Gazeta Sporturilor, ianuarie 1932 (nr. 1013-1021)
1932-01-01 / nr. 1013
M ANUL IX No abonamente un an.................•••••*■• șase luni....................................... Telefon redare: 325/35 șl 346/0. Telefon prorincle: 77/65. Apare în fiecare MARȚI, și SÂMBĂTA Birourile . STRADA INGINER ANGHEL SALIGNYjS. - “^"^loHEOROHE. Directorii: EMIL EMILIAN și E. MUNTEANU. PUBLiciTATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație: 325/35 și 346 telefon provincie : 77/65. ANUL 1931 VĂZUT DE/ MIHAIL SADOVEANU PREȘEDINTELE SENATULUI —Sportul este mai folositor, decât multe din îndeletnicirile diverse ale tineretului. Cine îi contestă utilitatea, nu-l cunoaște. GENERAL MIHAIL IONESCU directorul c. f. r. «Mens sana in corpore sano» este dictonul verificat dealungul timpurilor,noi primele faze ale civilizației omenirei și până în prezent. . _____ Manifestările au variat ca metde și mijloace, rezultatele au fost totdeauna pozitive. Consecvent cu acest principiu și cu rezultatele ce am căpătat în domeniul sportului, în sporturile de răspundere ce le-am avut, atât în cariera armelor cât și în acea tehnică, — sunt un convins susținător al mișcărei sportive din România și nu voiu precupe și a-i da cel mai larg concurs în toate privințele. GENERAL I. IACOBICI PREȘED. federației de tennis Tennisul românesc a ajuns la o răspântie importantă în evoluția :un liciții pe acest LA S» cit iOPUS __ tărâm și este de sperat ca viitorul să ne aducă mari decât ne-a adus GEORGE VRACA DE LA TEATRUL «VENTURA» Pentru un artist de scenă, — sportul e binefăcător, — oricât de puțin l-ar n-nctica. Viața noastră de munca intensa ne-o petrecem pe scenă în praf și lumină artificială. Vă închipuiți dar cât de necesar ne este un ceas de aer curat, pe un teren de tennis sau football, dacă nu ca practicanți cel puțin ca spectatori — și încă e destul. Aceasta pentru sănătate. Mai ale însă sportul un cuvânt destul de greu în arta actoricească, din punct de vedere al supleței corpului — a mlădierei — și pentru a avea un trup proporționat — este absolută nevoe de sport. Numai sportul ne poate scăpa de obezitate și grăsimuri de prisos. Din păcate, acest lucru nu pica este înțeles în teatrul nostru. Atât Academia de Dramă și Muzică, cât și toate societățile actoricești — ar fi de dorit să-și creeze cluburi de sport. De-abia atunci când sportul va fi un crez pentru artist vom fi scutiți de comicul ce-i procură teatrul atât de des — oferind publicului — pe Manón de o sută de kilograme și un Hamlet cu burtă. NEAGU BOERESCU PREȘ. FEDERAȚIEI SPORTURILOR DE IARNA Sportul a dobânddit astăzi un rost testeinic: și bine definit în alcătuirea obștească a tuturor epourelor civilizaate. Practicat cu măîn chip rațional și cuviință igienic, el este un corolar indispensabil al educației fizice generale și constituie una din cele mai folositoare îndeletniciri pentru întărirea tineretului și regenerarea rasei. Să practicăm dar cu toții sportul și să învățăm pe copiii noștri să-l practice cu rost și cumpătare! ING. N. MARASCU preș. biroului f. r. r. Incontestabil că actuala criză financiară are prea influentă asupra dezvoltării rugby-ului în tara românească. Dar, nu e mai pu______ țin adevărat că și lipsa de dragoste pentru sportul balonului oval, a întrerupt o ascensiune a unuia din cele mai frumoase sporturi. Să sperăm însă că, cu ajutorul micului public spectator al nostru și cu ajutorul presei sportive, în care «Gazeta Sporturilor» ține cu demnitate locul întaiu, să putem înjgheba lucruri frumoase în anul care începe. CONSTANTIN MOTTARA decanul scenei romane In timpul răsboinii, la lași, mă uium cu jind și cu admirație la ofițerii nglezi cum umblau, ni iarna aceia cumplită, numai într'o ________________flenderifă de tunică, cu gatul gol și fără șoșeri, și mă întrebam din ce plămădeală sunt făcuți oamenii aceștia ca să poată rezista la ger și la umezeală cu o îmbrăcăminte așa de sumară, și totuși să se bucure de cea mai perfectă sănătate. i jîi ii— Ä »571 îi deprind trupul cu bai ,eci !