Gazeta Mureşului, 1933 (Anul 3, nr. 1-47)
1933-06-11 / nr. 23
Anul III. No. 25. Numărul 2 lei Foaie săptămânală pentru răspândirea culturii în popor ABONAMENTUL: 100 Lei pe an Pentru preoţi, învăţători şi săteni 50 Lei pe an Pentru autorităţi — — 300 Lei pe an Redactor: Profesor MIHAIL DEMETRESCU Administraţia: Prefectura Jud. Mureş Redacţia: Pasagiul Ştefan Iosif No. 11. t trăiască Regele! Se împlinesc astăzi trei ani de la memorabila zi de 8 Iunie 1930 de când IA. Sa Regele Carol II. conduce destinele neamului nostru. Ori de câte ori revine această zi istorică, inimele noastre de buni Români şi cetăţeni îmbracă bucuroase nu numai haina de sărbătoare, ci ele se scaldă în adevărată bucurie şi însufleţire, pătrunse de o caldă recunoştinţă faţă de voinţa Dumnezeească atât de vădit arătată faţă de ţara noastră, căreia i-a readus liniştea prin întronarea unui singur cârmaciu. Reîntoarcerea în ţară a IA. Sale era cerută de massele mari ale neamului, care prin instinctul lor de conservare presimţeau furtunile şi frământările economice şi sociale între care vom ajunge să ne zbatem în curând, şi de aceea, însufleţirea cu care a fost salutată revenirea prevestea importanta mistică a chezăşiei de conservare a însăşi ţării noastre. Timpul scurt care s’a scurs dela acest eveniment istoric a confirmat întru toate acest simţ, admirabil al sufletului colectiv al neamului, căci cine altul sau ce altă putere pământească ar fi putut să conducă şi să înfrunte cu atâta înţelegere zilele de grea încercare care s’au abătut asupra ţării noastre?! Când criza economică s’a accentuat nebuneşte din zi în zi, până la exasperare, când toate sfaturile şi măsurile guvernelor lumii întregi s'au dovedit fără putere, când în multe ţări populaţia şi-a pierdut cumpătul şi răbdarea, poporul nostru întreg a aşteptat cu încredere, căci la cârma ţării veghea M. Sa Regele. Când mişcările anarhice de dreapta şi de stânga au început să răstoarne vechea rânduială a unor ţări mai puternice şi mai solid închegate decât a noastră şi să schimbe sistemul de conducere, la noi, cu toate încercările lor disperate, n'au reuşit şi nu vor reuşi, căci sufletul mare al neamul simte, că soartea lui e în mâna înţeleaptă a IA. Sale Regelui, care face toate sforţările de a afla calea luminoasă a îndreptărilor. Cei cari urmăresc zi de zi faptele şi felul de traiu al IA. Sale se vor convinge repede, că nu e manifestaţie culturală economică, socială, care să nu-l intereseze, pe care să n'o încurajeze: cu sfatul, cu fapta şi cu obolul său. Zilnic primeşte şi cercetează personal sute şi mii de plângeri de ale sufletelor obidite, studiază şi se ţine la curent cu cele mai complicate probleme economice şi de politică externă. Deschideţi orice gazetă şi zi de zi veţi găsi însemnaţi toţi paşii ce-i face pentru binele ţării noastre. Străbate fata de la un coif la altul: oriunde e nevoie să ducă o rază de mângâiere, să aline o durere, să încurajeze un început bun, să laude o operă înfăptuită şi să încununeze o lucrare temeinic îndeplinită. Cu o grijă de adevărat părinte veghează la căpătâiul mult încercatului nostru neam şi la întărirea şi încurajarea vitezei noastre oştiri, cum şi la creşterea şi îndrumarea înaltului Voevod, Măria Sat Mihaiu, moştenitorul Tronului. Aşa fiind, noi privim cu toată încrederea viitorul ţării noastre şi suntem siguri că dupe zilele grele de astăzi, va reveni liniştea şi fericirea, căci munca isvorîtă din atâta dragoste a Capului ţării trebuie să fie încoronată de succes. Gazeta noastră, în numele întregii populaţii din acest judeţ se închină în faţa IA. Sale şi-i doreşte din suflet multă sănătate spre binele şi înflorirea ţării. Trăiască la mulţi ani M. Sa Regele Carol II I. BOZDOG Târgu-Mureș, 11 Iunie 1955 Fini si M1S, li MN. Dintr’un articol apărut acum câtva timp într’un mare ziar vienez, desprindem următoarele rânduri care privesc firea şi felul de viaţă al iubitului nostru Suveran, M. Sa Regele Carol //• « Firea M. S. Regelui »Fără îndoială că regele Carol al României are unele asemănări cu Harun-al-Raşid. Din când în când inspectează mahalalele Bucureştilor, vizitează prin surprindere căzărmi şi spitale şi face cumpărături în oraş, fără să se anunţe în prealabil. Pe când trăia în străinătate ca exilat, a venit în contact cu asprimele vieţei reale, şi astfel s’au deschis raţiunei şi sufletului său perspective care îndeobşte rămân închise domnitorilor. Cel ce vrea deci să-l înşele, se înşeală pe sine. Caracterul său este un amestec de impulsivitate romantică şi energie practică. El nu e tipul monarhului solemn, tăcut, pătruns de tăinuite puteri mistice. Dimpotrivă, e un tânăr vesel, comunicativ atât în ce priveşte bucuriile cât şi durerile şi nu-şi oprimă pornirile fireşti, umane Dacă are un temperament impulsiv, are în schimb o inimă caldă şi înţelegătoare; de aceea poporul său, de aceiaşi constituţie temperamentală, îl iubeşte sincer.