Gazeta Sporturilor, ianuarie 1932 (nr. 1013-1021)
1932-01-15 / nr. 1017
ANUL IX No. 1017 Telefon redacție: 325/35 și 346/0. Telefon provincie: 77/65. Apare în fiecare MARȚI, și SAI Birourile * STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY, 2. Directorii EMIL EMILIAN și E. MUNTEANU. Secretar PUBLICITATEA CU PA TARIF Telefon administrație: 325/35 și 345/0. Telefon provincie: 77/65. LA ORDINEA ZILEI Obiectivitate de sezon 9 ■ 0000 ■ a Cocheta» (adjectivul aparține d-lui Alfred Antoniu, care are pentru toate lucrurile în legătură cu G. F. H.-cul, explozii de tandrețe femeiiină), cocheta sală a G. P. R.-eului, a adăpostit Miercuri seara, campionatul de box al României la categoria cocoș. Pentru leșinul care definește activitatea pugilistică actuală, evenimentul se situiază pe primul plan. A și surprins de altfel, prin importantă, a făcut oarecare vâlva și a culminat în cele câteva sute de spectatori cari au populat — zice-se — până la ultimul loc «cocheta» sală din vecinătatea mai puțin cocheta a cimitirului Sf. Vineri. A învins Stamate. Unnul din titlurile naționale vacante și-a găsit astfel reprezentantul. Pulsul organizărilor C. F. E.-eului s’a agitat mai expresiv iar considerațiile tehnice ale rubricelor respective vor înflori opiniile, în răspărul cărora confrații își vor propti câteva zile inspirația câtorva riposte salvatoare. Și totul va intra apoi în normal. S’a făcut în jurul întâlnirii acesteia o discuție foarte ponderată. i s’a anunțat firește data, i s’a cântărit importanța pe care o încheagă și i sa înfiripat leacul de atenție pe care presa — atât cât poate să contribuiască, la ameliorarea situației în care se sufocă boxul românesc —■ avea datoria să-l înfiripeze. Păstrând firește, proporțiile. Fiindcă oricât de simpatie ne-ar fi Wexu și oricât am fi voit să lichidem ochii îrtr’o indulgență exagerată, șansele lui în fața lui Stamate, nu cu totul alt Stamate decât acela care s’a apărat flatat de frumos în matchul eu Iucian, erau prea diluate. Și diferența dintre cei doi adversari, pera prohibitivă. Egalul lui negheș, nu putea să amenințe — prin balanța rezultatelor — pe egalul lui Lucian. Oricât am fi voit noi să-l transformăm și oricât transport de valoare am fi voit să-i inoculăm înaintea unui match disputat dinainte de primul gong. Și ca noi, a văzut majoritatea gazetelor. Un singur confrate numai, teatral de obiceiu în expresii, a sanscris o altă părere, certificând într’una din avant-ezomei, un pronostic care mergea până la o egalizare a «șanselor, Vexu, în actuala-i formă, nu este exclus». Sau, așa ceva. Pronosticurile, cu toată șansa hârtiei pe care o revendică specialiștii, sunt în fond, ceva subiectiv. Ar fi nedrept, prin urmare, să faci cuiva proces pentru o impresie pe care și-o concretizează, fără obligații de strictă realizare. Confratele însă, dedicat aproape exclusiv boxului, pe canavaua căruia și-a brodat cele mai sonore expresii: «Mascarada de la circ, Juriu nebun și imbecil, Arbitrii de o inconștiență criminală, Tâmpenia judecătorilor, Lașii, etc., etc.», are faima de a fi prea deștept (în raport cu tâmpenia celor pe cari îi cântărește) și pretenția de a fi prea obiectiv, pentru a se declara deodată de acord cu o gală — fie ea și periferică — de dragul unui match Stamate —Vexu, când luni întregi de-arândul a criticat gale infinit mai bune și mai echilibrate. Și când, acum câteva săptămâni numai, a sărit până în pod, în fața unei gale cu matchul Lucian Popescu—Marin Plăeșu pe afiș. Stamate—Vexu, da. Lucian— Plăeșu, însă, nu. Fiindcă așa vrea confratele. Or fi pronosticurile subiective și confratele expert în materie de box. Dar prea e bălțată diferența aceasta de vederi, pentru a-i certifica în afară de deșteptăciune și obiectivitate. Afară numai dacă, într’o anumită pagină de sport, tare, deșteaptă (cu virgulă