Gazeta Sporturilor, ianuarie 1932 (nr. 1013-1021)

1932-01-01 / nr. 1013

M ANUL IX No abonamente un an.................•••••*■• șase luni....................................... Telefon redare: 325/35 șl 346/0. Telefon prorincle: 77/65. Apare în fiecare MARȚI, și SÂMBĂTA Birourile . STRADA INGINER ANGHEL SALIGNYjS. - “^"^loHEOROHE. Directorii: EMIL EMILIAN și E. MUNTEANU. PUBLi­ciTATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație: 325/35 și 346 telefon provincie : 77/65. ANUL 1931 VĂZUT DE/ MIHAIL SADOVEANU PREȘEDINTELE SENATULUI­ ­—Sportul este mai folositor, decât mul­­­­te din îndeletnicirile diverse ale tineretu­lui. Cine îi contestă utilitatea, nu-l cu­noaște. GENERAL MIHAIL IONESCU directorul c. f. r. «Mens sana in cor­pore sano» este dic­tonul verificat dea­­lungul timpurilor,­­noi primele faze ale civilizației omenirei și până în prezent. . _____ Manifestările au variat ca met­de și mijloace, rezul­tatele au fost totdeauna pozitive. Consecvent cu acest principiu și cu rezultatele ce am căpătat în do­meniul sportului,­­ în sporturile de răspundere ce le-am avut, atât în cariera armelor cât și în acea teh­nică, — sunt un convins susți­nător al mișcărei sportive din Ro­mânia și nu voiu precupe și a-i da cel mai larg concurs în toate pri­vințele. GENERAL I. IACOBICI PREȘED. federației de tennis Tenni­sul româ­nesc a ajuns la o răspântie importan­tă în evoluția :un liciții­ pe acest LA­ S» cit iOPUS __ tărâm și este de sperat ca vii­torul să ne aducă mari decât ne-a adus GEORGE VRACA DE LA TEATRUL «VENTURA» Pentru un artist de scenă, — sportul e binefăcător, — ori­cât de puțin l-ar n-nctica. Viața noastră de munca intensa ne-o petrecem pe scenă în praf și lumină artificială. Vă în­chipuiți dar­­ cât de necesar ne este un ceas de aer curat, pe un te­ren de tennis sau football, dacă nu ca practicanți cel puțin ca spec­tatori — și încă e destul. Aceasta pentru sănătate. Mai ale însă sportul un cuvânt destul de greu în arta actoricească, din punct de vedere al supleței corpului — a mlădierei — și pentru a avea un trup proporționat — este absolută nevoe de sport. Numai sportul ne poate scăpa de obezitate și grăsimuri de prisos. Din păcate, acest lucru nu pica este înțeles în teatrul nostru. Atât Academia de Dramă și Mu­zică, cât și toate societățile acto­ricești — ar fi de dorit să-și creeze cluburi de sport. De-abia atunci când sportul va fi un crez pentru artist vom fi scu­tiți de comicul ce-i procură teatrul atât de des — oferind publicului — pe Manón de o sută de kilograme și­ un Hamlet cu burtă. NEAGU BOERESCU PREȘ. FEDERAȚIEI SPORTURI­LOR DE IARNA Sportul a dobân­­ddit astăzi un rost te­steinic: și bine defi­nit în alcătuirea ob­­ștească a tuturor­­ epourelor civiliz­aate. Practicat cu mă­­în chip rațional și cuviință igienic, el este un corolar indispen­sabil al educației fizice generale și constituie una din cele mai folosi­toare îndeletniciri pentru întărirea tineretului și regenerarea rasei. Să practicăm dar cu toții sportul și să învățăm pe copiii noștri să-l practice cu rost și cumpătare! ING. N. MARASCU preș. biroului f. r. r. Incontestabil că actuala criză finan­ciară are p­rea in­fluentă asupra dez­voltării rugby-ului în tara românească. Dar, nu e mai pu­­______ țin adevărat că și lipsa de dragoste pentru sportul ba­lonului oval, a întrerupt o ascensiu­ne a unuia din cele mai frumoase