont­inuate in pagina 5) ÎMPLINIRE Sculptură de GEORGE AP­OSTU SEMNEAZĂ ÎN ACEST NUMĂR: ALEXANDRU BĂLĂCI, AUREL BARANGA, EUGEN BARBU, MIHAI BENIUC, RADU BOUREANU, ION BRAD, OV. S. CROHMALNICEANU, ȘTE­FAN AUG. DOINAȘ, ION GHEORGHE, MIHNEA GHEOR­­GHIU, AL. IVAN GHILIA, GRI­­GORE HAGIU, ION HOREA, ION JALEA, REMUS LUCA, DUMITRU MICU, AL. PIRU, VALERIU RÂPEANU, VASILE REBREANU, CORNEL REGMAN, POP SIMION, ZAHARIA STAN­CU, VLADIMIR STREINU, D. I. SUCHIANU, NICOLAE TAUTU, VIRGIL TEODORESCU şi alţii UN SUPLIMENT DE 8 PAGINI l­a tine~n traiectorie La tine-n traiectorie / Eu nu-s decît umbră de glorie. Tu Mi-ai dat focul ce străbătu Prin mine şi-l văd astăzi stea Ce-o să stea, Cînd noi de mult, tăcere şi pace, Vom fi doar amintire In lumea ta ce drege şi face Pentru omenire Şi pentru carpatinul plai, Şi pentru dunăreană ginte. Tu care te-ai zămislit în luna mai Şi ne duci înainte Către orele Ce nu vor mai cunoaşte durerile Muncii silite, cu zarea strivită pe stîncă, Partidule, crescut din magma inimii mulţi­milor adîncă, Partidule, putere, nădejde şi flacără Ce dinspre ieri prin azi spre mîine scapără. Mihai BENIUC­ U această — 8 MAI 1966 — Această zi va veni pe un rîu de vînt. Sau poate că această zi va fi legănată de lungi alei de plopi undelemnoși, vom zice, ascultînd circularele inimilor.­­Această zi a venit pe pămînt purtînd sigilii de bujori de sînge care pecetluiră anii furtunoși. Această zi va veni pe un rîu de vînt înaintînd cu vîsle de steaguri venind din larguri, navă translucidă cu triplu catarg. Apleacă-te, iubito, peste fereastra blocului, nu căuta lumina de fosfor venind pe rază din steaua norocului, corabia translucidă cu triplu catarg are întinsă velatura conştiinţei cu ţesătura ninsă. Ca un firmament în veşnică mişcare proiecţia pe ecranul pur e continuă şi simţi din imaginile desfăşurate, că nicicînd, nicicînd, nu va veni pauza cea mare. Aruncaţi din balcoane, din tribune, serpentinele multicolore ale speranţelor, puneţi în interstiţiile visului armătura egală a stanţelor. Ai văzut, iubito, steaua norocului au forjat-o ritmurile luptelor, euritmiile focului. Radu BOUREANU Dnc­i­­­ncninare la poarta soarelui Demult dădea tîrcoale­ acestui plai, rănindu-se în săbii vechi, o pară. Reflex de zori, sau floare legendară ? Prin ochi pierduţi se pogor­a la rai. Creştea, scădea — sortită să apară pe ţaţa noastră­ abia ntr-o zi de mai. Şi iată că de-atunci, din tărăgai, se limpezi treptat întreaga ţară. Cel ce-a umblat desculţ şi-a pus pe toată arsura carnea lui înmiresmată, — el însuşi e văpaie, spadă, crin. La fruntea lui de marmură se poartă un arc melodios, ca la o poartă a soarelui, urc astăzi şi mă-nchin. Ştefan Aug. DOINAŞ Z­I

Next