Gazeta Mureşului, 1931 (Anul 1. nr. 1-12)
1931-10-18 / nr. 1
Pagina 2. GAZETA MUREȘULUI 18 Octombrie , 1931. Explicarea Evangheliei Duminică În Octombrie învierea fiului văduvei din Nain Viaţa noastră de toate zilele e plină de trudă şi de osteneli cari ne obosesc şi ne slăbesc puterile trupurilor. De acea ne simţim aşa de bine când vine câte o sărbătoare, când vine în fiecare săptămână ziua sfântă a Duminicii. Dar zilele sfinte ale Duminicilor şi ale Sărbătorilor au fost orânduite nu numai pentru odihna trupurilor, ci şi pentru luminarea şi sfinţirea sufletelor noastre. Fericiţi sunt oamenii, bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri cari păstrează bunul obiceiu, moştenit de la părinţi de a merge la biserică în zilele de sărbători. Ei îşi întăresc sufletele prin ascultarea rugăciunilor şi a învăţăturilor sfinte, şi astfel cu trupurile dar şi cu sufletele mai întărite, pot mai uşor răsbi prin necazurile ce se împletesc cu viaţa noastră obişnuită. Cântările bisericeşti şi rugăciunile sfinte ne varsă în suflete seninătate, frumuseţe şi nădejdi. O astfel de nădejde întăritoare şi mângâitoare ne aduce şi evanghelia de astăzi, în care ni se spune de învierea fiului unei văduve din cetatea Nain, care era în Galilea aproape de oraşul Nazaret şi care există şi astăzi. Isus Christos, împreună cu apostolii săi, urmat de popor mult, venea spre cetatea Nain şi când s’a apropiat de poarta ei, a văzut o mulţime de oameni cari duceau un mort să’l înmormânteze în cimitirul din afară de cetate. Mortul era singurul fiu al unei văduve, care plângea şi se bocea în urma lui, căci era unica ei mângâere şi unicul ei sprijin. Mântuitorul, Fiul lui Dzeu, văzând jalea bietei văduve, a oprit mulţimea şi a poruncit să lase jos sicriul. El s’a atins de trupul mortului şi a strigat zicând: „Tinere, ţie îţi zic, scoală-te!“ îndată mortul s’a sculat şi a început să vorbească. Mulţimea uimită, precum şi văduva care plângea de bucurie, au căzut jos în genunchi, preamărind puterea lui Dzeu şi închinându-se Domnului Isus. Făcând această minune Mântuitorul a vrut să dovedească că nu numai sufletul, dar că şi corpul este nemuritor şi că atunci, la marea judecată ce va fi să vie, va veni şi el ca fiecare să-şi ia răsplata după faptele lui. Făcând această minune, Mântuitorul şi-a mai arătat şi mila faţă de nevoile şi durerile oamenilor. Fapta lui este grăitoare pentru toţi. Să ne îngrijim trupurile şi sufletele ca să putem apare curaţi şi fără frică în faţa Marei Judecăţi! Să fim buni, blânzi şi crezători la nevoile şi la durerile altora! Preot N. P. De la noi, din Mureş. Dumnezeu şi Maica Domnului Sus în poarta Cerului Este-o dalbă mănăstire. In mănăstire cine şade ? Dumnezeu cu Maica sfântă. — Ce plângi Maică şi suspini? — Da eu, cum n’ai suspinare, Şi cum să am alinare ? Este un om, din pat să scoală, Nici peafă nu se spală; Tună’n crâşmă şi să’mbată Şi biserica-i uitată ! — Maică pentru — aia rugare, Omul beat n'aibă iertare ! Vorbe adânci Averea cea mai de frunte E ca un Isvor de munte. Astăzi curge şi îneacă. Mâine scade şi — apoi seacă. Forţa „Gazele Mureşului” ^ Duşmanii omenirii SIFILISUL de Dr. E. NICOARĂ Cuvânt înainte Pământul făgăduinţei, adică paradisul tuturor fericirilor, după primul păcat, s’a prefăcut în valea plângerilor