Gazeta Mureşului, 1933 (Anul 3, nr. 1-47)

1933-06-11 / nr. 23

Anul III. No. 25. Numărul 2 lei Foaie săptămânală pentru răspândirea culturii în popor ABONAMENTUL: 100 Lei pe an Pentru preoţi, învăţători şi săteni 50 Lei pe an Pentru autorităţi — — 300 Lei pe an Redactor: Profesor MIHAIL DEMETRESCU Administraţia: Prefectura Jud. Mureş Redacţia: Pasagiul Ştefan Iosif No. 11. t trăiască Regele! Se împlinesc astăzi trei ani de la memorabila zi de 8 Iunie 1930 de când IA. Sa Regele Carol II. con­duce destinele neamului nostru. Ori de câte ori revine această zi istorică, inimele noastre de buni Români şi cetăţeni îmbracă bucuroase nu nu­mai haina de sărbătoare, ci ele se scaldă în adevărată bucurie şi în­sufleţire, pătrunse de o caldă re­cunoştinţă faţă de voinţa Dumne­­zeească atât de vădit arătată faţă de ţara noastră, căreia i-a readus liniştea prin întronarea unui singur cârmaciu. Reîntoarcerea în ţară a IA. Sale era cerută de massele mari ale neamului, care prin instinctul lor de conservare presimţeau fur­tunile şi frământările economice şi sociale între care vom ajunge să ne zbatem în curând, şi de aceea, însuf­leţirea cu care a fost salutată re­venirea prevestea importanta mis­tică a chezăşiei de conservare a în­săşi ţării noastre. Timpul scurt care s’a scurs dela acest eveniment istoric a confirmat întru toate acest simţ, admirabil al sufletului colectiv al neamului, căci cine altul sau ce altă putere pă­mântească ar fi putut să conducă şi să înfrunte cu atâta înţelegere zilele de grea încercare care s’au abătut asupra ţării noastre?! Când criza economică s’a accen­tuat nebuneşte din zi în zi, până la exasperare, când toate sfaturile şi măsurile guvernelor lumii întregi s'au dovedit fără putere, când în multe ţări populaţia şi-a pierdut cumpătul şi răbdarea, poporul no­stru întreg a aşteptat cu încredere, căci la cârma ţării veghea M. Sa Regele. Când mişcările anarhice de dreap­ta şi de stânga au început să ră­stoarne vechea rânduială a unor ţări mai puternice şi mai solid în­chegate decât a noastră şi să schim­be sistemul de conducere, la noi, cu toate încercările lor disperate, n'au reuşit şi nu vor reuşi, căci sufletul mare al neamul simte, că soartea lui e în mâna înţeleaptă a IA. Sale Regelui, care face toate sforţările de a afla calea luminoasă a îndreptărilor. Cei cari urmăresc zi de zi fap­tele şi felul de traiu al IA. Sale se vor convinge repede, că nu e ma­nifestaţie­ culturală economică, socia­lă, care să nu-l intereseze, pe care să n'o încurajeze: cu sfatul, cu fapta şi cu obolul său. Zilnic primeşte şi cercetează personal sute şi mii de plângeri de ale sufletelor obidite, studiază şi se ţine la curent cu cele mai complicate probleme economice şi de politică externă. Deschideţi orice gazetă şi zi de zi veţi găsi însemnaţi to­ţi paşii ce-i face pentru binele ţării noastre. Străbate fata de la un coif la altul: oriunde e nevoie să ducă o rază de mângâiere, să aline o durere, să încurajeze un început bun, să laude o operă înfăptuită şi să încununeze o lucrare temeinic îndeplinită. Cu o grijă de adevărat părinte veghează la căpătâiul mult încer­catului nostru neam şi la întărirea şi încurajarea vitezei noastre oştiri, cum şi la creşterea şi îndrumarea înaltului Voevod, Măria Sa­t Mihaiu, moştenitorul Tronului. Aşa fiind, noi privim cu toată încrederea viitorul ţării noastre şi suntem siguri că dupe zilele grele de astăzi, va reveni liniştea şi feri­cirea, căci munca isvorîtă din atâta dragoste a Capului ţării trebuie să fie încoronată de succes. Gazeta noastră, în numele între­gii populaţii din acest judeţ se în­chină în faţa IA. Sale şi-i doreşte din suflet multă sănătate spre binele şi înflorirea ţării. Trăiască la mulţi ani M. Sa Regele Carol II­­ I. BOZDOG Târgu-Mureș, 11 Iunie 1955 Fini si M1S, li MN­. Dintr’un articol apărut acum câtva timp într’un mare ziar vienez, desprindem următoarele rânduri care privesc firea şi felul de viaţă al iubitului nostru Suveran, M. Sa Regele Carol //• « Firea M. S. Regelui­­ »Fără îndoială că regele Carol al României are unele asemănări cu Harun-al-Raşid. Din când în când inspectează mahalalele Bucureştilor, vizitează prin surprindere căzărmi şi spitale şi face cumpărături în oraş, fără să se anunţe în prealabil. Pe când trăia în străinătate ca exilat, a venit în contact cu aspri­­mele vieţei reale, şi astfel s’au de­schis raţiunei şi sufletului său per­spective care în­deobşte rămân în­chise domnitorilor. Cel ce vrea deci să-l înşele, se înşeală pe sine. Caracterul său este un amestec de impulsivitate romantică şi ener­gie practică. El nu e tipul monar­hului solemn, tăcut, pătruns de tăi­nuite puteri mistice. Dimpotrivă, e un tânăr vesel, comunicativ atât în ce priveşte bucuriile cât şi durerile şi nu-şi oprimă pornirile fireşti, u­­mane Dacă are un temperament impul­siv, are în schimb o inimă caldă şi înţelegătoare; de aceea poporul său, de aceiaşi constituţie temperamen­tală, îl iubeşte sincer.