Gazeta Sporturilor, ianuarie 1933 (nr. 1151-1159)
1933-01-02 / nr. 1151
ANUL XL No. 1151 Pe on an ABONAMENTE .................................. LEI 1000 Pe șase luni...................................................500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Apare in fiecare luni și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E EMILIAN și E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 -325/35. Telefon provincie: 77/65. »IBoxul la țigani“ WB Am zâmbit întotdeauna, copios amuzat de excesul de curtoazie cu care Federația, organizatorii, managerii, boxeurii și publicul au asaltat toate naufragiile în București ale boxeurilor străini. N’a existat boxeur străin, care să nu fi fost asfixiat din Gara de Nord și până la ultima strângere de mână, înainte de plecare, cu cele mai cordiale atențiuni. Fie că boxeurul acesta merita prin numele care-i gira importanta temenelele amabilității noastre, fie că era nu știu ce vedetă escortată la Paris de cartea de vizită a unui anonimat din cele mai răsuflate. De aceea, nu ne surprinde astăzi moneda cu care, cel mai răsfățat la noi dintre managerii francezi plătește prietenia cu care a fost primit de două ori la București, înserând într’unul din cele mai importante cotidiane franțuzești, cel mai monumental act de obrăznicie și de inexactități. Este vorba de Cortignac, managerul lui Anderson, care abia descătușat de tentaculele amabilității noastre, a invadat redacția ziarului «Paris Soir», și-a descălecat ochelarii, și-a umflat zâmbetul de macac cu care și-a arogat la București o competința de bulibașe pugilistică și s’a deșertat sub titlul: «Boxul la țigani», de următoarele grațiozități, răspuns la amabilitatea care i s’a arătat aici fără rezerve: «Revanșa Andersson—Spakow a avut loc în circul german Kludsky, S**- t/r Í7V-T./"*■ 6‘ CiVO !-lul/titlbul'I tiVO'tMiî" ■ mente în turneu la București. Peste 8.000 de persoane luaseră loc sub uriașa pânză care, acoperită de fulgi deși, făcea impresia unui pisc plin de zăpadă (zăpadă la București...). «Jur împrejur, agenții poliției goneau șmecherii cari încercau să ridice pânza, înarmați cu bastoane de cauciuc, reprezentanții autorității puneau în această îndeletnicire tot zelul, reuniunea fiind organizată în beneficiul lor». «Era un frig siberian, 15 grade sub zero (15 grade sub zero în iarna aceasta, la Bucureștii...) Boxeurii trebuiau să se desbrace în niște vagoane și să facă 50 de metri prin zăpadă (iar zăpadă!..) pentru a ajunge la circi .Dela început, s-a văzut că material nu va merge până la limită. Anderson lucra foarte dur la corp, și loviturile sale erau resimțite de Spakow. Spakow se plânse atunci de lovitură joasă, cu toate că purta centura Dickson, rugă arbitrul și acesta dădu un avertisment lui Anderson. (Inexact Anderson, deși ar fi meritat, pentru loviturile sale cu capul carii au deschis arcada și obrazul lui Spakow, n’a primit niciun fel de avertisment). «Înțelegând primejdia unei descalificări și consecința sa imediată (credeți cumva că înfrângerea! Aș!)... reținerea lizirsei (firește!) recomandai elevului meu să nu mai lovească la corp. Spakow în schimb avea toate drepturile și se dovedi expert în loviturile neregulate. «Cu toate acestea, sfârșitul matchului fu penibil pentru Spakow care termină ultimul round complet groggy, cu ochii închiși și cu fața sângerândă. Juriul a dat matchul. Nu ne plângem, deoarece matehul a avut loc la București unde s’au văzut și lucruri mai rele». Deci: zăpadă, frig siberian, pungași, agenți cari fugeau după pungași, 15 grade sub zero, avertisment lui Anderson, boxul neregulat al lui Spakow și (firește) decizia S’ar putea