unde ne sbatem şi noi astăzi. In această vale a plângerilor, în şirul veacurilor, omenirea s’a luptat cu multe suferinţe, cu multe dureri şi cu multe boli. Aproape întotdeauna cauza suferinţelor şi a bolilor a fost însuşi omul prin întunecimea mînţel Iui şl prin Indolenţa ce o arăta faţă de mo- Umile care’l cuprindeau în mreaja suferinţelor nesfârşite. Astfel chiar şi astăzi în veacul al XX-lea, în veacul luminat de atâtea Iscodici minunate, valea plângerilor noastre este cutreerată de multe molime care aruncă multă umbră asupra Iscodirilor strălucite. Unele din aceste molime seceră anual sute de mii şi milioane de vieţi, după ce le-au sugrumat cu lanţul suferinţelor. Şirul şi numele acestor molime este încă înfricoşător de mare. Am arătat în câteva lucrări asemănătoare molima tuberculozei (oftica), gripa, febra tifoidă (tifosul, sau lingoarea), am arătat microbii cari sunt duşmanii sănătăţii noastre, apoi pericolul băuturilor spirtuoase şi pericolul tabacului. In lucrarea de faţă ne vom ocupa de sifilis (franţ, şancărire sau cel peric) scrisă pe înţelesul oricărui om, care vrea să cunoască tainele acestei boli îngrozitoare şi de care trebue să seapere oricine, nu numai pentru binele său, dar şi a urmaşilor lui. Prin Valea plângerii, unde trăim, noi oamenii, aleargă neîncetat trei călăreţi, voind să se întreacă unul pe altul. Aceasta este cursa morţii . Un călăreţ cu tăişul ascuţit al coasei ce ţine în mână, seceră victimele sau jertfele tuberculozei (officer), al doilea călăreţ adună de pe câmpul său de luptă jertfele sifilisului (freanţului), iar al treilea călăreţ culege jertfele cancerului, adică oamenii omorîţi de rac. Aceşti trei călăreţi se întrec între ei ca să aibă fiecare cât mai multe jertfe, rupte din viaţa oamenilor. Nimeni n’ar putea spune exact, care dintre ei omoară mai multe vieţi omeneşti în goana lor nebună şi nemiloasă. Uneori este în frunte unu!, apoi par’că înfuriată la altul înainte şi astfe trecerea lor este neîncetată şi an de ani zi de zi creşte numărul celor culeşi de el, iar rândurile celor de vremuri în Europa sifilisul n’a fost cunoscut şi nici nu exista această boală pe acest continent până în secolul XV. Ar putea întreba oricine: de unde se ştie că înainte de această epocă n’a fost sifilis în Europa ? Răspundem: Cercetările medicine dovedesc acest lucru cu multă exactitate. De altă parte istoria popoarelor europene încă ne lămureşte această întrebare. Să vedem mai întâi ce ne arată cercetările medicinei: sifilisul produce schimbări vizibile şi pipăibile în forma oaselor din schelet. Oasele se îngroaşă într-o formă specială sub înrâurit se răresc mereu, lăsând în urmă un gol sfâşietor de dureros. Dintre aceşti trei secerători de viaţă, se pare că cel mai crud şi cel mai grozav este cel ce seceră sifiliticii, căci ceilalţi doi duc deodată cu victima lor şi focarul de boală, dar sifilisul lasă veninul şi în urmaşi, asigurându-şe în acest mod din ce în ce tot mai multe Jertfe. Ce ciudat lucru! foamea acestui lup flămând creşte chiar în proporţia nenumăratelor victime mistuite de ma urirea microbului sifilitic. Diformarea oaselor ne permite să dovedim chiar cu sute de ani după moarte că acela care a învățat cu carnea lui vie aceste oase în viaţă a suferit de sifilis. Cu ocaziunea