Gazeta Sporturilor, ianuarie 1933 (nr. 1151-1159)

1933-01-02 / nr. 1151

ANUL XL No. 1151 Pe on an ABONAMENTE .................................. LEI 1000 Pe șase luni...................................................500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Apare in fiecare luni și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E EMILIAN și E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 -325/35. Telefon provincie: 77/65. »IBoxul la țigani“ WB Am zâmbit întotdeauna, copios a­­muzat de excesul de curtoazie cu care Federația, organizatorii, ma­nagerii, box­eurii și publicul au asal­tat toate naufragiile în București ale boxeurilor străini. N’a existat boxeur străin, care să nu fi fost asfixiat din Gara de Nord și până la ultima strângere de m­ână, înainte de plecare, cu cele mai cordiale atențiuni. Fie că boxeu­rul acesta merita prin numele care-i gira importanta temenelele amabili­tății noastre, fie că era nu știu ce vedetă escortată la Paris de car­­tea de vizită a unui anonimat din cele mai răsuflate. De­ aceea, nu ne surprinde astăzi moneda cu care, cel mai răsfățat la noi dintre managerii francezi plă­tește prietenia cu care a fost primit de două ori la București, înserând într’unul din cele mai importante cotidiane franțuzești, cel mai monu­mental act de obrăznicie și de ine­xactități. Este vorba de Cortignac, manage­rul lui Anderson, care abia descă­tușat de tentaculele amabilității noastre, a invadat redacția ziarului «Paris Soir», și-a descălecat oche­larii, și-a umflat zâmbetul de macac cu c­are și-a arogat la București o com­petința de bulibașe pugilistică și s’a deșertat sub titlul: «Boxul la ți­gani», de următoarele grațiozități, răspuns la amabilitatea care i s’a arătat aici fără rezerve: «Revanșa Andersson—Spakow a avut loc în circul german Kludsky, S**- t­/r Í7V-­T./"*■ 6‘ CiVO !-lul/titlbu­l'I tiVO'tMiî" ■ mente în turneu la București. Peste 8.000 de persoane luaseră loc sub u­­riașa pânză care, acoperită de fulgi deși, făcea impresia unui pisc plin de zăpadă (zăpadă la București...). «Jur împrejur, agenții poliției go­neau șmecherii cari încercau să ri­dice pânza, înarmați cu bastoane de cauciuc, reprezentanții autorității puneau în această îndeletnicire tot zelul, reuniunea fiind organizată în beneficiul lor». «Era un frig siberian, 15 grade sub zero (15 grade sub zero în iarna aceasta, la Bucureștii...) Boxeurii trebuiau să se desbrace în niște va­goane și să facă 50 de metri prin ză­padă (iar zăpadă!..­) pentru a ajun­ge la circi .Dela început, s-a văzut că material nu va merge până la limită. An­derson lucra foarte dur la corp, și loviturile sale erau resimțite de Spakow. Spakow se plânse atunci de lovitură joasă, cu toate că purta centura Dickson, rugă arbitrul și acesta dădu un avertisment lui An­derson. (Inexact­ Anderson, deși ar fi meritat, pentru loviturile sale cu capul carii au deschis arcada și o­­brazul lui Spakow, n’a primit nici­­un fel de avertisment). «Înțelegând primejdia unei desca­lificări și consecința sa imediată (credeți cumva că înfrângerea! Aș!)... reținerea lizirsei (firește!) re­comandai elevului meu să nu mai lovească la corp. Spakow în schimb avea toate drepturile și se dovedi expert în loviturile neregulate. «Cu toate acestea, sfârșitul mat­­chului fu penibil pentru Spakow ca­re termină ultimul round complet groggy, cu ochii închiși și cu fața sângerândă. Juriul a dat match­­ul. Nu ne plângem, deoarece matehul a avut loc la București unde s’au vă­zut și lucruri mai rele». Deci: zăpadă, frig siberian, pun­gași, agenți cari fugeau după pun­gași, 15 grade sub zero, avertisment lui Anderson, boxul neregulat al lui Spakow și (firește) decizia­ S’ar putea