răspunde la toate acestea. Sunt însă minciuni atât de crase, atât de grotești și de aproape de obrădnicie, încât refuzăm să le acordăm atenția unui comentariu oricât de redus. Cu cine să discuți! Nu putem însă să nu subliniem două amănunte cari — fiindcă vorba de țigănie — vor completa tabloul destul de tuciuriu și altfel al celui mai obraznic bulibașa manager din câți au trecut pe la noi. 1) Când Anderson a fost descalificat pentru lovitură joasă în material cu Axioti, Federația a avut generozitatea să arate d-lui Dortignac un atac de apoplexie nereținând bursa suedezului (15.000 frânci) De regulamentul îi dădea acest drept simplu detaliu da atitudine. 2) In schimb, nobilul domn Dortignac, care avea un contract de manajament cu Spakow, fără să-l fi manajat în realitate vreodată, abia a așteptat matchul lui Spakow cu Selbes ca să-i poprească bursa la Dikson și să s-o elibereze apoi... îmblânzit cu aristocraticul bacșiș de.. 200 franci. Iar simplu detaliu de atitudine. Să cerem măsuri! In fața unui certificat de insolvabilitate morală ca acela semnat de Cortignac în «Paris Soir», în afară de disprețul nostru al tuturor, ce altă măsură se poate lua! Suntem informați totuși că F. R. B.-eul va înainta o plângere la Federația franceză și că va interzice pe viitor intrarea în țară a aristocratului bulibașe. Acolo, adică, unde: Leon Lée, De Ponthieu, Tallard, Ulrich etc. manageri mai puțin nobili, e drept, n’au văzut decât occidentalism, și unde numai aristocratul Cortignac a simțit că scrapă domn bazonul (a se citi blazonul) din cauza gerului și a zăpezii, din Siberia. GEORGE FULGA C. Cantacuzino In echipa austriacă ---------oooo-------- Asul român . Însoțește la Tatra O veste îmbucurătoare și extrem de măgulitoare pentru sportul românesc ne-a sosit ca un bun augur pentru acest început de an. Constantin Cantacuzino, popularul nostru polisportiv va pleca mâine la Tatra, împreună cu echipa vieneză de hockey pe ghiată, care a fost zilele acestea oaspete Capitalei. Că simpaticul «Bâzu» pleacă la Tatra, nu este un eveniment exceptional. Vienezii, entuziasmați de stilul fără pereche al de mai multe ori campionului nostru, i-au făcut o propunere extrem de măgulitoare, propunere pe care «Bâzu», în sportivitatea lui, s-a grăbit să o accepte. Cum vienezii nu au un centru înaintaș de clasa și valoarea românului, au rugat pe Cantacuzino să activeze în rândurile lor, în probele de la Tatra. Cum Cantacuzino este legitimat pentru ambele grupări austriace, deplasarea lui devine posibilă și el are imediat drept de joc. Desigur că alegerea austriacilor măgulește sportul românesc, ale cărui interese, Cantacuzino va ști să se apere cu demnitatea, cavalerismul și impetuozitatea ce-l caracterizează. Telefon clubul învingător in Italia DOUA VICTORII STRĂLUCITE CORTINA d’AMPEZZO. (Tel. part). Echipa primă de hockey pe ghiată a Telefon clubului român, plecată în turneu prin Italia a jucat Vineri 30 Decembrie la Cortina Ampezzo, contra unei selecționate a orașului. Echipa românească și-a adjudecat victoria cu scorul concludent de 4-2. In matchul revanșă, Teleon Club Român a dispus de acelaș adversar, cu 3—1, după ce desfășurase un joc de mare anvergură. Turneul continuă. PARIS. — Am avut prilejul să stăm de vorbă cu d. Jules Rimet președintele Federației internaționale de football la o recepție a federației franceze, la care au participat toți fruntașii footballului parizian. Președintele Fifei, este un causeur prin excelență. O convorbire cu d-sa, fie că este pornită din îndemnuri profesionale gazetărești, fie că n’are ca obiectiv redarea ei pentru uzul terților, devine o adevărată plăcere când sunt