Gazeta Sporturilor, septembrie 1932 (nr. 1104-1115)

1932-09-05 / nr. 1104

ANUL IX No. 1104 Luni 5 Septembrie 1932 P«maii ABONAMENTE .......................................LEi 1000 P« «ase ltuU...................... 500 Telefon redacție: S25/35 si 346/0. Telefon provincie: 77/65.________ 6 PAGINI 6 LEI Apare în fiecare LUNI» MIERCURI și VINERI Birourile 1 STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY,2. — BUCUREȘTI I. Directoriit EMIL EMILIAN și E. MUNTEANU. Secretar de redacție . N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație 1 323/33 și 346/0 Telefon provincie­i 77/65. BISERICA ȘI SPORTUL Când are omu­­l h­inion Hotărât, părintele Scriban­ are ghinion. Acum câtva timp i-a venit in­spirația să se ia la harfă cu spor­tul. Asta nu­ e ghinion. E inspira­ție. S­a întâmplat însă că anumiți enoriași ai câtorva ziare au găsit i de cuviință să-i răspundă nu toc­mai smerit. Asta este un început de ghinion. Fatalitatea (sinonim la ghinion) a învârtit lucrurile în așa fel, în­cât ocaziile Părintelui Arhimandrit de a se deda la sportagii au fost extrem de rare. Iar evenimentele au contrazis regulat afirmațiile sfin­ției sale. Asta este ghinion sadea. Parafrazând proverbul românesc «pădure fără uscături nu există», Pitigrilli a ajuns la următoarea va­riantă: Un lucru oricât de sterili­zat are impuritățile sale. Dovadă că femeia cea mai pură are tub di­gestiv. Nu este de mirare deci că la puritățile sportului. Părintele Ar­himandrit a găsit totuși (destu­l de greu, e drept) câteva uscături. Tot așa cum ni se pare foarte normal că deși adversar al sportului, Sfin­ția Sa a fost prins în flagrant de­lict de sportivitate. Oricât am vrea noi să-i ținem par­te însă, Părintele a fost urmărit în chestia asta cu sportagii și as­­pertagii de atâta ghinion, încât par­că toată lumea a conspirat să-l contrazică. Un cunoscut, de pildă,­­ ne-a informat că în tinerețe Sfin­ția Sa a fost un admirabil jucător de oină. Cred că asta nu s'ar putea numi un argument, în opintirile Părin­telui de a legifera asportivitatea. Un alt cunoscut, ne-a afirmat că o rudă foarte de-aproape a Sfinției Sale, avocatul Scriban de la Iași, este un sportsman încăpățânat. O nouă dovadă a efectului pe care l-a produs predica antisportivă a Pă­rintelui. Exemplele acestea două însă, nu sunt chiar atât de teribile cum ar vrea anumiți interesați să facă at­mosferă. Le-am pipăit bine, și în­­tr’o discuție cu un alt cunoscut (niciodată nu mi-am întâlnit cu­noscuții ca înaintea articolului a­­cesta) am făcut dovada. Fiindcă în fond, ce se spune, domnilor ? Că Părintele a jucat oină. Ei și P O greșală din tinerețe nu anulează o convingere de la 50 de ani în sus. Deci, e ca și când Părintele Scri­ban n’a jucat cină niciodată. Și ce se mai spune ? Că un ne­pot al Părintelui, de la Iași, e spor­tiv. Dar știți că sunteți bine ? Cu­noașteți d­v. mentalitatea tineretu­lui de astăzi ? Aveți d-v. nepot (la Iași, sau în împrejurimi ?). ...Un alt cunoscut însă (ultimul cunoscut din acest articol) mi-a a­­dus ori la cunoștință un lucru ori­bil. Ceva care a făcut mari toate încercările mele de elocvență as­­portivă, leșinându-mi și cele din urmă intenții de a mai lua parte Părintelui Cu cină am învârtit-o cum am învârtit-o. Nepotul dela Iași i-am desmoștenit. Ultima dovadă a suc­cesului pe care l-a obținut