între tare și deșteaptă) și obiectivă, obiectivitatea nu este ceva de sezon, ca lăptucii sau spanacul. In care caz, expresiile tari n’au fost decât vara. Fiindcă e cald. GEORGE FULGA Note șî Notițe TEORIA RELATIVITATII Au vă speriați. N’avem intenția să vă întreținem cu interesantele probleme ale profesorului Einstein, pentru că modificarea lor recentă a reușit să facă sceptici chiar și pe savanți; de domniile voastre nici nu ne mai îndoim. E vorba aici de o teorie a relativității în materie de sport, teorie de care nu s’a ținut seamă până acum. El cetele ignoranței totale a acestei teorii, nu sunt bineînțeles dezastruoase, după cum pământul se învârtea tot atât de bine și înaintea faimoasei descoperiri a savantului de la Berlin că nu sunt dezastruoase, este foarte adevărat. Dar tot atât de adevărat este că, după cele ce vă vom arăta mai„jos, veți termina și dv. prin a cerceta prin prizma relativității, toate incursiunile în materie de pronostic sportiv. Pronosticul este după cum știți și dv„ pâinea cea de toate zilele a suporterului sportiv, a spectatorului dezinteresat și a actorilor din arenă. Fără pronostic lupta sportivă nu e luptă, după cum nu se poate concepe șvaițerul fără găuri. Și găurile pronosticului, sunt liniile pe care le tragi atunci când vrei să fi documentat. Duminecă dimineața dacă-l întrebi pe suporter cine va învinge după amiază între Juventus și Macabi, îți va indica această încrucișare de linii. Juventus a învins Voevodul Mihai, care la rândul său a dispus de Macabi. Deci, învingător nu poate fi decât Juventus. Vă după amiază învinge Macabi, asta i altă chestie. Nimeni nu se supără și mai ales nu abandonează.. încrucișarea de Unii, pentru pronosticurile viitoare. Dar, iată că un ziarist francez, an Einstein al sportului, arată cu un argument hotărâtor că nimic nu-i mai relativ decât «liniar, în materie de pronostic. Confratele nostru Parisian, s-a făcut forte să dovedească cu ajutorul acestei linii că Battling Battalina, o «pană» de circa 57 kg, ar putea să-l bată pe Camera la greutatea de peste 120 kg. Și acum urmăriți linia, Battalina a făcut k. o. pe Al. Singer în două rounduri. Singer a învins pe Sammy Mandell, Mandell a dispus de Jimmy McLarnin, McLannin a bătut pe Jackie Fields, Fields a învins pe Dundee, Dundee a dispus de Mickey Walker, Walker a învins pe Johnny Ilisko, Risko a dispus de Jimmy Maloney, Maloney a învins pe Primo Camera! Că la un eventual match între Camera și Baltalino, acesta din urmă pleacă la spital după primul pumn, asta-i altă chestie. Mai faceți așadar pronostic prin linii? Eu unul pariez că nu... PATINAJ Ballangrud a bătut un nou record mondial Patinourul norvegian Ballangrud a bătut recordul mondial la 10 000 metri, acoperind distanța în 16 min. 46 sec. 3/5. Vechiul record aparținea lui Carlsen stabilit la Davos la 5 Februarie 1928. 6 PAGÍNI ÉS LEI INTERVIEWURILE NOASTRE De vorba cu ű in, naias ca Președintele Stadiului Român ne vorbește despre criza rugbyului român Unul din oamenii cu un frumos și vechiu trecut în sportul românesc, și unul din acei ce au făcut reale sacrificii pentru sportul român, întrebat de noi asupra cauzelor crizei din rugbirul român, ne declară următoarele: LIPSA DE CONDUCERE «In primul rând lipsa unor oameni cari să îndrumeze tineretul pe adevăratul drum sportiv, e una din principalele cauze ale tristei situatiuni de azi, într’un sport care promitea să fie qhintesența amatorismului și a adevăratelor atitudini sportive. «In afară de Grigore Caracostea și Tănăsescu, nimeni din cei vechi nu mai pune umărul să miște din loc piatra grea a acestui sport. «Oricâtă bunăvoință ar avea conducătorii tineri de azi, le lipsește acel foc sacru ce se acumulează doar cu anii de luptă pe un teren sportiv și în mijlocul elementelor însuflețite de adevărate sentimente sportive». TIMIDE