sporturi. Să sperăm însă că, cu ajutorul mi­cului public spectator al nostru și cu ajutorul presei sportive, în care «Gazeta Sporturilor» ține cu dem­nitate locul întaiu, să putem înjghe­ba lucruri frumoase în anul care în­cepe. CONSTANTIN MOT­TARA decanul scenei romane In timpul răsboin­­ii, la lași, mă ui­um cu jind și cu adm­irație la ofițerii nglezi cum umblau, ni iarna aceia cum­plită, numai într'o ________________flenderifă de tunică, cu gatul gol și fără șoșeri, și mă în­trebam din ce plămădeală sunt fă­cuți oamenii aceștia ca să poată re­zista la ger și la umezeală cu o îm­brăcăminte așa de sumară, și totuși să se bucure de cea mai perfectă să­nătate. i­ jîi ii— Ä »571 îi deprind trupul cu bai ,eci !« « toate sporturile, așa că, în cele din urm fri­gu! nu mai are mai o in­­fluență asupra lor; și răceală g cu raiul, junghiul și tușea, cu alaiul la dezagreabil, nu se mai lipesc de l­eul lor; și când vr o epidemie de a­­­pă își face apariția,­­ și­­« “ urme funește lasă în urma ei - dan­­șii trec neatinși de acest flag , me­­­dios. Numai sportul îi apără de intem­perii și de epidemii, îi face rezis­tenți încât pot întâmpina gerurile as­pre ale țărilor de nord, precum căldurile tropicale ale Africei și ale Indiei. . . Cel ce practică regulat sporturi își asigură pentru toată viața o mare sănătate și o vecinică tinerețe, ș­i nu este nevoie de cine știe ce exerciții complicate: să bată omul regulat mingea numai două ceasuri pe zi,­­ este suficient pentru a nu mai trebui să se ducă la doctor ca să-i prescrie regim de slăbit, sau să-i dea picături de poftă de mâncare; cu sporturile făcute cu orânduială își topește o­­mul grăsimea din trup, mănâncă la masă cu poftă, și nu mai are nevoe nici să-și amaneteze acareturile ca să se ducă la d-rul Vor­on­off pentru­­ca să-l întinerească cu glande de maimuță. Cel ce gâfâie in blană și în șoșuri, cu căciula trasă până după urechi și cu cașneul la gât, dacă ar fi avut prevederea să facă din vr­eme spor­turi, nu ar fi fost nevoit, când se re­întoarce acasă dela treburi, să t­i­­meată pe servitoare după Tasache bărbierul, ca să-i puie ventuze fiind­că, cu toată întotoseala, a răcit cobză. c. LEOVEANU MEMBRU IN LIGA DE SUD Anul care s'a în­cheiat a adus multe și variate binefaceri sportului românesc. Rezultate excepțio­nale în sporturile «majore», footballul ________ și boxul și impor­tante realizări în domeniul amena­jărilor utilitare. Primăria de Verde a ținut, în acest de al doilea dome­niu, să dea exemplu de înțelegere deplină și de vădit interes pentru mișcarea sportivă din cartier, înzes­trând pe primul campion national din vechiul regat, cu cea mai­­­moașă arenă din București. OR. A. LEUCUTIA PREȘEDINTELE F. R. F. A. Criza prin care trecem, a lovit toa­te ramurile activi­tății omenești. Spor­tul, mai puțin. Mișcarea sportivă românească, a trăit și progresat fără să­­piijinul Statului. Iată încolo mișcarea conteze pe de ce și de acum noastră va cunoaște aceiaș existen­tă, acelaș ritm de progres, necondi­ționate de nici un ajutor. gr. caracostea PREȘ. FEDERAȚIEI DE RUGBY .Gazeta Sporturi­­lrr adăpostește zil­­nic gândurile și gri­ile noastre. Ea a devenit instrument astfel, un incom­­parabil de propa­gandă. In ajunul u­­nui an pe care, noi sportivii, nu ne temea, întrucât în viitor ca și în trecut, susținerea sportului a fost asigurată în cea mai mare parte de inițiativa