« « toate sporturile, așa că, în cele din urm frigu! nu mai are mai o influență asupra lor; și răceală g cu raiul, junghiul și tușea, cu alaiul la dezagreabil, nu se mai lipesc de leul lor; și când vr o epidemie de apă își face apariția, și« “ urme funește lasă în urma ei - danșii trec neatinși de acest flag , medios. Numai sportul îi apără de intemperii și de epidemii, îi face rezistenți încât pot întâmpina gerurile aspre ale țărilor de nord, precum căldurile tropicale ale Africei și ale Indiei. . . Cel ce practică regulat sporturi își asigură pentru toată viața o mare sănătate și o vecinică tinerețe, și nu este nevoie de cine știe ce exerciții complicate: să bată omul regulat mingea numai două ceasuri pe zi, este suficient pentru a nu mai trebui să se ducă la doctor ca să-i prescrie regim de slăbit, sau să-i dea picături de poftă de mâncare; cu sporturile făcute cu orânduială își topește omul grăsimea din trup, mănâncă la masă cu poftă, și nu mai are nevoe nici să-și amaneteze acareturile ca să se ducă la d-rul Voronoff pentruca să-l întinerească cu glande de maimuță. Cel ce gâfâie in blană și în șoșuri, cu căciula trasă până după urechi și cu cașneul la gât, dacă ar fi avut prevederea să facă din vreme sporturi, nu ar fi fost nevoit, când se reîntoarce acasă dela treburi, să timeată pe servitoare după Tasache bărbierul, ca să-i puie ventuze fiindcă, cu toată întotoseala, a răcit cobză. c. LEOVEANU MEMBRU IN LIGA DE SUD Anul care s'a încheiat a adus multe și variate binefaceri sportului românesc. Rezultate excepționale în sporturile «majore», footballul ________ și boxul și importante realizări în domeniul amenajărilor utilitare. Primăria de Verde a ținut, în acest de al doilea domeniu, să dea exemplu de înțelegere deplină și de vădit interes pentru mișcarea sportivă din cartier, înzestrând pe primul campion national din vechiul regat, cu cea maimoașă arenă din București. OR. A. LEUCUTIA PREȘEDINTELE F. R. F. A. Criza prin care trecem, a lovit toate ramurile activității omenești. Sportul, mai puțin. Mișcarea sportivă românească, a trăit și progresat fără săpiijinul Statului. Iată încolo mișcarea conteze pe de ce și de acum noastră va cunoaște aceiaș existentă, acelaș ritm de progres, necondiționate de nici un ajutor. gr. caracostea PREȘ. FEDERAȚIEI DE RUGBY .Gazeta Sporturilrr adăpostește zilnic gândurile și griile noastre. Ea a devenit instrument astfel, un incomparabil de propagandă. In ajunul unui an pe care, noi sportivii, nu ne temea, întrucât în viitor ca și în trecut, susținerea sportului a fost asigurată în cea mai mare parte de inițiativa particulară, — urez un singur lucru Gazetei și tuturor camarazilor, și anume ca publicul să se intereseze din ce în ce mai mult de treburile noastre. Atât ar fi suficient pentru prosperitatea sportului. ING. VIRGIL ECONOMU :a mai mulTM cucerit un nou titlu european, iar footballul și-a însușit cinci din șase matchuri disputate in Arius. Celo^Tir fi fost dacă nu ar fi întâmplat rușinea dela Budapesta care ne-a scăzut acolo unde trebuiam să ne înfățișăm mai puternici chiar decât suntem în realitate. Se vorbește și se comentează prea mult. Ne trebue în schimb mai multă muncă și mai aprofundată studiere a realității. MANOLE CONSTANTINESCU CONSILIER DELEGAT ing. CODREANU PREȘ. CLUBULUI C. F. R. «Gazeta Sporturilor», organul de căpetenie al sportului românesc, a adus mișcării noastre, foloase nenumărate, așa că se cuvine ca acum la sfârșit de sa iarul Latitudinea mea, care cred că este și a tuturor acelor cari devin o cât de mică părticică din angrenajul sportului românesc. PAUL NEDELCOVICI PREȘED. BIROULUI FEDERAL Urea acestei admirabile gazete săontinue și pe 1932 m fie tribuna de unde fiecare iubitor al sportului să poată să-și spună cinstit și curagios cu vamii, să devie un perfect instrument de educație al massei sportive, iar tineretului nostru îi urez la mulți ani și-i doresc sârguință și suflet în activitatea sportivă ce va desfășura, ca să poată pune cu un mai devreme în valoare ,le calități fizice și morale dumnezeu a hărăzit neamul RITTER Este fără îndoială că footbalul românesc a avut în 1931, anul cel mai fertil din întreaga sa carieră. Cine neagă aceasta, neagă însăși evidența. Transilvania