Părin­tele Scriban în opera sa de depara­zitare sportivă însă, întrece pute­rile mele de discuții. Relatez mai la vale deci ceia ce mi-a adus la cunoștință cunoscu­tul (tot ăla de mai sus), și las în sarcina altuia (eventual chiar în aceia a Părintelui) obligația de a găsi contra-a­rgumentele. Acum câteva zile, a fost licen­țiat la Federația română de box, un nou boxeur, cu următoarea fișe: Numele și pronumele: Gheor­­ghe Popescu. Adresa: Str. Fulgerului Nr. 2. Ochii­ negri. Nasul: potrivit. Barba: rade. PROFESIUNEA: (țineți-vă!) CÂN­TĂREȚ BISERICESC. ...Cântărețul de la biserica Do­­broteasa, sportagiu boxeur l — Ce-i mai facem ? G. F. Eri am înregistrat o știre sen­zațională pe care o deținem din­­tr’o sursă demnă de cea mai ma­re încredere. Senzaționalul ei va face pe mulți să creadă că e vorba de un proect îndrăzneț și atâta tot. Repetăm însă că deținem in­formația dintr’o sursă, de unde nu ni s’au transmis decât vești precise. TILDEN LA BUCUREȘTI In a doua jumătate a lunei Septembrie, va veni în Bucu­rești celebrul jucător ameri- SAPTAMANA Ce poate fi mai plicticos decât în­­cheerea unui concediu în plină acti­vitate sportivă ! Aterizezi întocmai ca și Piccard din stratosfera, dar în loc să te t­ucuri ca savantul belgian de deliciile revederii unui sol pe care l-ai lăsat la 26 k­m. sub nacelă, te po­­menești aruncat în vâltoarea unui a­­m­algam sportiv din care nu știi unde să culegi capătul unui ghem de sfoară încâlcită. Tragi la întâmplare și te pomenești cu Divizia națională în braii, care, ca și și conversiunea­ noas­­tră la fel de națională, a murit de 7 ori înainte de a se naște. Faptul însă că aperitivul de Duminică din Obor a atras destulă lume este o indicație că ceea ce credeam că va fi un avor­ton, se anunță un copil precoce. Nu e vorbă. Unirea Tricolor a prevăzut evenimentul (nici nu se putea altfel în cartierul ghicitului în ghioc) și a pregătit nobilului prunc un leagăn adequat, sârmă de prin împrejur, tribună pentru jumătate București, steaguri mondevidiene, scutece noi, lapte pasteurizat (seara la Peristeri) etc., etc. Păcat însă că Amela a fost departe de a fi o moașe diplomată, căci­­ steaguri la unu (noul sistem de marcaj) cu cât a fost încărcată la so­coteală, este departe de a dovedi o practică îndelungată a meseriei. Concurența din Bulevard și-a făcut la rându i suma, așa că in afară de Timișoreni, nimeni nu a pierdut nici o rețeae. Bineînțeles, exceptând Pe d. Papa­­Drăgănescu, care a înjghebat în dure­rile facerii cea de a doua reuniune pugilistă din capitală, miloși din firef au lăsat Spectatorii, boxeurilor plăcerea unui astfel de spectacol, așa că socotelile au adus un apreciabil deficit d-lui organizator, o victorie la limită lui Covaci, o înfrângere prin accident lui Anderson și câte un miș­maș lui Nelu Oprescu și Ion Mihail. Dacă la box, pe prețuri eftine marfă dela foc au fost bătut la in­și­­rare, la notație în schimb, a fost desfacere generală și s'au bătut... 