GESTURI PROFESIONISTE «O altă plagă a rugbyului român, o formează seria de gesturi profesioniste, deghizate sub diverse forme ca : ajutor de boală, accident, echipamente invizibile și câte trei rânduri pe șerup. Kimgiu are transporturi, etc..., toate denotând nevroza banului ce stăpânește până și practicanții unui sport ce nu numai că nu rentează, dar nici nu este introdus. «Marea vină o avem poate și noi, căci la recrutarea elementelor, sortite a practica acest pretențios sport, nu am fost de ajuns de prevăzători. «Cu fierul roșu însă se poate înlătura această plagă, această ventuză cu sânge pusă pe spatele unui sport ce merită o soartă mai bună». LIPSA DE INIȚIATIVA «Lipsa de inițiativă și de curaj, ne-a adus azi în situația de a ne mulțumi cu facele partide indigene și nu mai putem vedea nimic nou. Toți conducătorii de club se mărginesc la aranjarea campionatului și cupei , își uzează forțele și resursele pentru alinierea unui 15 la F. S S. R. și nimeni nu s-a gândit să înjghebeze o reuniune sau un match internațional». JUCĂTORII ROMÂNI «Cantitativ rugby ul român e în progres, pe când calitativ nu putem observa acelaș reviriment. Incontestabil că există și aci o explicație. In trecut toți jucătorii ce se remarcau la noi, aveau școala franceză. Frații Ieonomu, Manu, Tănăsescu aveau un nume în rugbyul francez, atunci când au devenit vedete române. «Jucătorii de azi sunt produsul pătimașelor matchuri interșcolare și noi cei vechi nu ne putem mândri că am format elevi. Personal, și fără exagerare, cred că sunt singurul care am încercat în clubul meu acest lucru. Și mă mândresc ca mulți jucători de azi din Stadiu, P. T. T., R. C. B., cari au trecut prin mâna mea. «Părerea mea este că cel mai bun și complet jucător de rugby azi, e Gogu Sfetescu, la care calitățile sportive se unesc de minune cu sentimente frumoase. (Continuarea în pagina IV-a). CULTURA FIZICA In prima pagină a ziarului «Cu Studenții noștri i-au arătat inutil vântul», d. Octav Onicescu, directo- ------" ~■*—"",lotul Institutului superior de educație fizică, a publicat un foarte interesant articol, pe care ne facem plăcerea să-l reproducem în extenso . In împărăția albă a munților, sub soarele care dăruește lumină orbitoare și căldură de vară, ziua întreagă am sub ochi Caraimanul, Pietrele Morarului, pe un alt plan mai depărtat Piatra Craiului, care lasă să ghicești o întreagă bogăție de sate și orășele. In spate Piatra Mare și mai departe Postăvarul. Schiul meu pășește culmi de vechi și blăstămate granițe. Gândul meu reiăește în repede perspectivă istoria recentă a întregirei și scrută perspectivele viitorului cum caută ochiul să ghicească viața de dincolo de culmi. ?arva schiorilor din vale mă asigură o clipă pentru aceste perspective pe care istoria, ce stă să-și deschidă iar o gură de balaur, le pregătește tainic. Trăiesc și eu în această clipă iluzia nației refăcute fizicește prin sport. Insă numai o clipă, pentru că, vreau sau nu, numărul are pentru mine valoare. Cei Itruzeci, cincizeci de amatori de toate limbile care-și trec câteva zile de vacanță în aceste admirabile -uri nu sunt nici măcar un simptom. An după an flăcăii Institutului de Educație fizică înviorează întinsurile de zăpadă ale munților Predealului. Exemplul lor rămâne însă aproape zadarnic, dacă-1 voim cu întreg sensul pe care îl trăesc ei, dacă îl voim integrat nu în ciclul distracțiilor de salon, nici acrobațiilor dibace, ci în acea concepție a vieței, pe care ei o realizează, în care viața fizică întărită și crescută prin știință pune pe om mai aproape de viața naturii însăși. Am văzut aici îchiul prefăcut în sport de salon. -----0000----- sensul puternic, colindând văile și munții, pe cari așa de amănunțit le cunosct brașovenii de limba germană. Scriind aceasta, ezit încă dacă trebuie să merg către ideia