Gazeta Sporturilor, august 1932 (nr. 1089-1102)
1932-08-01 / nr. 1089
ANUL IX No. 1089 B r# an an ABONAMENTE ..........................................lei 1000 P* sase luni........................................ 500 Telefon redacție: 325/35 «1 346/0. r Telefon provincie; 77/65. ______ Apare în fiecare LUNI, MIERCURI Și VINERI Birourile. STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY,2. » BUCUREȘTI I. Directorii I EMIL EMILIAN și E. MUNTEANU. Secretar de redacție : N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrației 325/35 și S46/Q Telefon provinciei 77/65. FOOTBALL PREGATIR I... In preajma diviziei naționale Termenul acordat de regulament jucătorilor pentru a-și schimba cluburile a expiratori. Asupra recoltei de transfugi a acestui ani nu se poate anticipa nimic deocamdată. Nici calitativ nici cantitativ. Actele prețioase de transferi, trimise bine împachetate, de către secretarii de cluburi până la trecerea fatidicului 31 Iulie, au fost scoase la lumină. Cele mai multe au și luat „recomandat” calea secretariatului „Romboiului”. Dosarele de transferări încep să se îngroașe. Până la 22 August — dată peste care nu se mai primesc nici un fel de acte referitoare la schimburile de club și la care își va face apariția comisia de transferări — s’ar putea prea bine ca aceste dosare să se înmulțească la infinit sau să rămână la un număr „decent". Depinde! In acest an materia transferărilor a fost tulburată de introducerea a două mari reforme: Divizia națională și Statutul Italian. Aceste reforme exercită asupra schimbărilor de club influente diametral opuse. Divizia națională, creind o elită tehnică în footballul nostru, a provocat fatal în cluburile calificate, o tendință netă de ameliorare a formațiilor ce urmează a fi aruncate în marea competiție ce începe peste o lună. Chemat să lupte contra unor adversari de mare valoare, fiecare concurent și-a examinat cu atențiune echipa, trăgând concluzii asupra capacității elementelor ei și mai ales a posibilităților ce acestea oferă. Conducătorii celor 16 echipe au constatat cu toții că au mari „găuri” în formațiuni și că acestea trebuesc neapărat acoperite. Și atunci, fiind vorba de operație ce nu poate fi temporiozată cum de o pildă ar fi pregătirea unor elemente tinere, crearea de echipe de pitici, etc... marile cluburi s’au gândit fatal la jucătorii buni ai altor cluburi. Date fiind mijloacele materiale ale acestor cluburi, firește că nevoia imperioasă de „vedete” a mărit capacitatea de convingere a argumentelor lor. S’a provocat astfel o înviorare a spiritului de racolaj. Ei bine — pe de altă parte — Statului italian a venit tocmai la timp să tempereze acest spirit, sau, mai bine zis, a fost introdus în acest scopi. Rapacității marilor cluburi din divizia Națională, i s’a opus o armă defensivă nouă: condiționarea deslegării clubului părăsit. Până în prezent era suficient pentru un jucător care voia să-și schimbe clubul să îndeplinească anumite forme administrative — foarte simple — să restitue echipamentul și să-și achite cotizația pe un an (maximum 240 lei). Odată acestea îndeplinite, gruparea părăsită era obligată să acorde deslegarea. Statutul italian a schimbat complectamente sistema deslegărilor. Cluburile părăsite în regulă au totuș dreptul să refuze deslegarea. Refuzul lor se poate baza pe faptul că jucătorul are față de clubul părăsit obligațiuni materiale de natură personală. Și cum, în mai toate cazurile, jucătorii cari se transferă