particulară, — urez un singur lucru Gazetei și tuturor ca­marazilor, și anume ca publicul să se intereseze din ce în ce mai mult de treburile noastre. Atât ar fi suficient pentru pros­peritatea sportului. ING. VIRGIL ECONOMU­­­­ :a mai mul­­TM cucerit un nou titlu european, iar foot­­ballul și-a însușit cinci din șase match­uri disputate in A­­rius. Ce­lo^T­ir fi fost dacă nu­­ ar fi întâmplat rușinea dela Budapesta care ne-a scăzut acolo unde trebu­­iam să ne înfățișăm mai puternici chiar decât suntem în realitate. Se vorbește și se comentează prea mult. Ne trebue în schimb mai mul­tă muncă și mai aprofundată stu­diere a realității. MANOLE CONSTANTI­­NESCU CONSILIER DELEGAT ing. CODREANU PREȘ. CLUBULUI C. F. R. «Gazeta Sporturi­lor», organul de că­petenie al sportului românesc, a adus mișcării noastre, fo­loase nenumărate, așa că se cuvine ca acum la sfârșit de sa­ i­arul Latitudinea mea, care cred că este și a tuturor acelor cari devin o cât de mică părticică din angrenajul sportului românesc. PAUL NEDELCOVICI­­ PREȘED. BIROULUI FEDERAL Urea acestei ad­mirabile gazete să­ontinue și pe 1932 m fie tribuna de unde fiecare iubitor al sportului să poa­tă să-și spună cin­stit și curagios cu­ vam­ii, să devie un perfect instrument de educație al massei sportive, iar tineretului nostru îi urez la mulți ani și-i doresc sârguință și suflet în activitatea sportivă ce va desfășura, ca să poată pune cu un m­ai de­vreme în valoare ,le calități fizice și morale dumnezeu a hărăzit neamul RITTER Este fără îndoială că footbalul româ­­nesc a avut în 1931, a­nul cel mai fertil din întreaga sa ca­rieră. Cine neagă a­­ceasta, neagă însă­și evidența. Transilva­­nia sportiva., deși nu a activat mai intens ca in trecut, s­a integrat în­să în ritmul vioi al întregii miș­cări sportive românești, contribuind la realizarea piedestalului pe care stă astăzi cu dem­nitate footballul nostru național. ■*"" bucurii mai trecutulu :i Sportul a ajuns a­­colo, unde s-a situat priceperea și munca unora și ar fi ocu­pa­t un loc cu mult mai ridicat, dacă n’ar fi fost atât de mulți care să se în­doiască asupra foloaselor sale și mai ales să-i facă atmosferă neprinn­­cioasă în sferele oficiale. Ce bine ar fi fost dacă aceștia, în loc să deni­greze o mișcare generoasă, ar fi făcut un mic efort pentru ca sa-i poată înțelege foloasele, pe cari oa­menii apusului se cunosc de atâtea decenii. Primăria de Albastru, nu a precus dispoziție să-și înzestreze sectorul pe care-l administrează, cu construc­ții sportive de cea mai mare utili­tate. . In anul care începe primăria de Albastru tinde să dea aceeași im­portanță și acelaș ajutor sportului din sector care s'a dovedit demn de grija și de sacrificiile făcute în decursul anilor. Jar­a mohor DEl­ItEATRUL «VENTURA»­­!!!"" ' ■ Sportul trebue să după,a PUinim­­aiului modern, du­pă cu­m­­ a fost și a­­jela a omului, antic, ja la noi nu­ fac ac­­ parte putini, e perfect însă nimic nu sa făcut >r­o­dată, îmi place mișca-sport (ley adevăr,1« bine ” *—— — „ rea Â* liber, pentru ca regene­rează tipul și face totodată și ju­­decata lmpede. Pen­t -mi artiștii, sportul este cel mai bun auxiliar. Suoletea și acea «veșnica tinere­­tei » care nu poate fi conce­put artistul dramatic se obține nu­­mai prin sport. Printr un sport ra­­r după concepte științifice, așa cum îl fac marile vedete mondiale, Antlistul viitorului, îmbinare