răspunde la toate aces­tea. Sunt însă minciuni atât de cra­se, atât de grotești și de aproape de obrădnicie, încât refuzăm să le acor­dăm atenția unui comentariu oricât de redus. Cu cine să discuți! Nu putem însă să nu subliniem două amănunte cari — fiindcă vorba de țigănie — vor completa ta­­­bloul destul de tuciuriu și altfel al celui mai obraznic bulibașa mana­ger din câți au trecut pe la noi. 1) Când Anderson a fost descali­ficat pentru lovitură joasă în mat­erial cu Axioti, Federația a avut ge­nerozitatea să arate d-lui Dortignac un atac de apoplexie nereținând bur­sa suedezului (15.000 frânci) D­e re­gulamentul îi dădea acest drept­ simplu detaliu da atitudine. 2) In schimb, nobilul domn Dor­­tignac, care avea un contract de manajam­ent cu Spakow, fără să-l fi manajat în realitate vreodată, a­­bia a așteptat matchul lui Spakow cu Selbes ca să-i poprească bursa la Dikson și să s-o elibereze apoi... îm­blânzit cu aristocraticul bacșiș de.. 200 franci. Iar simplu detaliu de atitudine. Să cerem măsuri! In fața unui certificat de insolvabilitate mora­lă ca acela semnat de Cortignac în «Paris Soir», în afară de disprețul nostru al tuturor, ce altă măsură se poate lua! Suntem informați totuși că F. R. B.-eul va înainta o plângere la Fe­derația franceză și că va interzice pe viitor intrarea în țară a aristo­cratului bulibașe. Acolo, adică, unde: Leon Lée, De Ponthieu, Tal­lard, Ulrich etc. ma­nageri mai puțin nobili, e drept, n’au văzut decât occidentalism, și unde numai aristocratul Cortignac a simțit că s­crapă domn ba­­zonul (a se citi blazonul) din cauza gerului și a zăpezii­­, din Siberia. GEORGE FULGA C. Cantacuzino In echipa austriacă ---------oooo--------­ Asul român . Însoțește la Tatra O veste îmbucurătoare și extrem­­ de măgulitoare pentru sportul ro­mânesc ne-a sosit ca un bun augur pentru acest început de an. Constan­tin Cantacuzino, popularul nostru polisportiv va pleca mâine la Tatra, împreună cu echipa vieneză de hoc­key pe ghiată, care a fost zilele a­­cestea oaspete Capitalei. Că simpaticul «Bâzu» pleacă la Tatra, nu este un eveniment excep­tional. Vienezii, entuziasmați de sti­lul fără pereche al de mai multe ori campionului nostru, i-au făcut o propunere extrem de măgulitoare, propunere pe care «Bâzu», în spor­tivitatea lui, s-a grăbit să o accepte. Cum vienezii nu au un centru înain­taș de clasa și valoarea românului, au rugat pe Cantacuzino să activeze în rândurile lor, în probele de la Tatra. Cum Cantacuzino este legiti­mat pentru ambele grupări austria­­ce, deplasarea lui devine posibilă și el are imediat drept de joc. Desigur că alegerea austriacilor măgulește sportul românesc, ale că­rui interese, Cantacuzino va ști să se apere cu demnitatea, cavalerismul și impetuozitatea ce-l caracterizează. Telefon clubul învingător in Italia DOUA VICTORII STRĂLUCITE CORTINA d’AMPEZZO.­­ (Tel. part­).­­ Echipa primă de hockey pe ghiată a Telefon clubului român, ple­cată în turneu prin Italia a jucat Vineri 30 Decembrie la Cortina Am­­pezzo, contra unei selecționate a ora­șului. Echipa românească și-a adjudecat victoria cu scorul concludent de 4-2. In matchul revanșă, Teleon Club Român a dispus de acelaș adversar, cu 3—1, după ce desfășurase un joc de mare anvergură. Turneul continuă. PARIS. — Am avut prilejul să stăm de vorbă cu d. Jules Rimet președintele Federației internaționa­le de football la o recepție a federa­ției franceze, la care au participat toți fruntașii footballului parizian. Președintele Fifei, este un causeur prin excelență. O convorbire cu d-sa, fie că este pornită din îndemnuri profesionale gazetărești, fie că n’are ca obiectiv redarea ei pentru uzul terților, devine o adevărată plăcere când sunt atinse