au asemenea obligațiuni, cari— firește — urmează să cadă în sarcina clubului cel nou, acesta renunță de cele mai multe ori la jucător în momentul când îi cunoaște „zestrea”. Sau, în cazul când „zestrea” nu este prea clar inventariată, se ajunge în fața comisiei de transferări. Cum judecata nu prea convine chestiunilor în care urgența și interesul imediat predomină, racolajul se vede mult stânjenit. Am pus față în față cele două tendințe categorice care domină schimbările de club ale anului acesta. De superioritatea pe care una o va manifesta asupra alteia depinde numărul transferărilor. Căci de o perfectă echilibrare a lor nu poate fi desigur vorba. Ar însemna ca nici o vedetă să nu-și schimbe clubul. Ori — deși e încă de vreme — se și cunosc câteva cazuri certe și senzaționale de transferare. SOLON SAPTAMANA Odată risipită zarva alegerilor pentru Cameră și Senat, sportivii bucureșteni pasionați de politică (așa susțin anumite căpetenii) s'au reîntors la vechile lor ocupații... amitabile. Săptămâna a fost așa dar plină de evenimente importante, la care publicul condamnat să ducă în spinare arșița chinuitoare a sfârșitului de iulie, a asistat în număr destul de mare. Primul pas V au făcut jandarmii orădeni, scăpați de consemnul general al campaniei electorale. O mie de soldați tineri și vânjoși, au făcut la O. IV. E. V„ în fața Suveranului, o demonstrație de educație fizică pe care bucureștenii nu o vor uita atât de curând, mai ales că și în alte prilejuri s’au dovedit... țiitori de minte. Dealtfel săptămâna a fost aproape exclusivă a sportului ardelean, dacă ținem în seamă expediția anuală a înotătorilor clujeni. Când toată lumea se aștepta ca material București — Cluj să rămână în aer, sau—în limbaj mai potrivit — să cadă în baltă și când conducătorii bucureșeni aveau gata programul unui festin pe iarbă verde la Snagov, clujenii chilibușari au aterizat la Ștrand, s'au aruncat în apă, au bătut două recorduri, au câștigat cupa și cu primul accelerat s’au reîntors la Cluj, tucrurile s'au petrecut atât de repede, încât oficialii, cu festinul răvășit și cu o iluzie mai puțin (sperau oamenii într’o minune) n'au avut vreme decât să contabilizeze cele două noui recorduri și să primească felicitări pentru perfecta Punere la Punct a celei mai importante reuniuni nautice din România... Dacă pentru oficialii notației nu fost prea obositoare sarcina de a Primi felicitări (chiar extrem de călduroase), pentru footbalism a fost deadreptul chinuitoare reuniunea care avea să ni-i arate, in postura de atleți compleți, întâi, pentru că foarte mulți din ei se pricep în atletism... din auzite, iar alții — marea majoritate — lueți foarte bine intenționați, deși au mai văzut cum devine cazul, au fost departe de ceeea ce așteptau spectatorii grăbiți să asiste la un promițător și, fără bani. spectacol In orice caz, faptul însă că reuniunea atletică a footbaliștilor tinde să și asigure o solidă constanță anuală, este suficient pentru ca să Pidem trece cu vederea micile lipsuri, explicabile și nevinovate. Așa cum am trecut cu vederea de altfel și insuccesul reuniunii dela Atene, (agravat de câteva decizii eronate) numai și numai pentru că Coculescu a reușit în compania lui Karl Blaha cea mai emoționantă partidă din ultimul timp. Ce vreți, în sport ca și în alegeri, reprezentarea minorității e un principiu sfânt.G roșianu 6 PAGINI 6 LEI CICLISM francezul Andre Kducq triumfă pentru a doua oara In „Turul franței“ — -----------0333----------— Ori după amiază a luat sfârșit la Paris, pasionanta cursă ciclistă «Turul Franței» care timp de peste trei săptămâni a ținut încordată atenția sportivilor din întreaga lume, început în ziua de 6 Iulie, sub îngrijirea ziarului «L’Auto» «Turul Franței» măsoară o lungime de 4520 km. și s’a disputat în 21 etape. Sfârșitul întrecerei, demarajul final, a avut loc pe velodromul «Parc des Princes», în fața unui număr de 60.000 spectatori. Victoria în acest al 25-lea «Tur al Franței» a revenit lui André Leducq, care câștigă pentru a doua oară această formidabilă probă ciclistă. El a furnizat pe învingător și în 1930, iar anul trecut s-a clasat în primele locuri, neputând să compteze în lupta protagoniștilor, din motive independente de posibilitățile lui. Învingătorul marei competițiuni cicliste a acoperit distanța de 4528 km, în 154 ore 11 minute și 42 secunde, ceiace corespunde unei medii generale de 29 km, 340 pe oră. Pe națiuni, victoria a rămas de partea Franței, ai cărei reprezentanți s’au comportat admirabil. „CUPA DAVIS“ franța Învinge America cu 4-1 Pe elegantele courts-uri ale lui «Stade Roland-Garros» s-au disputat Vineri, Sâmbătă și Duminică matchurite Challang-Roundului în cadrul «Cupei Bayis» între Franța și America. Conform pronosticului dat de noi, Franța a învins net America. Echipa Franceză s'a prezentat mai presus de orice așteptări. «SUA i-a In prima zi s’au jucat matchurile Borotra — Vines și Cochet — Allison. Primul match revine Franeezilor într'um stil extrem de convingător. Borota învinge pe Vines, cel mai bun reprezentant american cu 61—4, 6—2, 5—6, 6-2. Al 2-lea match s-a disputat între H. Cochet și Allisson. Cochet a învins relativ destul de greu pe Allisson (4 seturi), cu 5—7, 7—5, 3—2, 6—2. Primele 3 seturi îi revin lui Cochet la «long-set». Al 3-lea îl pierde ușor, iar în al 4-lea set își revine și termină ușor 16—2. Allisson a jucat nervos și nu prea sigur pe mingii. După prima zi, Franța conducând 2—0 era sigur, că va cuceri trofeul. ZIUA II-a Ziua a 2-a a fost mai puțin norocoasă pentru Francezi cari au trebuit să cedeze în dublu. Cuplul american Allisson — Van Ryn a învins echipa Franceză Cochet —larugnon de justețe cu 6—3, 11 —13, 7-5, 4-8, 6-4. JFr«if»ta conduce cn 2—1. A 3-a și ultima zi a Challange- Rondului a adus încă 2 victorii francezilor și cucerirea trofeului. Primul match s-a disputat între Borotra și Allisson. Francezul a câștigat la luptă mare, cu 6—3, 2—6, 4—6, 6—2, 7+5. . Ultimul match pentru Cupa Davis s-a disputat între Cochet- Vines, 6—4, 6—2, 2-6, 7—5. Cochet a dovedit odată mai mult că este cel mai bun jucător din lume învingând destul de ușor pe Vines. Au asistat peste 100.000 de spectatori făcându-se o rețetă de 3.500.000 franci, ZIUA Ilîa Adunarea de elc. — D. Dinu Cesianu ales președinte de onoare.-D. Neagu Boerescu, președinte activ In localul „Gazetei Sporturilor” a avut loc ori dimineață, adunartarea generală de constituire a „Asociației presei sportive române”. La apelul inițiatorilor au răspuns toți gazetarii din București, înlesnind astfel punerea bazelor primei grupări a gazetarilor sportivi. După triarea membrilor în două categorii, fondatori și auxiliari s’au votat statutele alcătuite de o comisiune special instituită. S'a procedat apoi la alegerea comitetului de conducere. D. NEAGU BOERESCU a fost ales prin aclamații, președinte. Vicepreședinți au fost aleși, tot prin aclamații, d-nii: N. PAPAGHEORGHE (Gazeta Sporturilor) și N. ALBESCU (Cuvântul). Membri în comitet, au fost desemnați prin vot, d-nii: L. Roșianu (Gazeta Sporturilor), George Fulga (Gazeta Sp.), Alphonse Vogel (Dimineața), M. Bisș (Gazeta Sp.), E. Dumitrescu (Gazeta Sp.) și C. Orășianu (Universul). CENZORI: V. Făgărășanu (Vremea Sport), Ion Ch (Rampa), Il Dumbrăveanu (Lupta). CENZORI SUPLEANȚI: Vasile Gotlieb (Szamoș - Satu Mare) și M. Vițianu (Curentul). JURIU DE ONOARE: d-nii George Costescu, Gr. Caracostea și ing. ostandache. D. Neagu Boerescu, luând cuvântul, a mulțumit colegilor pentru cinstea ce i s’a făcut de a fi ales președinte al „Asociației Presei Sportive Române”. Făgăduind un sprijin necondiționat, d-sa fi făcut apel la solidaritatea tuturor membrilor, pentru apărarea prestigiului și intereselor profesionale. Ca un omagiu pentru activitatea sa pe tărâmul gazetăriei sportive, d. Boerescu propune și adunarea aprobă aplaudând, proclamarea domnului Dinu Cesianu ministrul Țării la Paris, ca președinte de onoare. D-nii George Costescu și Gr. Caracostea au fost numiți, prin aclamații, membri de onoare. Prima manifestare a „Asociației gazetarilor sportivi” a fost redactarea și primirea cu enusiasm a următoarei telegrame, expediată M. S. Regelui: „Ziariștii sportivi din România, întruniți in adunare generală de constituire își înalță primul gând către Maiestatea Voastră, întemeietor și proteguitor al mișcării sportive românești, și o roagă să primească omagiul lor de profundă recunoștiință și devotament nețărmurit”. •Adunarea a luat sfârșit la ora 14,30, Luni 1 August 1932 Actualități Nurmi rămâne profesionist la ultimele zile a circulat destul de persistent zvonul că faimosul alergător Nurmi va fi reamatorizat, putând astfel să participe la Olympiadă. O telegramă din Los Angeles însă ne anunță că în ultima sa ședință, «Comitetul Federației internaționale de atletism, s-a confirmat suspendarea- Profesionalizarea lui Nurmi este astfel întinsă și în America, iar neparticiparea Finlandezului la Olympiadă, rămâne definitiv stabilită. Aitara, Griselle și Anderson la București ln lunile August și Septembrie, d. Popescu-Drăgănești. Va organiza la Arenele Romane, câteva reuniuni internationale de box. In acest scop, d-sa a angajat tratative cu boxeurij Maurice Griselle, campionul Franței la toate categoriile, Martinez de Alfra, campionul semi-greu al Spaniei și fost challenger la titlul Europei, și suedezul Andersson care la Paris a făcut match nul cu Spakow. Tratativele au fost perfectate, astfel că deplasarea la București a celor trei boxeuri este sigură. (Continuarea în pagina II al LA ORDINEA ZILEI S A SPART PLAFONUL... ---------xoxox-------- Ați auzit desigur de asemănări între femee și dovleac, între boxeuri și punct, între soacre și lei, sau între gale de box și Sahara. Dar aș putea să fac prinsoare că nu s’ați gândit niciodată la o apropiere între sport... și chelie. — «Pardon?» «Da, da. Intre chelie și sport!» Nu vreau să spun că ori de câteori sunt alături o chelie și o manifestație sportivă oarecare, cască lumea ochii mirându-se de atâta asemănare. Deși, într-un curs practic, Zauber ar putea să fie foarte bine un exemplu tipic și de sport și de... celălalt termen. Pretind însă, că atât cât seamănă — în credința generală — o gală de box cu Sahara (asemănare verificată Sâmbătă de cei 238 de spectatori de la Arene) cel puțin tot atâta seamănă și chelia cu sportul. Și iată de ce. Chelia, după indicațiile pe cari ni le-a dat Costel, se manifestă încet, începe prin