care mă preocupă dacă trebuie să aleg între sportul făcut pentru simpla plăcere de a-l face pentru bucuria pe care ți-o dă, fără scopuri depărtate sau apropiate și între sportul organizat pentru a crește puterea națiunei, pentru a o pregăti fizicește mai bine în vederea împrejurărilor amenințătoare care nu pot rămâne mute de amenințare pentru nimeni. Este poate o rătăcire. Insă trebuie să o trăim și noi cu toate celelalte nații. Să părăsim și noi, cum fac una după alta toate popoarele, idealurile isvorâte din bunul plac individual și să ne integrăm în organizații vaste și ierarhizate, înlăuntrul cărora să ne supunem unor disciplinate reguli de viață fizică, sau de întrebuințare a timpului liber, sau chiar de viață culturală. Ne rămâne încă atâta loc pentru libertatea la care ținem atâta. Numai să știm ce să facem cu ea. Oricât vom da, tot mai întinsă rămâne lumea libertății, în gândul și în inima noastră. Să ne organizăm și noi, deci, împotriva scepticismului și mai ales a lenei noastre, până vom trece greutățile ce se îngrămădesc asupră-ne și asupra întregii lumi de altfel. Vom face și noi sacrificiul nostru, al unei părți din libertatea noastră de fiece zi, biată libertate pe aceste vremi grele. Popoarele toate se pregătesc iarăși intens pentru o nouă încurcare. Profeții n’au lipsit care vă anunță pentru acest an, sau pentru cel ce vine, un nou mare război. Și acești profeți n’au greșit în nici un caz prea mult. Ninăiui nu-i poate rămâne fără impresie insistența pe (Continuarea în pag. IV) , Vineri 15 Ianuarie 1953 Actu alități Campionatele Europei de patinaj La Davos au început campionatele Europei de patinaj la viteză. Primele trei probe au revenit campionului finlandez Ihunberg. Rezultatele tcehniee au fost: 500 m.; Thunberg (Finlanda) 44 sec. 8/10; 2) Redl tAustria) 45 see. 3) Blomquist (Finlanda) 45 sec. 6/10; 4) Leban (Austria) 45 sec. 7 10; 5) Schenk (Olanda) 47 sec. 2/10; 6) Moser 47 see. 5/10. 5000 m.; 1) Thunberg 8 min. 40 sec. 9/10; 2) Blonquist 8 mm. 49 see. 6/10; 3) Riedl 8 min. 54 sec. 7/10; 4) Heiden (Olanda) 8 min. 55 sec. 4/10; 5) Koops (Olanda) 8 m. 58 sec. 2/10; 6) Ledan (Austria) 9 min. 10 sec. Probele internationale de natinaj artistic au fost câștigate de Baler (Berlin) îuaintea lui Keller (Zürich). La proba fernemuä, prima s’a clasat d-ra Lainer (Austria). 1500 m.: 1) Thunberg (Finlandez) 2 min. 21; 2) Blomquist (Finlanda) 2 min. 22 sec. 8; 3) Leban (Austria) 2 min. 23 sec. 4) Riedl (Austria) 2 mm. 27 sec. 4; 5) Moser (Austria) 2 min. 27 see. 6; 6) Koops (Olanda) 2 min. 30 sec. 6. 10.000 m.: Blomquist (Finlanda) 18 min. 15 sec. 4; 2) Koops (üian da) 18 min. 19 see.; 3) Riedl (Austria) 18 min. 24 sec. 8; 4) Leban (Austria) 18 min. 45 sec. 2; 5) Thunberg (Finlanda) 18 min. 58 sec. 8; 6) Moser (Austria) 19 min. 09 sec. 2. PROBLEME ACTUALE Politiei școlara a sportului unite norme de conduită impuse de ministerul instrucțiunii, școlilor și liceelor din Germania pentru noul an școlar. Se arată acolo că aceste școli și licee vor fi obligate pe viitor să perceapă tuturor elevilor o taxă proporționala cu numărul lor și care să servească pentru amenajarea de terenuri sportive în imediata apropiere a școlilor. O parte din sumele realizate de aceste taxe vor fi destinate construcțiilor propriu zise, iar o altă parte procurării echipamentului sportiv. Hotărârea aceasta nu poate mira pe nimeni pentru că în speță este vorba de Germania. Spiritul practic și înțelegerea perfectă a realității, fac parte intrinsecă din calitățile poporului german, așa că această măsură sportivo-școlară este în linia dreaptă a preocupărilor sale cotidiene. Dacă am găsit totuși cu cale să relevăm cuprinsul acelei notițe, este pentru că în împrejurările actuale, chiar pentru civilizata Germanie, un nou impozit școlar pentru sport ar trebui să pară oarecum