chestiuni de ordin internațional. Despre Franța, d- Ri­­< ,a­recari rezerve, a­­vând — bineînțeles — de ocolit anu­me susceptibilități. Am reușit totuși să obținem deja d-sa câteva declarații cari privesc și footballul francez, ca răspuns la o întrebare în legătură cu­ turneele e­­chipelor străine în Franța. D. Rimet ne-a declarat: «De la introducerea profesionismu­lui în Franța, turneele echipelor străine s’au înmulțit în mod simți­tor. Angajarea vedetelor a necesitat un surplus de întâlniri producătoare de rețete importante, lucru ce nu putea fi realizat fără concursul echi­pelor din afară. «Nu toate formațiile cari străbat Franța daak­ingul și dealatul, au reu­șit însă să producă jocul așteptat de public în măsură să asigure măcar recuperarea rețetelor. «Multe din ele trimit formații im­provizate «ad-hoc», iar altele nu co­­­respund nici pe departe faimei care le preced. — Ce impresie au produs echipele românești? «Am avut satisfacția să constat că reprezentanții dv. s’au străduit să deplaseze formații cât mai omogene și cât mai bine puse la punct cu an­trenamentul. Astfel se explică și suc­cesele pe cari le-au realizat Ripen­­sia și C. A. O. în turneele lor. Foot­ballul dv. are calități, cari plac foar­te amil publicului nostru­ Variația de joc și t­­hnica înaintată, reali­zează spectacole atractive, caii pro­duc rețete destul de importante în raport cu sumele învestite. — Cine deține — după dv. — pri­mul loc în footballul european ? «E foarte greu de răspuns la o ast­fel de întrebare. Intâiu, pentru că chiar răspunzând nu voi putea fi precis și apoi, pentru că în football, a, face un clasament pe baza unei simple performanțe este un lucru cu totul riscat. «S’ar putea trage totuși unele con­cluzii interesante de pe urma match­­ului recent dintre Anglia și Austria. «A câștigat Anglia la diferență minimă de scor un match foarte di­ficil. Nu se poate spune însă că în footballul european Anglia trebue categorisită înaintea Austriei, și a­­ceasta pentru mai multe motive bi­necuvântate. Cel mai important este însă că Austria nu a putut opune An­gliei o echipă în maximum de for­mă. Ori, cel mai mic declin surve­nit în preajma unui match menit să dea naștere la concluzii, falsifică «a priori» aceste concluzii. «Dacă Austria ar fi deținut la Lon­dra forma de anul trecut, cred că rezultatul ar fi putut avea un cu to­tul alt aspect. Cine a urmărit acest match își poate da foarte bine sea­ma de adevărul conținut de această afirmație. Austriacii au fost lipsiți la Londr­a de acea spontaneitate extraordinară care este fără îndoia­lă cheia marilor lor succese. Teh­­­nica rigidă a englezilor i-a surcla­sat adesea, fără ca riposta austria­­cilor să amintească de posibilitățile lor obișnuite. A fost o luptă între doi adversari cari au beneficiat de forme­ cu totul diferite. «Vedeți clar că în astfel de condi­­țiuni, a trage o concluzie este a por­ni de la o premiză greșită. Pentru marile masse, Anglia rămâne însă în fruntea footballului european. «Rămâne însă de văzut dacă re­vanșa care va avea loc la Viena va putea menține această supremație relativă. «Englezii s’au dovedit pe cât de tari la ei acasă, pe atât de slabi în ex­hibițiile lor pe continent. Menținerea mai departe a aureolei de azi devine astfel problematică... — Va avea football Olympiada? «Organizatorii Olympiadei de la Berlin, au înaintat Fifei o întâmpi­nare prin care cere să se reintroducă în programul jocurilor Olympice footballul. Germanii motivează acea­stă cerere prin faptul că fără foot­ball Olympiada se va solda cu un deficit pe care nu-l vor putea aco­peri în starea precară de azi a fi­nanțelor lor. «Cererea lor pare justă la prima vedere. Dar, interviu o serie de