arm­o­­nioasă de talent, fantezie, frumuse­ț și elasticitate trebuie sa dea multă atenție sportului. ALBINO ROSSI PREȘEDINTELE CLUBULUI «VOE­­VODUL MIHAI» «Gazeta Sportu­­ilor», merită, acum la începutul unui nou an sportiv, pri­nosul de recunoștin­­ă al tuturor condu­­cătorilor de club din Ț ara Românească, gazetă de speciali-Singura noastr­ „ Primăria de Albastru, nu a precu­ tate contabunt pețit nici un efort și a reușit cu­­­ur­s intrigile și bârfele­slabele mijloace pe care le are la reușit­le nechibzuite. Să sperăm așa­dar, că acțiunea noastră comună, va fi mai ușoară în anul care începe, pentru că răul care minează sportul românesc, trebue să-și găsească odată și odată, sfâr­șitul. OSVALD TEODOREANU AVOCAT Latinii au zis «mens sana in cor­pore sancl» Dacă sporturile cores­pund acestei ideatiuni, să încura­jăm presa, expresiune a sporturilor, care îndeplinește astfel o adevăra­tă misiune socială. Vineri 1 Ianuarie BP." Gazeta Sporturilor urează cititorilor săi un an mai bun decât cel trecut N. JILESCU PREȘ. MOTO­CLUBULUI ROMAN Sportul m’a pasio­nat totdeauna și are asupra mea o in­fluentă dintre cele mai bine făcătoare. Sunt un sclav al lui, un devotat al lui. Motociclismul, în constitue slăbiciunea mea, înseamnă că un caut special. Aceasta nu­­­­prin toate mijloacele să sprijin și celelalte manifestări sportive. Do­rința mea cea mare, este de a pune bazele unei instituțiuni în care să se poată practica absolut toate spor­turile. Deocamdată însă, sunt ob­sedat de ideia construirei unei pis­te pentru motociclete și biciclete. Este adevărat că, cu concursul co­legilor mei am reușit să dau Capi­talei un velodrom, dar, până ce nu-l voi­­ vedea complet transformat nu-mi voi considera misiunea sfâr­șită. Sunt sigur că întru desăvârșirea operii ce mi-am propus, voi fi aju­tat de organele in drept, precum și de presa atât de necesară unei bu­­reușite. de «Gazeta Sporturilor»­­,„..toz și de aci înainte deoarece a­­cest unic și popular ziar de­­ litate, ne-a dat totdeauna s­­ă neprecupețit concursul ilicil‘ P­­­tru care țin să-i mulțumesc nu­mele Moto­­clubului roman. Sportul nu a scă­pat nici el în 1931, de «curbe». A sufe­rit și el ca întreaga viață economică. O singură deose­bire putem eviden­­ț•’să între criza economică și cea spoi -, prima poate găsi un paleativ in - sinne»; sportul nu se poate red. a­celor can decât prin «convertirea» nu înțeleg să-l sprijine cel puțin in aceeaș măsură în care se încura­jează cei cu vocațiuni «bugetivore». COLONEL DR. LASCAR PREȘ. FEDERAȚIEI ROMÂNE DE BOX S’a v­orbit insistent în boxul ro­mân de o criză. Și jalnice cobitori sau grăbit să-i întocmească proho­dul. Eu cred că e expresiunea unui pesimism perimat pentru secolul nostru, al energiilor călite. S’au rărit organizările. Foarte a­­devărat. Nu înseamnă însă că a in­trat cava morbid în boxul român. O simplă eclipsă. Să nu se uite că posedăm două titluri europene, într’un pumn vi­guros al micului Popescu Lucian. Să nu se uite că boxeurii noștri au în­vins o serie de campioni cu reputa­ție internațională. Să nu se uite că numărul amatorilor s­a dublat. A­­ceasta e cea mai mare satisfacție. A­­matorismul e baza oricărui sport. Vitalitatea amatorismului dă pulsul unei federații sportive. Și să nu se uite că din rândurile nouilor purtă­tori ai herminei albe, recentele cam­pionate au scos în evidență câteva exemplare nesperat de