15 recorduri naționale. Iată singura noastră industrie națională nepara­zitară (Ar fi și de mirare ca para­ziților să le priască apa). In celelalte sporturi, aceeași ani­mație promițătoare de belșug. Cam­pionatele «Juventus» ului la tennis, frații Buchmann în «Zidul Morții» la Velodrom, Cupa Cezar Pascu în apa de la Tir și impresionanta victorie a lui Cucu în Marathonul național. Singurul lucru care a eșit din or­dinea firească a Duminicii sportive, a fost pașnica desfășurare a Cupei «Fulger» pentru rugbyștii capitalei. Recunoașteți și da­­că nu este nor­mal ca cele câteva sute de rugbyști bucureșteni să fie cantonați la aceiași oră pe stadionul­ maidan de la Șosea și totuși nici o claviculă, nici o tibie și nici un peroneu să nu aibe de su­ferit de pe urma frumosului sport al balonului oval, încep să mă]ndoesc că Pământul e rotund.. L. ROȘIANU caii. Tilden. Vizita pe care marele jucător american o va face bucureștenilor, va avea un caracter pur sporth. Tilden se va produce pe courts-urile Tennis Clubului Român. Venirea lui «Big Bill» la București se va produce în cadrul unui turneu în Euro­pa Centrală și în care ultima etapă urma să fie Budapesta. Numai lungi și insistente tra­tative L-au putut îndupleca. CINE VINE CU TILDEN Marele as yankeu nu va veni singur, ci înconjurat de partene­rii săi, jucători profesioniști. E vorba de Narudi, Karl Ko­zelah și Nuesslein. Iată deci un quartet care va face cea mai reușită propagandă prin exhibiții de cea mai înaltă școală. AMENAJARI LA TENNIS CLUB In fața importanței evenimen­tului, conducătorii Tennis Clu­­bului Român, sunt hotărâți să conclucreze în cea mai largă mă­­sură cu organizatorii­ Parcul din strada Davilla va fi obiectul unor amenajări deo­­sebite- In jurul courts-ului cen­tral se vor amenaja «gradinuri» înalte cari să cuprindă căteva mii de spectatori. TRATATIVELE DIN MOMEN­TUL DE FATA Chestiunea venirii lui Tilden, nu mai comportă decât perfecta­rea unor tratative de interes lo­cal. Adică înțelegerea între Ten­nis Clubul Român și organizato­­rii acestui eveniment senzațional. E de la sine înțeles că T. C. R.-ul nu se va da înlături de la niciun efort sau sacrificiu, ca venirea lui Tildea să se bucure de cel mai fericit regisorat. E vorba doar de propaganda sportului alb. I» MARILE EVENIMENTE TILDEN VA JUCA LA BUCUREȘTI Courts-urile Tennis Clubului Român vor găzdui fie cel mai renumit jucător din lume. Kozeluh, Najudi și Nu­sslein vor însoți pe Tilden ANCHETELE NOASTRE ». GINCDAI MCC0ICI ți organizarea sportu­lui rămân Președintele Federației de tennis este un „autonomist“ ireductibil Interviewul d-lui deputat A. Leu­­cuția a constituit prima manifesta­re a unui factor important în ches­tiunea desființării sau reducerii au­tonomiei. D-sa a fost ferm în de­clarații și bogat în argumente. Nu e nevoe de nici un comenta­riu. Președintele celei mai puter­nice federații, reprezentând 360 grupări, a declarat răspicat : ca reveni la F. S. S. R. ar însemna să dăm cu piciorul în tot ce am creiut în ultimii trei ani. Opiniile d-sale, de o mare auto­ritate, nu constitue o manifestare izolată. Continuăm ancheta și se va vedea că toți fruntașii autorizați ai sportului românesc sunt pentru menținerea necondiționată a orga­nizării actuale. e Astăzi vom prezenta cetitorilor părerea președintelui Federației de tennis. d. general Iosif Iacobici. Opiniile d-sale, de o indiscuta­bilă greutate în sportul românesc, prezintă punctul de vedere al fe­derației unui sport care deși nu este prea popular, se bucură to­tuși de o organizare și conducere ireproșabile. In fruntea acestei organizații lu­crează cu o râvnă extraordinară intervievatul nostru. In vechea F. S. S. R. ca și în