con­siderente cari o fac foarte puțin realizabilă. In congresul Olympic din 1924, s’a luat hotărârea ca vii­toarele Olympiade să nu mai aibe în program footballul, ca unul din spor­turile profesionalizate. Au fost foar­te multe păreri contra acestei hotă­râri, însă nu s’a putut trece peste unul din principiile esențiale ale ideii olympice. Ori, Germania care a fost reprezentată în acel congres, a cunoscut foarte bine ce va fi în vii­tor și a cerut totuși insistent să i se dea în seamă organizarea olym­piadei din 1936. A se renunța azi la un principiu la care au aderat cei mai mulți dintre reprezentanții sta­telor europene, este foarte greu. Și aceasta, cu atât mai mult cu cât de atunci și până azi a intervenit o schimbare esențială a situațiunii footballului în Europa. «Astfel, foarte multe din țările mare au fost complet amatoare pe vremea când se discuta rămânerea sau ex­cluderea footballului din programul Olympic, au trecut la profesionism și nu mai găsesc azi nici o rațiune unui turneu Olympic. Apoi, înfiin­țarea campionatului mondial a schimbat cu totul aspectul de până acum al lucrurilor. Două competiții de o anvergură atât de mare, este exclus să poată avea loc în aceiași perioadă de timp. — Ce ne puteți spune despre orga­nizarea campionatului mondial? «Faptul că s’a încredințat organi­zarea primului campionat mondial Italiei, este o chezășie că se va bu­cura de succesul scontat. «Italia a dovedit ori de câte ori a avut prilejul, că știe să gospodăreas­că o competiție în care se cere spirit de organizare și pricepere desăvâr­șită în punerea la punct a registra­­tului te­hnic. Și-au dat adeziunea majoritatea țărilor europene și o bu­na n­ ar y­­­ in­ eeli Oc peste ocean. Cred că numai o astfel de competiție va putea scoate la iveală pe adevă­ratul protagonist al footballului mondial. «De altfel și sistemul practic ca­re stă la baza acestui campionat mă­­ face să cred că succesul va fi com­plet o țară în care footballul este ți­nut în mare su­mă, o țară în care sportul se­­ bucură de o largă susți­nere din partea autorităților de stat, nu­ poate decât să ducă la bun suc­ces o întreprindere de o importanță atât de mare pentru sport, cum este campionatul mondial de football. «Nu e vorbă, Fila a avut d­in ca­pul locului adeziunea entuziastă a tuturor membrilor ei, cari au găsit ideia campionatului mondial exce­lentă din toate punctele de vedere. In astfel de condițiuni nu trebue deci să vă mire că am devenit un optimist incorigibil». * Președintele Fifei, căruia i-am ră­pit mai bine de o oră, trece la alte chestiuni, în care vădește o egală competență. Nu le trecem aci, pen­tru că depășesc intențiile rândurilor de față. G. P. Problemele footbalului mondial De vorba en d. Jules Rímet Președintele Fifei ne vorbește despre echipele străine în Franța, despre preponderența în footballul european, footballul la Olympiads și campionatul mondial — De la corespondentul nostru din Paris — D. J. RIMET Spakow vizează iar titlul european F. B. U.-ul a înștiințat F. B. B.-ul că a fost declarat vacant titlul eu­ropean la categoria semi grea, de­ținut de germanul Heuser, înscrie­rile închizându-se în ziua de 15 ia­nuarie. Această vacanță va fi pentru campionul nostru la toate catego­riile, Moti Spakow, un nou prilej de a încerca să fie admis într’o competiție europeană, după care a­­leargă zadarnic de atâta vreme. Intr’adevăr, în epoca victoriilor răsunătoare, Moll Spakow nu a a­vut posibilitatea să-și încerce no­rocul, pentru simplul motiv că de­ținătorul titlului nu vroia cu nici un chip să se debaraseze de el. A­­poi, când s’a întâmplat să devină vacant, fatalitatea a făcut ca Spa­kow să-și piardă forma și să fie înlăturat prin înfrângeri care