atinse chestiuni de ordin internațional. Despre Franța, d- Ri< ,arecari rezerve, având — bineînțeles — de ocolit anume susceptibilități. Am reușit totuși să obținem deja d-sa câteva declarații cari privesc și footballul francez, ca răspuns la o întrebare în legătură cu turneele echipelor străine în Franța. D. Rimet ne-a declarat: «De la introducerea profesionismului în Franța, turneele echipelor străine s’au înmulțit în mod simțitor. Angajarea vedetelor a necesitat un surplus de întâlniri producătoare de rețete importante, lucru ce nu putea fi realizat fără concursul echipelor din afară. «Nu toate formațiile cari străbat Franța daakingul și dealatul, au reușit însă să producă jocul așteptat de public în măsură să asigure măcar recuperarea rețetelor. «Multe din ele trimit formații improvizate «ad-hoc», iar altele nu corespund nici pe departe faimei care le preced. — Ce impresie au produs echipele românești? «Am avut satisfacția să constat că reprezentanții dv. s’au străduit să deplaseze formații cât mai omogene și cât mai bine puse la punct cu antrenamentul. Astfel se explică și succesele pe cari le-au realizat Ripensia și C. A. O. în turneele lor. Footballul dv. are calități, cari plac foarte amil publicului nostru Variația de joc și thnica înaintată, realizează spectacole atractive, caii produc rețete destul de importante în raport cu sumele învestite. — Cine deține — după dv. — primul loc în footballul european ? «E foarte greu de răspuns la o astfel de întrebare. Intâiu, pentru că chiar răspunzând nu voi putea fi precis și apoi, pentru că în football, a, face un clasament pe baza unei simple performanțe este un lucru cu totul riscat. «S’ar putea trage totuși unele concluzii interesante de pe urma matchului recent dintre Anglia și Austria. «A câștigat Anglia la diferență minimă de scor un match foarte dificil. Nu se poate spune însă că în footballul european Anglia trebue categorisită înaintea Austriei, și aceasta pentru mai multe motive binecuvântate. Cel mai important este însă că Austria nu a putut opune Angliei o echipă în maximum de formă. Ori, cel mai mic declin survenit în preajma unui match menit să dea naștere la concluzii, falsifică «a priori» aceste concluzii. «Dacă Austria ar fi deținut la Londra forma de anul trecut, cred că rezultatul ar fi putut avea un cu totul alt aspect. Cine a urmărit acest match își poate da foarte bine seama de adevărul conținut de această afirmație. Austriacii au fost lipsiți la Londra de acea spontaneitate extraordinară care este fără îndoială cheia marilor lor succese. Tehnica rigidă a englezilor i-a surclasat adesea, fără ca riposta austriacilor să amintească de posibilitățile lor obișnuite. A fost o luptă între doi adversari cari au beneficiat de forme cu totul diferite. «Vedeți clar că în astfel de condițiuni, a trage o concluzie este a porni de la o premiză greșită. Pentru marile masse, Anglia rămâne însă în fruntea footballului european. «Rămâne însă de văzut dacă revanșa care va avea loc la Viena va putea menține această supremație relativă. «Englezii s’au dovedit pe cât de tari la ei acasă, pe atât de slabi în exhibițiile lor pe continent. Menținerea mai departe a aureolei de azi devine astfel problematică... — Va avea football Olympiada? «Organizatorii Olympiadei de la Berlin, au înaintat Fifei o întâmpinare prin care cere să se reintroducă în programul jocurilor Olympice footballul. Germanii motivează această cerere prin faptul că fără football Olympiada se va solda cu un deficit pe care nu-l vor putea acoperi în starea precară de azi a finanțelor lor. «Cererea lor pare justă la prima vedere. Dar, interviu o serie de