Fe­derația de specialitate, d. general Iacobici a fost și este elementul principal de conducere al sportului alb. E deci cel mai bine plasat să ne spună ce organizare convine te­­­nisului român. DOREȘTE CINEVA REGRESUL? — Cred că știți că se agită ideia reducerii autonomiei. Ce părere a­­veți în general asupra acestei ches­tiuni ? — «Am auzit. Dar nu cred. Se găsește oare cineva care a urmă­­rit sau urmărește mișcarea sporti­vă și să susțină că e cazul să se aducă autonomiei cea mai mică a­­tingere ? Eu nu cred, și atunci mi se pare că inițiativa va cunoaște un mare eșec. Ar fi să dorești regresul mișcă­rii sportive, susținând revenirea la vechea organizare. Chiar dacă ar fi vorba numai de o alterare a autonomiei financiare. Nu elogiez, însă ea sportiv nu pot închide ochii în fața minunatei desvoltări a footballului sub condu­cerea unei federații de specialitate, sau de progresul boxului inexistent ca mișcare în vechia noastră orga­nizare». LIS (Continuarea în pagina 11a) D. GENERAL IACOBICI Hore și Notițe „frații noștri din America" Primim la redacție un număr al cotidianului românesc «­Tribu­na română» care apare în Buenos­ Aires (Argentina). «Tribuna română» care se ocupă mai mult de viața Românilor din patrie și prea puțin de Românii din localitate, dedică zarne două pagini din șase, sporturilor. Interesant este însă amănuntul că în gazeta sud-americană este comentată numai activitatea spor­tivă din România. Găsim astfel un reportaj des­tul de amănunțit al «zilei națio­nale a sporturilor», deasemeni o cronică a cupei fulger, disputată la C.N.E.F. și câștigată de Ma­­cabi, precum numeroase și inte­resante rezultate și știri din țară. Un spațiu deosebit ocupă re­portajul — senzațional — care se ocupă de u­n viitor raid pe care patru români originari din Ar­deal și stabiliți actualmente în Argentina, îl vor întreprinde cu bicicleta. Intr’o românească, puțin defor­mată și oarecum adaptată fone­ticei argentiniene, reporterul spor­tiv al «Tribunei române» se entu­ziasmează de proectul celor­­ sportivi români. «Această încercare sportivă ne­obișnuită și cerând o rezistență fizică extraordinară,­» scrie re­porterul româno-argentinian — «se atribuie celor 4 bravi români a căror fotografie o dăm mai sus. Dar dacă se încumetă să în­frunte atâtea pericole, se vede treaba că sunt mânați de ceva mare, de ceva frumos. Ne-o sim­­­te reporterul în rândurile ce ur­mează : «Dar dacă totuși acești bravi s’au decis a întreprinde această aventură sportivă, extrem de grea este pentru mai multe lucruri: întâi este vorba de a mări faima sportului românesc printr’o pro­bă de curaj, rezistență și tenaci­tate, al doilea și acesta nu este cel mai mic dintre motive: e do­rul de țara unde numiții își au familiile lor». Urmează apoi încurajarea «Tri­bunei» concepută în termeni pa­tetici desigur pentru românii noștri de peste 9 mări și 9 țari, deci poate pentru noi cei din țară­«Tribuna română» salută cu toată dragostea pe acești simpa­tici Ardeleni și bravi descendenți de ai lui Traian, urându-le o cale bună și atingerea țintei în plină sănătate și vigoare, fiind sigur că sportivii români din țară vor ști să aprecieze sacrificiul și e­­f­or­tul lor». «Sportivii români din țară vor ști să aprecieze...» Vor ști să aprecieze?... Este cineva care se ’ndoiește?... LA ORDINEA ZILEI CUGU