valoroase. Petruș Ionescu, învingătorul lui Enekeș, campion european, a găsit mai bun ca el. Nădăjduesc ca anul 1932 să-mi dea dreptate. Soarele boxului român va eși din nourul ce l-a acoperit tre­cător, cu o strălucire mai­ vie, mai luminoasă. ION DIMITRESCU PREȘ. CLUBULUI JUVENTUS ■Există un «defe­tism sportiv» tot ast­fel cum există și un «defetism teatral», care lansează perio­dic apocaliptice pro­feții, vestind rea­____ cului moartea a­propiată a artelor de spectacol. In pragul anului care începe, aceste catastrofale proorociri întunecă și optimismul amatorilor noștri de at­letism sau de samubră viiță în aer liber. Dacă este totuși un spectacol care va supraviețui tuturor celor­lalte, acesta rămâne fără îndoială cel sportiv, și aceasta, pentru că e­­moțiunea făgăduită publicului de stadiu și interesul dramatic al u­nei întâlniri atletice ating inteni­­tăți și paroxisme pe cari nu le poț­i provoca nici teatrul, nici cinema­­­tograful. O piesă de teatru mi­c construită, — un filmau chiar mi­­­perabil întocmit, sau ale cor­­­ne, subiectel prezentate de artiș­tului atomici în roluri, sau cu­re . . . insuficient asimilate. Pe un­ S teren de football, însă, subiectul ra­ E în variabil acel.., oda« »»■­­sacrata valoarea unei echipe sau a­­ unui jucător, surpriza nu mai poa­te veni decât de la forma momentana­­ a jucătorului sau a echipei. Dar tocmai in acest neprevăzut, nu apa­­r­tă atât de limitat, se ascunde ine­­uTul sportiv: pentr ] ie cunoaște virtu­oa­să file ?» ‘1-1-1—* ' ' V vedetelor, nimic nu poate fi mai­­­ pasionant decât forma aceasta de o­­ oră a atletului verificat ani dearân­­dul. Un match de foot-ball este o vastă și invizibilă dramă, cu atât mai variată și mai subtilă cu cât spectatorul este mai familiarizat cu jocul, cu sentimentele și cu ambi­țiunile echipierilor de pe teren. Dramă etnică, — patetică până la tineu — întâlnirea unui campion boîizeiJ cu un adversar care sim­­țeam să tra Etutile de rasă ale unui dramă. - suplénatoare și tăinuită , . -as­vâcnire a atle­tului care in pregutu-. nai își exaltă ultimele FW^h'1 «­­ființei, depășindu-și într’un did elan valoarea lui sportivă cu­renta. Dramă psih­ologică, - cu vibrant dialog subteran, — confrun­tarea periodică în matchurile de campionat între un Yogt și un Stein­­bach, între un Robe și un Cârjean. Aprigă și colcăitoare uumii, flirtul lent dintre un atlet și pu­blicul ostil din tribune, — între un extrem­ înaintaș și un mijlocaș advers, între doi jucători din linia de înaintare a unei aceleiași echi­pe. Drama, — cu desnodământul mereu înnoit, — în sufletul și în trupul fiecărui atlet, coborât în a­­renă cu sentimente, cu un moral, cu o sănătate ce se schimbă de la o zi la alta. In nici o alta din artele spectacolului, ca in priveliștea spor­tivă, nu este mai mișcătoare nepu­tința trupului care refuză efortul isbânditor: drama istovirii fizice, a atletului bolnav, subit virtuozitatea lui unanim părăsit și recunos­cută. Cum ar putea pier ei interes o emoțiune a să, de variată și de comp Lt.-COLONEL V. SÂM­­BOTEANU directorul CERCETAȘIEI Viața și mișcarea în aer liber, în mij­locul naturii, este zvorul de sănătate fizică și morală în care se oțelesc tru­purile, și se for­mează sufletele și filor noștri cercetași, și la minte, oa­ctu­acienii­i Sănătoși la trup ,­meni de caracter și buni cetățeni» iată rolul cercetășie« ca “T ST. BRAILOIU ✓

Next