considerente cari o fac foarte puțin realizabilă. In congresul Olympic din 1924, s’a luat hotărârea ca viitoarele Olympiade să nu mai aibe în program footballul, ca unul din sporturile profesionalizate. Au fost foarte multe păreri contra acestei hotărâri, însă nu s’a putut trece peste unul din principiile esențiale ale ideii olympice. Ori, Germania care a fost reprezentată în acel congres, a cunoscut foarte bine ce va fi în viitor și a cerut totuși insistent să i se dea în seamă organizarea olympiadei din 1936. A se renunța azi la un principiu la care au aderat cei mai mulți dintre reprezentanții statelor europene, este foarte greu. Și aceasta, cu atât mai mult cu cât de atunci și până azi a intervenit o schimbare esențială a situațiunii footballului în Europa. «Astfel, foarte multe din țările mare au fost complet amatoare pe vremea când se discuta rămânerea sau excluderea footballului din programul Olympic, au trecut la profesionism și nu mai găsesc azi nici o rațiune unui turneu Olympic. Apoi, înființarea campionatului mondial a schimbat cu totul aspectul de până acum al lucrurilor. Două competiții de o anvergură atât de mare, este exclus să poată avea loc în aceiași perioadă de timp. — Ce ne puteți spune despre organizarea campionatului mondial? «Faptul că s’a încredințat organizarea primului campionat mondial Italiei, este o chezășie că se va bucura de succesul scontat. «Italia a dovedit ori de câte ori a avut prilejul, că știe să gospodărească o competiție în care se cere spirit de organizare și pricepere desăvârșită în punerea la punct a registratului tehnic. Și-au dat adeziunea majoritatea țărilor europene și o buna n ar y in eeli Oc peste ocean. Cred că numai o astfel de competiție va putea scoate la iveală pe adevăratul protagonist al footballului mondial. «De altfel și sistemul practic care stă la baza acestui campionat mă face să cred că succesul va fi complet o țară în care footballul este ținut în mare sumă, o țară în care sportul se bucură de o largă susținere din partea autorităților de stat, nu poate decât să ducă la bun succes o întreprindere de o importanță atât de mare pentru sport, cum este campionatul mondial de football. «Nu e vorbă, Fila a avut din capul locului adeziunea entuziastă a tuturor membrilor ei, cari au găsit ideia campionatului mondial excelentă din toate punctele de vedere. In astfel de condițiuni nu trebue deci să vă mire că am devenit un optimist incorigibil». * Președintele Fifei, căruia i-am răpit mai bine de o oră, trece la alte chestiuni, în care vădește o egală competență. Nu le trecem aci, pentru că depășesc intențiile rândurilor de față. G. P. Problemele footbalului mondial De vorba en d. Jules Rímet Președintele Fifei ne vorbește despre echipele străine în Franța, despre preponderența în footballul european, footballul la Olympiads și campionatul mondial — De la corespondentul nostru din Paris — D. J. RIMET Spakow vizează iar titlul european F. B. U.-ul a înștiințat F. B. B.-ul că a fost declarat vacant titlul european la categoria semi grea, deținut de germanul Heuser, înscrierile închizându-se în ziua de 15 ianuarie. Această vacanță va fi pentru campionul nostru la toate categoriile, Moti Spakow, un nou prilej de a încerca să fie admis într’o competiție europeană, după care aleargă zadarnic de atâta vreme. Intr’adevăr, în epoca victoriilor răsunătoare, Moll Spakow nu a avut posibilitatea să-și încerce norocul, pentru simplul motiv că deținătorul titlului nu vroia cu nici un chip să se debaraseze de el. Apoi, când s’a întâmplat să devină vacant, fatalitatea a făcut ca Spakow să-și piardă forma și să fie înlăturat prin înfrângeri