i-au stricat palmaresul. Când însă s’a întâmplat ca victo­riile sale răsunătoare să coincidă cu deschiderea vre­unei competiți­uni, i-a fost dat să nu fie agresat de către comitetul de urgență al I­ B­­U-ului, care prefera­ întotdeau­na pe un altul mai puțin îndrep­tățit decât Spakow să concureze la obândirea unui titlu european. Spakow va face și de data aceas­ta, prin F. R. B. cerere de înscrie­re pentru competiția europeană. A­­supra șanselor sale de a fi admis este foarte greu de anticipat, de­oarece rezultatul nedecis din mat­chul cu Anderson este anihilat de înfrângerea anterioară suferită din partea lui Ho­wer. Pentru demnii membri ai comitetului de urgență, porniți ca întotdeauna contra bo­xului românesc, înfrângerea discu­tabilă pe care a suferit-o Spakow în matchul cu Hower va lua desi­gur proporții gigantice și va fi o bună justificare a unui «neto» in­discutabil. Se pooate însă întâmpla ca prin cine știe ce minune, comitetul de urgență să găsească suficiente per­formanțele lui Spakow și să-l ad­mită în competițiune. Ar fi o târzie, dar justă reparație a unei nedreptățiri nejustificate. Din cauza sărb­ăt­oarei Bebsidsei, «numărul viitor al «Gazetei Sporturilo»*» va apare JOI 5 IANUARIEI la orele obicinuite. in­ a Im tap ti M (M) Matchul s’a disputat la Bologna. Au asistat 44.000 de spectatori. Arbitru, d. Paest (Belgia). Portarul Germaniei, Iacob a făcut o partidă excepțională. BOLOGNA, 1. (Prin telefon). — ITALIA; Geani; Monselio, Gás­párt, Pizzollo, Monti, Bertholini; Constantino, Mrazza, Scltiavia, Fer­rari, Orsi. GERMANIA: Iacob, Hanigler, Wendel, Gramlich, Leiberger, Knoe­­pke, Bergmaie, Krumm, Rohr, Mal­lick, Kobiersky. Partida dintre reprezentativele I­­taliei și Germaniei s-a terminat cu o victorie extrem de prețioasă Italiei. Matchul a atras un numeros­­ public pe vasta arenă a orașului Bologna. 44.0660 de spectatori au ținut să asiste la această întâlnire. Italienii au repurtat un succes bine susținut, de un public extrem de gălăgios. Nu e mai puțin adevărat însă că și jocul desfășurat de Ger­mani a produs o frumoasă impre­sie. Diferența de două puncte cu care au câștigat Italienii nu este justă și nu redă fidel fazele jocu­lui. Germanii au dominat o bună parte din repriza doua fără să reușească un singur goal, în timp ce italienii, deși nominali, au reu­șit și în această repriză unul. Un rezultat nedecis ar fi oglindit mai fidel raportul de forte dintre adversari. In prima repriză Italia are iniția­tiva, im­punându-se printr-un joc extrem de viu. Germanii sunt oarecum deconcer­­tați și nu pot să împiedice pe ORA I și MEAZ­.A sa marcheze. KOBIERSKI reduce handicapul, stabilnd în prima repriză scorul 2—1 pentru Italia. După reîncepere, Germania de­vine stăpână pe situație dominând cu autoritate. Italienii sunt puși la grea încercare. Cu toată această su­perioritate teritorială, însă, tabela nu suferă nicio modificare, în fa­voarea germanilor. Italia are câteva acțiuni pericu­loase pe aripă, unde Orsi face fu­rori. La una din aceste acțiuni, i­­talienii obțin cel de-al treilea goal. Autorul este SCHIAVIA, portarul german IACOB, care a făcut o par­tidă excepțională, neputând opri ba­lonul. Germania revine, dominând până la sfârșit, dar nu poate să modi­fice rezultatul. După terminarea partidei publi­cul ovaționează pe învingători. Tre­bue remarcată însă încă odată ex­celenta performanță a Germaniei, care a furnizat un joc de câmp su­perior italienilor. Din echipa Italiei s’au detașat ORSI, MEAZZA, și SCHIAVIA­­Ceilalți s’au comportat la înălți­mea renumelui lor. întreaga echipă a Germaniei a jucat excelent. O impresie formida­bilă a făcut portarul IACOB într’o formă uimitoare. In ordinea în care sau remarcat