deplasat. Criza extraordinară a finanțelor publice și mizeria fără seamăn în care se zbat milioanele de cetățeni ai Reicliului, nu constitue însă un impediment atunci când este vorba de realizări în legătură cu întărirea fizică a neamului. La noi, unde, orice s’ar zice, criza este mai puțin acută decât în Germania, o astfel de măsură ar echivala cu o adevărată revoluție. Și asta, nu pentru că cetățeanul român nu știe să dea pentru un lucru de bine obștesc. Dă el săracul mai mult decât îl ține chinga, pentru tot și pentru toate, fără să crâcnească și fără mai ales să aibe curiozitatea să întrebe, respectuos chiar, de utilitatea contribuției sale pecuniare. Pentru sport însă, nu dă nici cinci bani. Întâi, pentru că.... nu i se cere și apoi, pentru că în eventualitatea unei solicitări oficiale, ar avea bietul prima ocazie să se opună. Putem paria că o notiță asemeni aceleia publicată de presa germană, ar stârni la noi în țară, mișcări de stradă, întruniri la Dacia, discursuri la Statuia lui Mihai Viteazul și delegații la toate ministerele. Cetățeanul român este dispus să sacrifice cel din urmă sfant pentru orice, în afară de sport. Ce dovadă mai bună decât seninătatea cu care plătesc de ani de zile părinții studenților la drept, vestita taxă de construcție. După o socoteală aproximativă, sumele realizate de această taxă în decursul anilor, ar totaliza aproape un miliard și jumătate. Ori, cu această sumă s-ar putea construi zece facultăți de drept în toate cartierele Capitalei. Cetățeanul însă continuă să plătească impozitul inutil, nu se adună la Dacia, și nici nu-l deranjează pe Mihai Viteazul cu discursuri și proteste. Iată un exemplu dintr’o mie, în care punga contribuabilului se deșartă fără suspin și fără durere. De sport însă să nu-i pomenești, pentru că așa a apucat din moși strămoși. Joaca cu mingea strică pingelele și„ face poftă de mâncare. L. ROSIANU Subiectul îl cunoașteți, pentrucă a fost tratat în coloanele noastre. Ne am ocupat în mai multe rânduri de orânduirea sportului în școalele noastre de stat și am discutat-o pe foarte multe din fațetele ei. Problema este însă mult prea importantă pentru că interesul desogarii să fie epuizat prin câteva articole de zar. Am reluat-o, sugestionați de o notiță apărută într-un cotidian german, în care se precizau anu- Battalino nu mai e campion Matchul în cursul căruia, Battalino trebuia să-și apere titlul său de campion al sumei la categoria pană, contra lui Feldman (chalenger) și care trebuia să aibă loc Sâmbătă 10 Ianuarie în arena Madison Square den, a fost anulat, deoarece Garcantar. Battalino depășea cu la kgr. 500 gr. limita categoriei până. Feldman, care făcea greutatea refuzase să lupte în aceste condițiuni. Ne miră procedeul întrebuințat de Comisia de box New York, deoarece a Statului contravine regulamentelor în vigoare. Cel mai tânăr jucător în cupa ilavis Toate țările concurente în Cupa Davis, manifestă tendința de a-și reîmprospăta cadrele cu elemente tinere și viguroase, utilizând ași ieșiți din uz, in postura de antrenori și căpitani de echipă. E interesant în această ordine de idei să se știe că cel mai tânăr concurent în Cupa Davis este Wilbur Coen, care a reprezentat la 16 ani și jumătate Statele Unite în marea competițiune mondială, împreună cu Tilden. Coen a învins perechea chineză, G. Lum și Paul Kong cu 6 2, 6 1, 6-3, iar într-un match cu Japonia a învins la simplu pe Abe cu 7-9, 62, 6-4, 7-5. ' TENNIS O victorie internațională a lui Kozelut La Beaulieu (Franța) si au terminat campionatele internaționale profesioniste ale Franței, prin victoria lui Karel Kozeluh, care și-a adjudecat astfel cupa «Bristol». Cehoslovacul a învins în finală pe Martin Plan cu 6-1, 6-4, 1-6, 6-0. In semifinală, Kozeluh învinsese pe Schmidt cu 6-1, 8 8, 6-2, iar Plaa pe Hamilton cu 6-4, 7-5, 6-3.