care i-au stricat palmaresul. Când însă s’a întâmplat ca victoriile sale răsunătoare să coincidă cu deschiderea vreunei competițiuni, i-a fost dat să nu fie agresat de către comitetul de urgență al I BU-ului, care prefera întotdeauna pe un altul mai puțin îndreptățit decât Spakow să concureze la obândirea unui titlu european. Spakow va face și de data aceasta, prin F. R. B. cerere de înscriere pentru competiția europeană. Asupra șanselor sale de a fi admis este foarte greu de anticipat, deoarece rezultatul nedecis din matchul cu Anderson este anihilat de înfrângerea anterioară suferită din partea lui Hower. Pentru demnii membri ai comitetului de urgență, porniți ca întotdeauna contra boxului românesc, înfrângerea discutabilă pe care a suferit-o Spakow în matchul cu Hower va lua desigur proporții gigantice și va fi o bună justificare a unui «neto» indiscutabil. Se pooate însă întâmpla ca prin cine știe ce minune, comitetul de urgență să găsească suficiente performanțele lui Spakow și să-l admită în competițiune. Ar fi o târzie, dar justă reparație a unei nedreptățiri nejustificate. Din cauza sărbătoarei Bebsidsei, «numărul viitor al «Gazetei Sporturilo»*» va apare JOI 5 IANUARIEI la orele obicinuite. in a Im tap ti M (M) Matchul s’a disputat la Bologna. Au asistat 44.000 de spectatori. Arbitru, d. Paest (Belgia). Portarul Germaniei, Iacob a făcut o partidă excepțională. BOLOGNA, 1. (Prin telefon). — ITALIA; Geani; Monselio, Gáspárt, Pizzollo, Monti, Bertholini; Constantino, Mrazza, Scltiavia, Ferrari, Orsi. GERMANIA: Iacob, Hanigler, Wendel, Gramlich, Leiberger, Knoepke, Bergmaie, Krumm, Rohr, Mallick, Kobiersky. Partida dintre reprezentativele Italiei și Germaniei s-a terminat cu o victorie extrem de prețioasă Italiei. Matchul a atras un numeros public pe vasta arenă a orașului Bologna. 44.0660 de spectatori au ținut să asiste la această întâlnire. Italienii au repurtat un succes bine susținut, de un public extrem de gălăgios. Nu e mai puțin adevărat însă că și jocul desfășurat de Germani a produs o frumoasă impresie. Diferența de două puncte cu care au câștigat Italienii nu este justă și nu redă fidel fazele jocului. Germanii au dominat o bună parte din repriza doua fără să reușească un singur goal, în timp ce italienii, deși nominali, au reușit și în această repriză unul. Un rezultat nedecis ar fi oglindit mai fidel raportul de forte dintre adversari. In prima repriză Italia are inițiativa, impunându-se printr-un joc extrem de viu. Germanii sunt oarecum deconcertați și nu pot să împiedice pe ORA I și MEAZ.A sa marcheze. KOBIERSKI reduce handicapul, stabilnd în prima repriză scorul 2—1 pentru Italia. După reîncepere, Germania devine stăpână pe situație dominând cu autoritate. Italienii sunt puși la grea încercare. Cu toată această superioritate teritorială, însă, tabela nu suferă nicio modificare, în favoarea germanilor. Italia are câteva acțiuni periculoase pe aripă, unde Orsi face furori. La una din aceste acțiuni, italienii obțin cel de-al treilea goal. Autorul este SCHIAVIA, portarul german IACOB, care a făcut o partidă excepțională, neputând opri balonul. Germania revine, dominând până la sfârșit, dar nu poate să modifice rezultatul. După terminarea partidei publicul ovaționează pe învingători. Trebue remarcată însă încă odată excelenta performanță a Germaniei, care a furnizat un joc de câmp superior italienilor. Din echipa Italiei s’au detașat ORSI, MEAZZA, și SCHIAVIACeilalți s’au comportat la înălțimea renumelui lor. întreaga echipă a Germaniei a jucat excelent. O impresie formidabilă a făcut portarul IACOB într’o formă uimitoare. In ordinea în care sau remarcat