urmează fundașul HANIGLER de la Muellehen. Ceilalți, egal de buni. Arbitrajul a fost încredințat bel­gianului Paelt. Studenții Italiei au făcut mati­nul cu cei ai Germaniei Echipele reprezentative ale stu­denților Italiei și Germaniei sau întâlnit la Roma, făcând match nul. Timpul nefavorabil a redus asis­tența la maximum, deși jocul a fost destul de spectaculos. La pauză, după ce dominaseră cea m­a mare parte din timp. Ger­manii conduceau cu 3—1. Italienii au recuperat însă in re­priza doua, reușind să egaleze. lin non record mondial NEW-YORK. 31. — Din Miami ne parvine știrea că d-ra Leonora Right, în cursul unei reuniuni a bătut recordul mondial de înnot, parcurgând în înot liber, distanța de 560 metri în timpul record de • m. 2 s. 3/5. «CT-gn»*un riwBiBCTin­ vin­wilîr iwinÎTrnul TaawHMi S­ă­p­t­ă­m­â­n­a Ce poate fi mai greu decât să scri despre ceva ca nu s’a întâm­plat? In speță ar fi trebuit să ne ocupăm de drumul pe care l-a par­curs­­ sportul românesc de săptămâ­na trecută și până acum, să ară­tăm în câteva cuvinte evenimente­le mai de seamă și sa impunem Ce­titorilor tragerea concluziilor pe cari ni le-ar putea oferi rubricile respective. Dar pas de comentează evenimen­te pe cari­­ sportivii noștri au grija să nu le mai provoace, mai ales a­­cum în pline sărbători hibernale, când preocupările atât de diverse nu-ți dau timp nici să le gândești la sport. Ce pisc și nebăgat în seamă, ce ridicol de insignifiant ar apare, de exemplu, un match de football sau de box, în fața unui Crăciun copios stropit cu cele mai gustoase vina­­luri și a unui revellion petrecut in­tens din noapte până în zori­. Nici nu există comparație, cu atât mai mult cu cât football, box și alte «ejusdem farinae», sunt ca frun­za copac din an întreg, în timp ce Crăciunul și celelalte motive de intoxicație alimentară nu vin decât odată la un an. Și, dacă bunul și preacucernicul nostru sportiv ar a­­vea pe lângă celelalte metehne și pe cea a necredinței păgâne, recu­noașteți și dar că sufletul i-ar fi demn de rigorile Iadului la maxi­mum de intensitate. Nu a mirat așa­dar pe nimeni că evenimentul sportiv al ultimei săp­tămâni a fost rezumat la întrecerea banală pentru baterea recordului la înghițitul sarmalelor, record pe care nu-l comentăm, pentru că nu știm în ce fericită casă cu tradiție a fost realizat. Nu a mirat dease­­meni că netradiționaliștii, obișnuiți să-și cheltuiască surplusul dumini­cal pe arenele de stmrt și-au făcut siesta prin cinematografele cu filmul neschimbat de un an de zile, în lipsa spectacolelor în aer liber, cami ar fi folosit infinit mai bine digestiei și surplusului de calorii alcoolice obligator acumulate. Căci, trebue să recunoașteți și dv. un match de hockey, fie el și inter­național, nu este suficient pentru a determina pe spectatori să abdice deja preferințele lor verificate în constanța neclintită a multor ani de sport.­. Au trăit însă momente de adevă­rată emoție când au aflat din zia­rele franceze că la București a nins și că boxeurii ultimei reuniuni de la Kludsky au străbătut zăpada de un metru pentru a ajunge între corzile careului fermecat. Această veste, a fost cu atât mai puțin cre­zută la început cu cât a căzut și sezonul în care petrecerile familia­le tulbură nițel rațiunea... Semnătura d-lui Cortignac a fost însă girul care a restabilit încrederea unanimă. Federația spor­turilor de iarnă s'a sesizat și a ho­tărât disputarea campionatelor de bobsleigh la București, iar federa­ția de box a hotărât interzicerea intrării pe viitor în România a d-lui Cortignac. Noi, mărturisim, nu mai înțele­gem nimic. Am trecut totuși aci, e­­venimentele acestea pentru că intră puțintel în cadrul rubricei de față­. L- ROȘIANU

Next