exhumărilor, oasele ce Ie găsim în morminte părăsite şi uitate ne permit să dovedim acest lucru. Oricâte morminte dinainte de 1500 au fost cercetate, nici odată nu s’au găsit în ele schimbările oaselor caracteristice sifilisului. Dela anul 1500 încoace în foarte multe morminte găsim schimbări sifilitice asupra oaselor. Deci sifilisul a pătruns în Europe pela 1500. (Va urma) De unde a venit sămânța sifilisului? Calendarul Săptămânii Duminecă 18 Octombrie: Evanghelistul Luca Luni 19 Octombrie: Profetul Ioil. Sf. Mar. Marţi 20 Octombrie: Sf. Artemie Duxul Mercuri 21 Octombrie: Cuviosul Ilarion , Sf. Socrat Joi 22 Octombrie: Sf. Averchie Vineri 23 Octombrie: Apostolul Iacob, fratele Domnului Sâmbătă 24 Octombrie : Muceniţa Areta, Sf. Valentin Către preoţi şi învăţători Gazeta noastră adresându-se în special numai populaţiei de la sate, pe înţelesul căreia este şi scrisă de altfel, face un călduros şi stăruitor apel către toţi preoţii şi învăţătorii din judeţ să trimită spre publicare tot ceeace cred ei că interesează populaţia satelor.Vom publica cu plăcere în această foaie dările de seamă ale diverselor serbări şi petreceri săteşti, ale convenirilor preoţeşti şi învăţătoreşti, după cum vom face loc în coloanele noastre tuturor plângerilor şi nevoilor satelor, făgăduind că vom interveni, după puterile noastre, la forurile competente, pentru dreapta şi grabnica lor rezolvare. Nădăjduim în acest chip să strângem în jurul gazetei pe toţi oamenii de bine şi de bună acţiune din această parte a ţării şi să facem din „Gazeta Mureşului“ o tribună a dreptăţii, folositoare tuturor categoriilor sociale. Dat fiind scopul înălţător pe care-l urmărim, nu ne îndoim o clipă de sprijinul larg al îndrumătorilor spirituali ai satelor, cari sunt preoţii şi învăţătorii. Se vor plăti pensiile invalizilor Din Bucureşti se vesteşte că Ministerul de Finanţe a pus la îndemâna Administraţiilor financiare din ţară, o sumă de 4 milioane lei pentru a se putea plăti toate pensiile cuvenite pensionarilor invalizi, orfani şi văduve de răsboiu, care n’au fost achitate până acum. Populaţia României In urma numărătoarei populaţiei făcută în Decembrie anul trecut, populaţia totală a ţării noastre este de 18 milioane. Judeţul care are populaţia cea mai numeroasă este judeţul Ilfov care are aproape 1 milion de locuitori. Cel mai sărac în populaţie este judeţul Făgăraş care are numai 86.000 locuitori. Judeţul nostru are 290.000 locuitori. Dintre oraşe, stă în frunte capitala ţării, Bucureşti, cu 630.000 locuitori. Cei mai puţini locuitori îi are oraşul Miercurea- Ciuc,de-abia 5000. Oraşul Tg.Mureş are 38.000 locuitori. Glume Un câine bine dresat Un vânător se plimba într’o zi pe uliţă, întovărăşit de un prepelicar foarte învâjat la vânat. Aşa îl lăuda stăpânul! La un moment dat, vânătorul băgă de seamă că prepelicarul se opreşte în faţa unui străin, ce ţinea un coş în mână. Câinele începu să miroase pe străin, să dea din coadă şi apoi să latre cu furie. Mirat de acest lucru, vânătorul îşi strigă câinele, care însă nici nu se mişcă din loc. Desigur că aveți vre-un vânat în coş, Domnule, agrăi vânătorul pe străin, de latră aşa de furios prepelicărul meu! N’am nici un vânat, Domnule, îi răspunse necăjit străinul, numai că, vedeţi Dv., pe mine mă cheamă ... Epurescu !