urmează fundașul HANIGLER de la Muellehen. Ceilalți, egal de buni. Arbitrajul a fost încredințat belgianului Paelt. Studenții Italiei au făcut matinul cu cei ai Germaniei Echipele reprezentative ale studenților Italiei și Germaniei sau întâlnit la Roma, făcând match nul. Timpul nefavorabil a redus asistența la maximum, deși jocul a fost destul de spectaculos. La pauză, după ce dominaseră cea ma mare parte din timp. Germanii conduceau cu 3—1. Italienii au recuperat însă in repriza doua, reușind să egaleze. lin non record mondial NEW-YORK. 31. — Din Miami ne parvine știrea că d-ra Leonora Right, în cursul unei reuniuni a bătut recordul mondial de înnot, parcurgând în înot liber, distanța de 560 metri în timpul record de • m. 2 s. 3/5. «CT-gn»*un riwBiBCTin vinwilîr iwinÎTrnul TaawHMi Săptămâna Ce poate fi mai greu decât să scri despre ceva ca nu s’a întâmplat? In speță ar fi trebuit să ne ocupăm de drumul pe care l-a parcurs sportul românesc de săptămâna trecută și până acum, să arătăm în câteva cuvinte evenimentele mai de seamă și sa impunem Cetitorilor tragerea concluziilor pe cari ni le-ar putea oferi rubricile respective. Dar pas de comentează evenimente pe cari sportivii noștri au grija să nu le mai provoace, mai ales acum în pline sărbători hibernale, când preocupările atât de diverse nu-ți dau timp nici să le gândești la sport. Ce pisc și nebăgat în seamă, ce ridicol de insignifiant ar apare, de exemplu, un match de football sau de box, în fața unui Crăciun copios stropit cu cele mai gustoase vinaluri și a unui revellion petrecut intens din noapte până în zori. Nici nu există comparație, cu atât mai mult cu cât football, box și alte «ejusdem farinae», sunt ca frunza copac din an întreg, în timp ce Crăciunul și celelalte motive de intoxicație alimentară nu vin decât odată la un an. Și, dacă bunul și preacucernicul nostru sportiv ar avea pe lângă celelalte metehne și pe cea a necredinței păgâne, recunoașteți și dar că sufletul i-ar fi demn de rigorile Iadului la maximum de intensitate. Nu a mirat așadar pe nimeni că evenimentul sportiv al ultimei săptămâni a fost rezumat la întrecerea banală pentru baterea recordului la înghițitul sarmalelor, record pe care nu-l comentăm, pentru că nu știm în ce fericită casă cu tradiție a fost realizat. Nu a mirat deasemeni că netradiționaliștii, obișnuiți să-și cheltuiască surplusul duminical pe arenele de stmrt și-au făcut siesta prin cinematografele cu filmul neschimbat de un an de zile, în lipsa spectacolelor în aer liber, cami ar fi folosit infinit mai bine digestiei și surplusului de calorii alcoolice obligator acumulate. Căci, trebue să recunoașteți și dv. un match de hockey, fie el și internațional, nu este suficient pentru a determina pe spectatori să abdice deja preferințele lor verificate în constanța neclintită a multor ani de sport.. Au trăit însă momente de adevărată emoție când au aflat din ziarele franceze că la București a nins și că boxeurii ultimei reuniuni de la Kludsky au străbătut zăpada de un metru pentru a ajunge între corzile careului fermecat. Această veste, a fost cu atât mai puțin crezută la început cu cât a căzut și sezonul în care petrecerile familiale tulbură nițel rațiunea... Semnătura d-lui Cortignac a fost însă girul care a restabilit încrederea unanimă. Federația sporturilor de iarnă s'a sesizat și a hotărât disputarea campionatelor de bobsleigh la București, iar federația de box a hotărât interzicerea intrării pe viitor în România a d-lui Cortignac. Noi, mărturisim, nu mai înțelegem nimic. Am trecut totuși aci, evenimentele acestea pentru că intră puțintel în cadrul rubricei de față. L- ROȘIANU