sportiva., deși nu a activat mai intens ca in trecut, sa integrat însă în ritmul vioi al întregii mișcări sportive românești, contribuind la realizarea piedestalului pe care stă astăzi cu demnitate footballul nostru național. ■*"" bucurii mai trecutulu :i Sportul a ajuns acolo, unde s-a situat priceperea și munca unora și ar fi ocupat un loc cu mult mai ridicat, dacă n’ar fi fost atât de mulți care să se îndoiască asupra foloaselor sale și mai ales să-i facă atmosferă neprinncioasă în sferele oficiale. Ce bine ar fi fost dacă aceștia, în loc să denigreze o mișcare generoasă, ar fi făcut un mic efort pentru ca sa-i poată înțelege foloasele, pe cari oamenii apusului se cunosc de atâtea decenii. Primăria de Albastru, nu a precus dispoziție să-și înzestreze sectorul pe care-l administrează, cu construcții sportive de cea mai mare utilitate. . In anul care începe primăria de Albastru tinde să dea aceeași importanță și acelaș ajutor sportului din sector care s'a dovedit demn de grija și de sacrificiile făcute în decursul anilor. Jara mohor DElItEATRUL «VENTURA»!!!"" ' ■ Sportul trebue să după,a PUinimaiului modern, după cum a fost și ajela a omului, antic, ja la noi nu fac ac parte putini, e perfect însă nimic nu sa făcut >rodată, îmi place mișca-sport (ley adevăr,1« bine ” *—— — „ rea Â* liber, pentru ca regenerează tipul și face totodată și judecata lmpede. Pent -mi artiștii, sportul este cel mai bun auxiliar. Suoletea și acea «veșnica tineretei » care nu poate fi conceput artistul dramatic se obține numai prin sport. Printr un sport rar după concepte științifice, așa cum îl fac marile vedete mondiale, Antlistul viitorului, îmbinare armonioasă de talent, fantezie, frumuseț și elasticitate trebuie sa dea multă atenție sportului. ALBINO ROSSI PREȘEDINTELE CLUBULUI «VOEVODUL MIHAI» «Gazeta Sportuilor», merită, acum la începutul unui nou an sportiv, prinosul de recunoștină al tuturor conducătorilor de club din Ț ara Românească, gazetă de speciali-Singura noastr „ Primăria de Albastru, nu a precu tate contabunt pețit nici un efort și a reușit cuurs intrigile și bârfeleslabele mijloace pe care le are la reușitle nechibzuite. Să sperăm așadar, că acțiunea noastră comună, va fi mai ușoară în anul care începe, pentru că răul care minează sportul românesc, trebue să-și găsească odată și odată, sfârșitul. OSVALD TEODOREANU AVOCAT Latinii au zis «mens sana in corpore sancl» Dacă sporturile corespund acestei ideatiuni, să încurajăm presa, expresiune a sporturilor, care îndeplinește astfel o adevărată misiune socială. Vineri 1 Ianuarie BP." Gazeta Sporturilor urează cititorilor săi un an mai bun decât cel trecut N. JILESCU PREȘ. MOTOCLUBULUI ROMAN Sportul m’a pasionat totdeauna și are asupra mea o influentă dintre cele mai bine făcătoare. Sunt un sclav al lui, un devotat al lui. Motociclismul, în constitue slăbiciunea mea, înseamnă că un caut special. Aceasta nuprin toate mijloacele să sprijin și celelalte manifestări sportive. Dorința mea cea mare, este de a pune bazele unei instituțiuni în care să se poată practica absolut toate sporturile. Deocamdată însă, sunt obsedat de ideia construirei unei piste pentru motociclete și biciclete. Este adevărat că, cu concursul colegilor mei am reușit să dau Capitalei un velodrom, dar, până ce nu-l voi vedea complet transformat nu-mi voi considera misiunea sfârșită. Sunt sigur că întru desăvârșirea operii ce mi-am propus, voi fi ajutat de organele in drept, precum și de presa atât de necesară unei bureușite. de «Gazeta Sporturilor»,„..toz și de aci înainte deoarece acest unic și popular ziar de litate, ne-a dat totdeauna să neprecupețit concursul ilicil‘ Ptru care țin să-i mulțumesc numele Motoclubului roman. Sportul nu a scăpat nici el în 1931, de «curbe». A suferit și el ca întreaga viață economică. O singură deosebire putem evidenț•’să între criza economică și cea spoi -, prima poate găsi un paleativ in - sinne»; sportul nu se poate red. acelor can decât prin «convertirea» nu înțeleg să-l sprijine cel puțin in aceeaș măsură în care se încurajează cei cu vocațiuni «bugetivore». COLONEL DR. LASCAR PREȘ. FEDERAȚIEI ROMÂNE DE