« Puterea de muncă »Regele Carol e înzestrat cu o mare putere de muncă, iar secretarii săi, mult invidiaţi îşi câştigă pâinea destul de greu, căci trebue să muncească şi ei la fel cu patronul lor, a cărui zi de lucru e de minimum 12 ore. Orice lege, orice ordonanţă care trece prin mâna lui, e studiată cu deamănuntul. Orice schimbare în opinia publică a ţărei sale şi a străinatăţei, e înregistrată. Regele primeşte zilnic un teanc de făcturi din ziarele străine şi interne şi adesea cere el însuşi ziarele spre a controla dacă nu s’a omis vre-un articol interesant. Adună ştiri din toate sursele serioase şi adesea îşi pune în încurcătură miniştrii, având cunoştinţă despre unele amănunte pe care sfetnicii săi credeau sau sperau că le ignorează«. M. S. Regele şi poporul «Acum câtva timp i s’a atras atenţia că şomerii din Bucureşti se adună zilnic în piaţa mare. Fără multă vorbă Regele se urcă în automobil şi plecă la piaţă însoţit de un adjutant. Şomerii au rămas uluiţi pomenindu-se cu regele în mijlocul lor, care îi chestionă cu deamănuntul Rezultatul a fost o considerabilă ameliorare a bucatelor, împărţite în mod gratuit şomerilor. Regele a hotărît chiar ca în tot timpul iernei să se dea de mâncare săracilor la palat, sub înalta lui supraveghere personală Cheltuelile acestor mese gratuite înseamnă o povară grea pentru Suveran, a cărui listă civilă se cifrează actualmente la suma de 186.000 dolari — o cifră minimă faţă de obligaţiunile sociale şi materiale ale unui cap încoronat. Până la 1 ianuarie 1931 lista lui civilă era de 240.000 dolari, dar deoarece la această epocă salariile funcţionarilor publici au fost scăzute cu 22 la sută, regele a stăruit să i se impuie şi lui acest sacrificiu.» M. Sa ocrotitor al artelor «Deşi ocupaţiile pe care le are reclamă o muncă intensă, Regele Carol caută să fie în curent cu toate evenimentele artistice, literare şi ştiinţifice. Este abonat la cele mai cunoscute reviste engleze, americane, franceze şi germane, îşi cumpără toate cărţile mai importante care apar în ţara şi străinătate. Limbile străine nu formează pentru dânsul nici o greutate, doarece stăpâneşte perfect limbile: engleză, franceză, germană şi italiană. Muzica este ocupaţia artistică preferată a Regelui Carol. Cunoaşte pe de rost operile principale ale lui Mozart, Beethoven şi Brahms şi când e bine dispus, fredonează părţi întregi din operile Sale favorite. Societatea Philarmonică română a fost înfiinţată de Regele Carol, încă pe vremea când mai era prinţ. Şi un alt institut, acela de Educaţie fizică îşi datorează existenţa sa deasemeni Regelui Carol. El a fost şi este protectorul sportului românesc. Acestea sunt trăsăturile omeneşti ale Regelui Carol, calităţile şi slăbiciunile. Ele formează secretul popularităţii Sale, fiindcă Românii simt că »El este unul de ai lor«, fără acele trăsături misterioase, care l-ar face inaccesibil omului de fiecare zi.« Cuvinte Regale Din cuvântările M. S. Regelui „Priviţi duioasele slove ale cronicarilor ; priviţi minunatele zidiri ale bisericilor şi mănăstirilor noastre ; priviţi portul ţăranilor; priviţi chiar casele lor; ascultaţi cântecele de la ţară, şi atunci, umplându-ne inima de mândrie( putem răspunde: Da, cultura acestui neam, îndelung răbdător, există, şi este un factor hotărîtor al vieţii lui” * * * „Propăşirea poporului Meu este singura grijă ce Mă mână in orice clipă în greaua şi plina de răspundere muncă ce o am ca Rege al acestei ţări. Bizuindu Mă pe trecutul nostru şi pe produsul gliei româneşti, Eu şi sfetnicii Mei... ne străduim cu toţii să găsim in aceste vremuri grele, soluţiile cele mai potrivite pentru a face întotdeauna un pas înainte" • • «Ţin să spun întregului Meu popor, că Regele său veghează, fără şovăire şi fără răgaz, la binele şi fericirea lui. Singura Mea grijă, isvorîtă din adânca Mea dragoste pentru ţară, este ca în România toţi să poată zice: Popor fericit intr'o ţară bogată.” •