« Puterea de muncă »Regele Carol e înzestrat cu o mare putere de muncă, iar secretarii săi, mult invidiaţi îşi câştigă pâinea destul de greu, căci trebue să mun­cească şi ei la fel cu patronul lor, a cărui zi de lucru e de minimum 12 ore. Orice lege, orice ordonanţă care trece prin mâna lui, e studiată cu deamănuntul. Orice schimbare în opinia publică a ţărei sale şi a străi­­natăţei, e înregistrată. Regele primeşte zilnic un teanc de făcturi din ziarele străine şi interne şi adesea cere el însuşi ziarele spre a controla dacă nu s’a omis vre-un articol interesant. Adună ştiri din toate sursele serioase şi adesea îşi pune în încurcătură miniştrii, având cunoştinţă despre unele amănunte pe care sfet­nicii săi credeau sau sperau că le ignorează«. M. S. Regele şi poporul «Acum câtva timp i s’a atras aten­ţia că şomerii din Bucureşti se adună zilnic în piaţa mare. Fără multă vorbă Regele se urcă în automobil şi plecă la piaţă însoţit de un adjutant. Şo­merii au rămas uluiţi pomenindu-se cu regele în mijlocul lor, care îi ches­­tionă cu deamănuntul Rezultatul a fost o considerabilă ameliorare a bu­catelor, împărţite în mod gratuit şo­merilor. Regele a hotărît chiar ca în tot timpul iernei să se dea de mân­care săracilor la palat, sub înalta lui supraveghere personală Cheltuelile acestor mese gratuite înseamnă o po­vară grea pentru Suveran, a cărui listă civilă se cifrează actualmente la suma de 186.000 dolari — o cifră minimă faţă de obligaţiunile sociale şi materiale ale unui cap încoronat. Până la 1 ianuarie 1931 lista lui ci­vilă era de 240.000 dolari, dar deoa­rece la această epocă salariile func­ţionarilor publici au fost scăzute cu 22 la sută, regele a stăruit să i se impuie şi lui acest sacrificiu.» M. Sa ocrotitor al artelor «Deşi ocupaţiile pe care le are rec­lamă o muncă intensă, Regele Carol caută să fie în curent cu toate eve­nimentele artistice, literare şi ştiin­ţifice. Este abonat la cele mai cu­noscute reviste engleze, americane, franceze şi germane, î­şi cumpără toate cărţile mai importante care apar în ţara şi străinătate. Limbile străine nu formează pentru dânsul nici o greutate, doarece stăpâneşte perfect limbile: engleză, franceză, germană şi italiană. Muzica este ocupaţia artistică pre­ferată a Regelui Carol. Cunoaşte pe de rost operile principale ale lui Mo­zart, Beethoven şi Brahms şi când e bine dispus, fredonează părţi întregi din operile Sale favorite. Societatea Philarmonică română a fost înfiinţată de Regele Carol, încă pe vremea când mai era prinţ. Şi un alt insti­tut, acela de Educaţie fizică îşi da­torează existenţa sa deasemeni Re­gelui Carol. El a fost şi este protec­torul sportului românesc. Acestea sunt trăsăturile omeneşti ale Regelui Carol, calităţile şi slăbi­ciunile. Ele formează secretul popu­larităţii Sale, fiindcă Românii simt că »El este unul de ai lor«, fără acele trăsături misterioase, care l-ar face inaccesibil omului de fiecare zi.« Cuvinte Regale Din cuvântările M. S. Regelui „Priviţi duioasele slove ale croni­carilor ; priviţi minunatele zidiri ale bisericilor şi mănăstirilor noastre ; priviţi portul ţăranilor; priviţi chiar casele lor; ascultaţi cântecele de la ţară, şi atunci, umplându-ne inima de mândrie( putem răspunde: Da, cultura acestui neam, îndelung răbdător, există, şi este un factor hotărîtor al vieţii lui” * * * „Propăşirea poporului Meu este singura grijă ce Mă mână in orice clipă în greaua şi plina de răspundere muncă ce o am ca Rege al acestei ţări. Bizuindu Mă pe trecutul nostru şi pe produsul gliei româneşti, Eu şi sfetnicii Mei... ne străduim cu toţii să găsim in aceste vremuri grele, soluţiile cele mai potrivite pentru a face întotdeauna un pas înainte" • • «Ţin să spun întregului Meu popor, că Regele său veghează, fără şovăire şi fără răgaz, la binele şi fericirea lui. Singura Mea grijă, isvorîtă din adânca Mea dragoste pentru ţară, este ca în România toţi să poată zice: Popor fericit intr'o ţară bogată.” •

Next