Gazeta Sporturilor, august 1932 (nr. 1089-1102)

1932-08-01 / nr. 1089

ANUL IX No. 1089 B r# an an ABONAMENTE ..........................................lei 1000 P* sase luni........................................ 500 Telefon redacție: 325/35 «1 346/0. r Telefon provincie; 77/65. ______ Apare în fiecare LUNI, MIERCURI Și VINERI Birourile. STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY,2. » BUCUREȘTI I. Directorii I EMIL EMILIAN și E. MUNTEANU. Secretar de redacție : N. PAPAGHEORGHE PUBLI­C­ITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație­i 325/35 și S46/Q Telefon provincie­i 77/65. FOOTBALL PREGATIR I... In preajma diviziei naționale Termenul acordat de regu­lament jucătorilor pentru a-și schimba cluburile a expirat­ori. Asupra recoltei de transfugi a acestui ani nu se poate anticipa nimic deocamdată. Nici calitativ nici cantitativ. Actele prețioase de transferi, trimise bine împachetate, de că­tre secretarii de cluburi până la trecerea fatidicului 31 Iulie, au fost scoase la lumină. Cele mai multe au și luat „recomandat” calea secretariatului „Romboiu­­lui”. Dosarele de transferări încep să se îngroașe. Până la 22 August — dată peste care nu se mai primesc nici un fel de acte referitoare la schim­burile de club și la care își va face apariția comisia de trans­ferări — s’ar putea prea bine ca aceste dosare să se înmulțească la infinit sau să rămână la un număr „decent". Depinde! In acest an materia transferă­rilor a fost tulburată de introdu­cerea a două mari reforme: Di­vizia națională și Statutul Ita­lian. Aceste reforme exercită asupra schimbărilor de club influente diametral opuse. Divizia națională, creind o elită teh­nică în footballul nostru, a provocat fatal în cluburile cali­ficate, o tendință netă de amelio­rare a formațiilor ce urmeaz­ă a fi aruncate în marea competiție ce începe peste o lună. Chemat să lupte contra unor adversari de mare valoare, fie­care concurent și-a examinat cu atențiune echipa, trăgând con­cluzii asupra capacității elemen­telor ei și mai ales a posibili­tăților ce acestea oferă. Conducătorii celor 16 echipe au constatat cu toții că au mari „găuri” în formațiuni și că a­­cestea trebuesc neapărat acope­rite. Și atunci, fiind vorba de operație ce nu poate fi tempori­o­zată cum de o pildă ar fi pregă­tirea unor elemente tinere, crearea de echipe de pitici, etc... marile cluburi s’au gândit fatal la ju­cătorii buni ai altor cluburi. Date fiind mijloacele materiale ale acestor cluburi, firește că ne­voia imperioasă de „vedete” a mărit capacitatea de convingere a argumentelor lor. S’a provocat astfel o înviorare a spiritului de racolaj. Ei bine — pe de altă parte — Statului italian a venit tocmai la timp să tempereze acest spirit, sau, mai bine zis, a fost intro­dus în acest scopi. Rapacității marilor cluburi din divizia Națională, i s’a op­us o armă defensivă nouă: condiționa­rea deslegării clubului părăsit. Până în prezent era suficient pentru un jucător care voia să-și schimbe clubul să îndeplinească anumite forme administrative — foarte simple — să restitue echi­pamentul și să-și achite cotiza­ția pe un an (maximum 240 lei). Odată acestea îndeplinite, gru­parea părăsită era obligată să acorde deslegarea. Statutul italian a schimbat com­­p­lectamente sistema deslegărilor. Cluburile părăsite în regulă au totuș dreptul să refuze des­legarea. Refuzul lor se poate baza pe faptul că jucătorul are față de clubul părăsit obligațiuni mate­riale de natură personală. Și cum, în mai toate cazurile, jucătorii cari se transferă