BOX S’a vorbit insistent în boxul român de o criză. Și jalnice cobitori sau grăbit să-i întocmească prohodul. Eu cred că e expresiunea unui pesimism perimat pentru secolul nostru, al energiilor călite. S’au rărit organizările. Foarte adevărat. Nu înseamnă însă că a intrat cava morbid în boxul român. O simplă eclipsă. Să nu se uite că posedăm două titluri europene, într’un pumn viguros al micului Popescu Lucian. Să nu se uite că boxeurii noștri au învins o serie de campioni cu reputație internațională. Să nu se uite că numărul amatorilor sa dublat. Aceasta e cea mai mare satisfacție. Amatorismul e baza oricărui sport. Vitalitatea amatorismului dă pulsul unei federații sportive. Și să nu se uite că din rândurile nouilor purtători ai herminei albe, recentele campionate au scos în evidență câteva exemplare nesperat de valoroase. Petruș Ionescu, învingătorul lui Enekeș, campion european, a găsit mai bun ca el. Nădăjduesc ca anul 1932 să-mi dea dreptate. Soarele boxului român va eși din nourul ce l-a acoperit trecător, cu o strălucire mai vie, mai luminoasă. ION DIMITRESCU PREȘ. CLUBULUI JUVENTUS ■Există un «defetism sportiv» tot astfel cum există și un «defetism teatral», care lansează periodic apocaliptice profeții, vestind rea____ cului moartea apropiată a artelor de spectacol. In pragul anului care începe, aceste catastrofale proorociri întunecă și optimismul amatorilor noștri de atletism sau de samubră viiță în aer liber. Dacă este totuși un spectacol care va supraviețui tuturor celorlalte, acesta rămâne fără îndoială cel sportiv, și aceasta, pentru că emoțiunea făgăduită publicului de stadiu și interesul dramatic al unei întâlniri atletice ating intenități și paroxisme pe cari nu le poți provoca nici teatrul, nici cinematograful. O piesă de teatru mic construită, — un filmau chiar miperabil întocmit, sau ale corne, subiectel prezentate de artiștului atomici în roluri, sau cure . . . insuficient asimilate. Pe un S teren de football, însă, subiectul ra E în variabil acel.., oda« »»■sacrata valoarea unei echipe sau a unui jucător, surpriza nu mai poate veni decât de la forma momentana a jucătorului sau a echipei. Dar tocmai in acest neprevăzut, nu apartă atât de limitat, se ascunde ineuTul sportiv: pentr ] ie cunoaște virtuoasă file ?» ‘1-1-1—* ' ' V vedetelor, nimic nu poate fi mai pasionant decât forma aceasta de o oră a atletului verificat ani dearândul. Un match de foot-ball este o vastă și invizibilă dramă, cu atât mai variată și mai subtilă cu cât spectatorul este mai familiarizat cu jocul, cu sentimentele și cu ambițiunile echipierilor de pe teren. Dramă etnică, — patetică până la tineu — întâlnirea unui campion boîizeiJ cu un adversar care simțeam să tra Etutile de rasă ale unui dramă. - suplénatoare și tăinuită , . -asvâcnire a atletului care in pregutu-. nai își exaltă ultimele FW^h'1 «ființei, depășindu-și într’un did elan valoarea lui sportivă curenta. Dramă psihologică, - cu vibrant dialog subteran, — confruntarea periodică în matchurile de campionat între un Yogt și un Steinbach, între un Robe și un Cârjean. Aprigă și colcăitoare uumii, flirtul lent dintre un atlet și publicul ostil din tribune, — între un extrem înaintaș și un mijlocaș advers, între doi jucători din linia de înaintare a unei aceleiași echipe. Drama, — cu desnodământul mereu înnoit, — în sufletul și în trupul fiecărui atlet, coborât în arenă cu sentimente, cu un moral, cu o sănătate ce se schimbă de la o zi la alta. In nici o alta din artele spectacolului, ca in priveliștea sportivă, nu este mai mișcătoare neputința trupului care refuză efortul isbânditor: drama istovirii fizice, a atletului bolnav, subit virtuozitatea lui unanim părăsit și recunoscută. Cum ar putea pier ei interes o emoțiune a să, de variată și de comp Lt.-COLONEL V. SÂMBOTEANU directorul CERCETAȘIEI Viața și mișcarea în aer liber, în mijlocul naturii, este zvorul de sănătate fizică și morală în care se oțelesc trupurile, și se formează sufletele și filor noștri cercetași, și la minte, oactuacieniii Sănătoși la trup ,meni de caracter și buni cetățeni» iată rolul cercetășie« ca “T ST. BRAILOIU ✓