NIGOLAE (Vif. Dacia) Gâșt­ea In timp record Ma­­rathonul Național Duminică la Brașov, F. R. A. cu sprijinul teh­nic al Ligei Brașov a organizat campionatul național al Marathonului alergat pe dis­tanța clasică de 42 km. 200 m. Cu aceasta am avut de înre­­trat una din cele mei frumoase performanțe obținute în cursul a­­cestui an. Cucu Nicolae de la Vi­forul Dacia a câștigat această di­ficilă probă în timpul de 2 ore 49 m. 6 s. 4/5 ceea ce reprezintă cea mai bună performanță înre­gistrată vreodată la noi în țară, pe această distanță. Intr’adevăr, de când s’a început a se organiza campionatul marato­nului la noi în țară pe distanța lui clasică este pentru prima dată când se aleargă sub trei ore. Este drept că în cursul acestui an s’a mai reușit să se alerge sub 3 ore, isprava fiind a lui Gali, ob­ținută însă în cursul unui concurs regional. Rezultatul cursei de Duminecă va constitui pentru mulți, o adevă­rată surpriză, pentru cei însă cari au urmărit ascensiunea alergăto­rilor noștri de mare fond și care au avut cunoștință de antrena­mentul la care s’au supus, per­formanța de ori nu ni se­ pare de­cât rezultatul logic al unei munci minuțios pregătită. Victoria outsiderului Cucu Ni­colae nu trebue considerată ca o­ surprinză. Alergătorul de la Vifo­rul Dacia nu este la primul lui Ma­rathon, căci anul trecut numai da­torită unui accident, care se întâm­plă atât de des la marathon, nu a putut termina cursa. In acest an luptând cot la cot cu Gali 35 km, a reușit în ultima și cea mai dificilă parte a cursei să-și asi­gure un avantaj de câteva minute ceea ce ne dovedește cât de apri­gă a fost lupta între acești doi alergători. Victoria lui Cucu recompensea­ză un alergător meritos și mo­dest al cărui curaj este demn de cele mai mari elogii. Tactica și prudenta lui îi dau dreptul să se bucure de un suc­ces, care nu poate fi nici un mo­ment discutat. In urma lui Cucu, se găsește în clasm­ent brașoveanul Gali Lu­dovic a cărui performanță merită tot atâtea elogii și care a reușit să termine la un scurt timp de Cucu, deși a fost enorm handica­pat în ultima parte a cursei fiind rănit la amândouă picioarele. Kovács s-a clasat al treilea, ter­minând epuizat. Credem că nu și-a dozat suficient antrenamentul. Al patrulea s-a clasat bucureș­­teanul Vasilescu C. (T. C. R.) în condițiuni admirabile și care ne face să întrevedem în el un bun alergător de mare fond. Al cincilea a sosit Covrigea un alergător rezistent, dar cu un stil extrem de defectuos. Alergarea s’a disputat pe șo­seaua Brașov-Chichiș care în ur­ma recentelor ploi a fost complect desfundată constituind un handi­cap enorm pentru concurenți. Sta­rea șoselei a influențat enorm ,și noi credem că disputat pe calea na­țională București-Ploești, mara­thonul ar fi dat un rezultat și mai bun. Plecarea s-a dat la ora 7.45 de pe terenul Olympia. Primii 4 km. 200 m. sunt parcurși în 22 m. 45 s. Lotul este condus de Mirean (Astra) la 11 km. 500 se ajunge în 45 m. primul trece Gali la 16 km. 400 m. se trece în 1 oră 3 m. 23 s. în frunte este, Mican, ur­mat de Gali, Cucu și Kovács. La punctul de întoarcere 20 km. 200 m. Gali trece primul în 1 oră 18 m, urmat la un scurt interval de Cucu, Covaci, Mirean iar un alt pluton, condus de Balea, Vasile­scu, Covrigea, Dumitrescu, trec la 1 oră 26 m. 15 s. S (Continuare în pag. IV-a).

Next