au ase­menea obligațiuni, cari­­— fi­rește — urmează să cadă în sar­cina clubului cel nou, acesta re­nunță de cele mai multe ori la ju­cător în momentul când îi cu­noaște „zestrea”. Sau, în cazul când „zestrea” nu este prea clar inventariată, se ajunge în fața comisiei de trans­ferări. Cum judecata nu prea convine chestiunilor în care urgența și in­teresul imediat predomină, raco­­lajul se vede mult stânjenit. Am pus față în față cele două tendințe categorice care domină schimbările de club ale anului a­­cesta. De superioritatea pe care una o va manifesta asupra alteia de­pinde numărul transferărilor. Căci de o perfectă echilibrare a lor nu poate fi desigur vorba. Ar însemna ca nici o vedetă să nu-și schimbe clubul. Ori — deși e încă de vreme — se și cunosc câteva cazuri certe și senzațio­nale de transferare. SOLON SAPTAMANA Odată risipită zarva alegerilor pen­tru Cameră și Senat, sportivii bu­­cu­­reșteni pasionați de politică (așa sus­țin anumite căpetenii) s'au reîntors la vechile lor ocupații... amitabile. Săptămâna a fost așa dar plină de evenimente importante, la care publi­cul condamnat să ducă în spinare arșița chinuitoare a sfârșitului de iu­lie, a asistat în număr destul de mare. Primul pas V au făcut jandarmii oră­­deni, scăpați de consemnul general al campaniei electorale. O mie de sol­dați tineri și vânjoși, au făcut la O. IV. E. V„ în fața Suveranului, o de­monstrație de educație fizică pe care bucureștenii nu o vor uita atât de curând, mai ales că și în alte prile­juri s’au dovedit... țiitori de minte. Dealtfel săptămâna a fost aproape exclusivă a sportului ardelean, dacă ținem în seamă expediția anuală a înotătorilor­ clujeni. Când toată lumea se aștepta ca material București — Cluj să rămână­ în aer, sau—în lim­baj mai potrivit — să cadă în baltă și când conducătorii bucureș­eni a­­veau gata programul unui festin pe iarbă verde la Snagov, clujenii chili­bușari au aterizat la Ștrand, s'au a­­runcat în apă, au bătut două recor­duri, au câștigat cupa și cu primul accelerat s’au reîntors la Cluj­, tu­­crurile s'au petrecut atât de repede, încât oficialii, cu festinul răvășit și cu o iluzie mai puțin (sperau oame­nii într’o minune) n'au avut vreme de­cât să contabilizeze cele două noui recorduri și să primească felicitări pentru perfecta Punere la Punct a celei mai importante reuniuni nau­tice din România... Dacă pentru oficialii notației nu fost prea obositoare sarcina de a Pri­mi felicitări (chiar extrem de căldu­roase), pentru footbalism a fost dea­­dreptul chinuitoare reuniunea care a­­vea să ni-i arate, in postura de atleți compleți, întâi, pentru că foarte mulți din ei se pricep în atletism... din au­zite, iar alții — marea majoritate — lueți foarte bine intenționați, deși au m­ai văzut cum devine cazul, au fost departe de ceeea ce așteptau spectato­rii grăbiți să asiste la un promițător și,­ fără bani. spectacol In orice caz, faptul însă că reuniunea atle­­tică a footbaliștilor tinde să și asi­gure o solidă constanță anuală, este suficient pentru ca să Pidem trece cu vederea micile lipsuri, explicabile și nevinovate. Așa cum am trecut cu vederea de altfel și insuccesul reuniunii dela A­­tene, (agravat de câteva decizii ero­nate) numai și numai pentru că Co­­culescu a reușit în compania lui Karl Blaha cea mai emoționantă partidă din ultimul timp. Ce vreți, în sport ca și în alegeri, reprezentarea minorității e un prin­cipiu sfânt.G­ ­­roșianu 6 PAGINI 6 LEI CICLISM francezul Andre K­ducq triumfă pentru a doua oara In „Turul franței“ — -----------0333----------—­ Ori după amiază a luat sfâr­șit la Paris, pasionanta cursă ci­­clistă «Turul Franței» care timp de peste trei săptămâni a ținut încordată atenția sportivilor din întreaga lume, început în ziua de 6 Iulie, sub îngrijirea ziarului «L’Auto» «Turul Franței» măsoară o lun­gime de 4520 km. și s’a disputat în 21 etape. Sfârșitul întrecerei, demara­jul final, a avut loc pe velodro­mul «Parc des Princes», în fața unui număr de 60.000 spectatori. Victoria în acest al 25-lea «Tur al Franței» a revenit lui André Leducq, care câștigă pen­tru a doua oară această formi­dabilă probă ciclistă. El a furni­­zat pe învingător și în 1930, iar anul trecut s-a clasat în primele locuri, neputând să compteze în lupta protagoniștilor, din moti­ve independente de posibilități­le lui. Învingătorul marei competițiu­ni cicliste a acoperit distanța de 4528 km, în 154 ore 11 minute și 42 secunde, ceiace corespunde u­­nei medii generale de 29 km, 340 pe oră. Pe națiuni, victoria a rămas de partea Franței, ai cărei reprezen­­tanți s’au comportat admirabil. „CUPA DAVIS“ franța Învinge America cu 4-1 Pe elegantele courts-uri ale lui «Stade Roland-Garros» s-au dis­putat Vineri, Sâmbătă și Dumi­nică matchurite Challang-Round­­ului în cadrul «Cupei Bayis» între Franța și America. Conform pronosticului dat de noi, Franța a învins net Ame­rica. Echipa Franceză s'a prezentat mai presus de orice așteptări. «SU­A i-a In prima zi s’au jucat matchu­­rile Borotra — Vines și Cochet — Allison. Primul match revine Franee­­zilor într'um stil extrem de con­vingător. Borota învinge pe Vi­nes, cel mai bun reprezentant american cu 61—4, 6—2, 5—6, 6-2. Al 2-lea match s-a disputat în­tre H. Cochet și Allisson. Cochet a învins relativ destul de greu pe Allisson (4 seturi), cu 5—7, 7—5, 3—2, 6—2. Primele 3 seturi îi revin lui Cochet la «long-set». Al 3-lea îl pierde ușor, iar în al 4-lea set își revine și termină ușor 16—2­. Allisson a jucat nervos și nu prea sigur pe mingii. După prima zi, Franța condu­când 2—0 era sigur, că va cu­ceri trofeul. ZIUA II-a Ziua a 2-a a fost mai puțin no­rocoasă pentru Francezi cari au trebuit să cedeze în dublu. Cuplul american Allisson — Van­ Ryn a învins echipa Franceză Cochet —larugnon de justețe cu 6—3, 11 —13, 7-5, 4-8, 6-4. JFr«if»ta conduce cn 2—1. A 3-a și ultima zi a Challange- Rondului a adus încă 2 victorii francezilor și cucerirea trofeu­lui. Primul match s-a disputat în­­­tre Borotra și Allisson. Francezul a câștigat la luptă mare, cu 6—3, 2—6, 4—6, 6—2, 7­+5. . Ultimul match pentru Cupa Davis s-a disputat între Cochet- Vines, 6—4, 6—2, 2-6, 7—5. Cochet a dovedit odată mai mult că este cel mai bun jucă­tor din lume învingând destul de ușor pe Vines. Au asistat peste 100.000 de spec­tatori făcându-se o rețetă de 3.500.000 franci, ZIUA Ilî­a Adunarea de elc. — D. Dinu Cesianu ales preșe­dinte de onoare.-D. Neagu Boerescu, președinte activ In localul „Gazetei Sporturilor” a avut loc ori dimineață, adunar­tarea generală de constituire a „Asociației presei sportive ro­mâne”. La apelul inițiatorilor au răs­puns toți gazetarii din București, înlesnind astfel punerea bazelor primei grupări a gazetarilor spor­tivi. După triarea membrilor în două­ categorii, fondatori și auxiliari s’au votat statutele alcătuite de o comisiune special instituită. S'a procedat apoi la alegerea comitetului de conducere. D. NEAGU BOERESCU a fost ales prin aclamații, președinte. Vice­președinți au fost aleși, tot prin aclamații, d-nii: N. PA­­PAGHEORGHE (Gazeta Sporturi­lor) și N. ALBESCU (Cuvântul). Membri în comitet, au fost de­semnați prin vot, d-nii: L. Roșianu (Gazeta Sporturi­lor), George Fulga (Gazeta Sp.), Alphonse Vogel (Dimineața), M. B­i­sș (Gazeta Sp.), E. Dumitre­­scu (Gazeta Sp.) și C. Orășianu (Universul). CENZORI: V. Făgărășanu (Vre­mea Sport), Ion Ch­ (Rampa), Il­ Dumbrăveanu (Lupta). CENZORI SUPLEANȚI: Va­sile Gotlieb (Szamoș - Satu Mare) și M. Vițianu (Curentul). JURIU DE ONOARE: d-nii Geor­g­e Costescu, Gr. Caracostea și ing. ostandache. D. Neagu Boerescu, luând cu­vântul, a mulțumit colegilor pen­tru cinstea ce i s’a făcut de a fi ales președinte al „Asociației Pre­sei Sportive Române”. Făgăduind un sprijin necondiționat, d-sa fi făcut apel la solidaritatea tuturor membrilor, pentru apărarea pre­stigiului și intereselor profesionale. Ca­ un omagiu pentru activi­tatea sa pe tărâmul gazetăriei sportive, d. Boerescu propune și adunarea aprobă aplaudând, pro­clamarea domnului Dinu Cesianu ministrul Țării la Paris, ca preșe­dinte de onoare. D-nii George Costescu și Gr. Caracostea au fost numiți, prin a­­clamații, membri de onoare. Prima manifestare a „Asocia­ției gazetarilor sportivi” a fost redactarea și primirea cu en­u­­siasm a următoarei telegrame, ex­pediată M. S. Regelui: „Ziariștii sportivi din Româ­nia, întruniți in adunare generală de constituire își înalță primul gând către Maiestatea Voastră, întemeietor și proteguitor al miș­cării sportive românești, și o roagă să primească omagiul lor de pro­fundă recunoștiință și devotament nețărmurit”. •Adunarea a luat sfârșit la ora 14,30, Luni 1 August 1932 Actualități Nurmi rămâne profe­sionist la ultimele zile a circulat des­tul de persistent zvonul că fai­mosul alergător Nurmi va fi re­­amatorizat, putând astfel să par­ticipe la Olympiadă. O telegramă din Los Angeles însă ne anunță că în ultima sa ședință, «Comitetul Federației internaționale de atletism, s-a confirmat suspendarea- Profesionalizarea lui Nurmi este astfel întinsă și în America, iar neparticiparea Finlandezului la Olympiadă, rămâne definitiv­ stabilită. Aitara, Griselle și Anderson la București ln lunile August și Septem­brie, d. Popescu-Drăgănești. Va organiza la Arenele Romane, câteva reuniuni internationale de box. In acest scop, d-sa a an­­gajat tratative cu boxeurij Ma­urice Griselle, campionul Fran­ței la toate categoriile, Martinez de Alfra, campionul semi-greu al Spaniei și fost challenger la titlul Europei, și suedezul An­­dersson care la Paris a făcut match nul cu Spakow. Tratativele au fost perfectate, astfel că deplasarea la Bucure­ști a celor trei boxeuri este si­gură. (Continuarea în pagina II­ al LA ORDINEA ZILEI S A SPART PLAFONUL... ---------xoxox--------­ Ați auzit desigur de asemă­nări între femee și dovleac, în­tre boxeuri și punct, între soa­cre și lei, sau între gale de box și Sahara. Dar aș putea să fac prinsoare că nu s’ați gândit niciodată la o apropiere între sport... și chelie. — «Pardon?» «Da, da. Intre chelie și sport!» Nu vreau să spun că ori de câte­­ori sunt alături o chelie și o ma­nifestație sportivă oarecare, cas­că lumea ochii mirându-se de a­­tâta asemănare. Deși, într-un curs practic, Zauber ar putea să fie foarte bine un exemplu ti­pic și de sport și de... celălalt termen. Pretind însă, că atât cât sea­mănă — în credința generală — o gală de box cu Sahara (ase­mănare verificată Sâmbătă de cei 238 de spectatori de la Arene) cel puțin tot atâta seamănă și chelia cu sportul. Și iată de ce. Chelia, după indicațiile pe cari ni le-a dat Costel, se mani­festă încet, începe prin a-ți