a-ți cădea câteva fire de păr. Și treptat rămâi cu mai mult păr în pieptene decât în cap. La început te alarmezi. Te uiți de cel puțin două mii de ori pe zi în oglindă, bați în lemn când îți apare înainte o lună mai mult sau mai puțin respectabilă, dar cu popaz, cu gaz și cu petrol Hahn și consulți toți specialiști (fără excepție, doctorii cheli și ei). Treptat însă te resemnezi. Și-ți lustruiești chelia ea și când n’ai fi avut păr de când lumea. Ei bine, aceiași evoluție a urmat-o sportul. A început prin a 80 înfiripa ici și colo iscodind interesul câtorva înșiși firește pe cel al femeilor cari își scuipau în sân, văzând oameni în toată firea umblând ziua... inindispensabili. Au apărut apoi doctorii cu pretenții de cutarisire, u un profesor... un popă... și un colonel de recrutare. Contra bolilor fără leac însă nu se poate lupta. Și astfel, mai curând decât s'ar fi crezut, întreaga țară a fost contaminată de chelia aceasta sportivă, mai rebelă decât chelia cealaltă, propriu zisă. Astăzi, nu mai există colț nesportificat. Nicâerl însă, n’a pătruns sportul mai rapid ca în teatru. Cărăbușul și-a făcut o echipă mai echipată decât cele mai echipate echipe. Ghete de lac, ciorapi «Guy» și tricouri de lamée. Vedetele teatrului au apărut pe teren dovedind un talent footballistic nebănuit. Divele și-au periclitat vocea făcând o galerie infernală. Iar Tănase, da, da, Tănase a reușit succesul de a aduna în ziua debutului său sportiv, un număr de spectatori aproape egal cu cel care-l aplaudă în fiecare seară la Cărăbuș. Și indiscutabil mai mare decât la cel mai important match de campionat. La Arene, galele de box întrunesc în mereu acelaș colț dinspre loja regală, pe Tony Bulandra, pe Storin, pe Vraca, pe Baldovin și pe Timică, plus rolul femenin de protagoniste ale diverselor teatre, din ce în ce mai multe și mai experte: (ordinea în care trebuesc citate actrițele este cel mai primejdios explosibil. Lăsăm deci la latitudinea cititorului să le înșire, după preferințe, dacă le cunoaște sau să le caute la viitoarea gală. Reclamă în atenția organizatorului. Dar nu numai atât. Echipa Cărăbușului, debutul footballistic al lui Tănase și invazia actorilor în fotoliile Arenelor nu constitue toată epidemia de chelie sportivă (explicabilă mai ales la Tănase). Cine a cutreerat teatrele de vară, a rămas cu siguranță surprins de avalanșa de glume pe socoteala sportsmanilor. La Colos, de pildă, un cuplet aproape întreg din ultima revistă este rezervat lui Spakow, lui Lucian Popescu și lui Coculescu. Leit-motivul unui alt tablou este barba domnului Iorga, inteligența domnului Buzdugan, și monoclul domnului Ionel Popescu. Iar lovitura sezonului, care va răzbuna fără doar și poate insuccesele ultimelor gale este campionatul mondial de box, care se dispută astă seară la Cărăbuș între Tănase și Umberto Lancia, gândiți-vă, fără să fie organizat de domnii Ottulescu și Popescu. CASTOR Anglia a învins Australia 4-1 După ce prima zi conduceau cu 2-0. Englezii au dispus de reprezentanții Australiei cu 4 tutorii la 1. Atletism o cursă pe 20 km. Duminecă 7 August ora 8 dimineața se va da plecarea cursei de mare fond (20 km.) probă pregătitoare în vederea marathonului național (42 km.) ce se va lerga la 4 Septembrie. Alergarea de Duminică se va desfășura pe traseul: Ștrand— Otopeni și retur, întrunirea tuturor concurenților are loc la ora 7-45 la parcul F. S. S. R. Și-au anunțat participarea cei mai buni fondiști din București și Brașov,