că­dea câteva fire de păr. Și trep­tat rămâi cu mai mult păr în pieptene decât în cap. La înce­put te alarmezi. Te uiți de cel puțin două mii de ori pe zi în o­­glindă, bați în lemn când îți a­­pare înainte o lună mai mult sau mai puțin respectabilă, dar cu popaz, cu gaz și cu petrol Hah­n și consulți toți specialiști (fără excepție, doctorii cheli și ei). Treptat însă te resemnezi. Și-ți lustruiești chelia ea și când n’ai fi avut păr de când lumea. Ei bine, aceiași evoluție a ur­mat-o sportul. A început prin a 80 înfiripa ici și colo iscodind in­­teresul câtorva înși­și firește pe cel al femeilor cari își scuipau în sân, văzând oameni în toată firea umblând ziua... in­indis­pensabili. Au apărut apoi docto­rii cu pretenții de cutarisire, u un profesor... un popă... și un colonel de recrutare. Contra bolilor fără leac însă nu se poate lupta. Și astfel, mai curând decât s'ar fi crezut, în­treaga țară a fost contaminată de chelia aceasta sportivă, mai rebelă decât chelia cealaltă, pro­priu zisă. Astăzi, nu mai există colț ne­­sportificat. Nicâerl însă, n’a pătruns spor­tul mai rapid ca în teatru. Cărăbușul și-a făcut o echipă mai echipată decât cele mai e­­chipate echipe. Ghete de lac, cio­rapi «Guy» și tricouri de lamée. Vedetele teatrului au apărut pe teren dovedind un talent foot­­ballistic nebănuit. Divele și-au periclitat vocea făcând o galerie infernală. Iar Tănase, da, da, Tă­­nase a reușit succesul de a adu­na în ziua debutului său sportiv, un număr de spectatori aproape egal cu cel care-l aplaudă în fie­care seară la Cărăbuș. Și indis­cutabil mai mare decât la cel mai important match de cam­pionat. La Arene, galele de box întru­nesc în mereu acelaș colț din­spre loja regală, pe Tony Bulan­­dra, pe Storin, pe Vraca, pe Bal­dovin și pe Timică, plus rolul femenin de protagoniste ale di­verselor teatre, din ce în ce mai multe și mai experte: (ordinea în care trebuesc citate actrițele este cel mai primejdios explosi­­bil. Lăsăm deci la latitudinea ci­titorului să le înșire, după pre­ferințe, dacă le cunoaște sau să le caute la viitoarea gală. Recla­mă în atenția organizatorului­. Dar nu numai atât. Echipa Cărăbușului, debutul footballistic al lui Tănase și in­vazia actorilor în fotoliile Are­nelor nu constitue toată epide­mia de chelie sportivă (explica­bilă mai ales la Tănase). Cine a cutreerat teatrele de vară, a rămas cu siguranță sur­prins de avalanșa de glume pe socoteala sportsmanilor. La Co­los, de pildă, un cuplet aproape întreg din ultima revistă este re­­zervat lui Spakow, lui Lucian Popescu și lui Coculescu. Leit-motivul unui alt tablou este barba domnului Iorga, inte­ligența domnului Buzdugan­, și monoclul domnului Ionel Popes­cu. Iar lovitura sezonului, care­­ va răzbuna fără doar și poate insuccesele ultimelor gale este campionatul mondial de box, care se dispută astă seară la Cărăbuș între Tănase și Umber­to Lancia, gândiți-vă, fără să fie organizat de domnii Ottules­­cu și Popescu. CASTOR Anglia a învins Australia 4-1 După ce prima zi conduceau cu 2-0. Englezii au dispus de reprezentanții Australiei cu 4 tu­torii la 1. Atletism o cursă pe 20 km. Duminecă 7 August ora 8 di­mineața se va da plecarea cur­sei de mare fond (20 km.) pro­bă pregătitoare în vederea ma­­rathonului național (42 km.) ce se va lerga la 4 Septembrie. Alergarea de Duminică se­­ va desfășura pe traseul: Ștrand— Otopeni și retur, întrunirea tuturor concuren­ților are loc la ora 7-45 la parcul F. S. S. R. Și-au anunțat participarea cei mai buni fondiști din București și Brașov,

Next